Selmani și alții împotriva Macedoniei de Nord

Reclamanții au fost jurnaliști acreditați care au fost autorizați să raporteze de la Parlamentul Național. La 24 decembrie 2012 au fost desfășurate proceduri parlamentare cu privire la Legea bugetară pentru 2013. Reclamanții, împreună cu alți jurnaliști, au raportat din galeriea Parlamentului, situată deasupra salăi plenare („Camera”), în care se aflau membrii parlamentului (MP-uri). Dezbaterea cu privire la aprobarea bugetului de stat a atras o atenție considerabilă a publicului și a media, datorită conflictului dintre opoziția și deputații ai partidului de guvernare în ceea ce privește dacă a fost respectată sau nu procedura legală. În timpul procedurii, diputații de opoziție s-au adresat președinției Parlamentului („președintele”) și au început să creeze zgomot, printre altele, prin a-și bate masa.

La scurt timp după aceea, ofițerii de securitate a Parlamentului au intrat în cameră. Au scos speakerul din cameră și au început să îndepărteze forța deputaților de opoziție. În același timp, alți ofițeri de securitate (patru ofițeri, potrivit Guvernului) au intrat în galerie și au început să îndepărteze reclamanții și alți jurnaliști. Guvernul a declarat că ofițerii de securitate au informat pe cei din galerie că trebuie să plece din motive de securitate. Reclamanții au respins faptul că motivele îndepărtării lor au fost explicate. În timp ce unii jurnaliști au respectat aceste ordine, reclamanții au refuzat să plece, deoarece situația din cameră a crescut și au considerat că publicul are dreptul de a fi informat despre ceea ce se întâmplă.

Cu toate acestea, ofițerii de securitate au scos forțat reclamanții din galerie. Guvernul a susținut că, în conformitate cu înregistrările oficiale (o copie din care nu a fost furnizată) în această ocazie, primul reclamant a eliminat forțat insigna de identificare de la un ofițer de securitate și l-a rănit în piept și picior. Reclamanții au refuzat că au rănit orice ofițer și au susținut că nu au fost elaborate documente oficiale privind identitatea ofițerului în cauză, natura și severitatea prejudiciului sau presupusul agresor. Guvernul a susținut, de asemenea, că reclamanții au fost autorizați să urmărească evenimentele din camera parlamentară prin intermediul unei transmisii live în sala de presă a Parlamentului și în sala adiacente.

Reclamanții au contestat faptul că au existat fluxuri vii în timp ce ejectarea deputaților de opoziție a fost în curs de desfășurare, având în vedere că camerele se presupune că au fost întorse împotriva zidurilor. În același timp, două grupuri opuse s-au reunit în fața clădirii Parlamentului. Potrivit Guvernului, mai multe persoane au fost rănite în aceste proteste. Nu au fost furnizate informații suplimentare. Într-o scrisoare din 26 decembrie 2012 adresată mass-media, Președintele a declarat, printre altele: „având în vedere anunțurile (наδави) că opoziția nu ar permite adoptarea Actului bugetar și că vor exista proteste și incidente, am solicitat, în temeiul articolului 43 din Legea Parlamentului, ca serviciul de securitate al Parlamentului să asigure o activitate adecvată în cadrul sesiunii.

Aș dori să subliniez faptul că serviciul de securitate al Parlamentului are agenții și pune în aplicare măsurile necesare pentru a fi luate ... având în vedere faptul că galeriei face parte din sală plenară, serviciul de securitate al Parlamentului a considerat (донело оδенка) că galeriei ar trebui să fie evacuată pentru a evita un incident de scară mai mare. În calitate de președinte, regret că a fost luată o astfel de măsură în ceea ce privește jurnaliștii...” 9. La 26 decembrie 2012, Asociația Jurnaliștilor (reprezentată de președintele său, primul reclamant) a trimis o scrisoare DCPS susținând că îndepărtarea forțată a jurnaliștilor și-a încălcat drepturile în temeiul articolului 10 din Convenție.

În scrisoarea, jurnaliștii au împins să se întâmple proceduri împotriva celor responsabile pentru autorizarea și efectuarea retragerii lor din galerie. 10. Într-o scrisoare din 6 ianuarie 2013, DCPS a informat reclamanții că un grup de parlamentari a înconjurat Speaker în timpul incidentului din 24 decembrie 2012 și a încercat să-l confrunte fizic. De asemenea, l-au insultat și amenințat, în același timp dăunând echipamentele tehnice. Datorită riscului de securitate, președintele a fost îndepărtat într-un loc de siguranță. Cu toate acestea, tulburarea în camera a continuat. În aceste circumstanțe, Președintele a solicitat, în temeiul articolului 43 din Legea Parlamentului („Actul”, a se vedea punctul 17 de mai jos), ca serviciul de securitate al Parlamentului să restaureze ordinea astfel încât discuțiile să poată continua.

Jurnaliștii au fost rugați să părăsească galeria până la restabilirea ordinului. Această scrisoare a mai spus: „Un deputat care a fost implicat în tulburarea din cameră și a altor persoane care ar fi putut deranja jurnaliștii în îndeplinirea sarcinilor lor era în galerie. Între timp, au existat informații că protestele [în fața clădirii Parlamentului] ar putea escalada și că cordonurile de poliție ar putea fi violent rupt. Tot ce a amenințat securitatea în Parlament. Din aceste motive, jurnaliștii au fost rugați să părăsească galeriei și să continue să urmeze evenimentele din sala de presă, într-o zonă desemnată. Majoritatea jurnaliștilor au înțeles gravitatea situației și au respectat această cerere.

Un grup mai mic de oameni din galerie, inclusiv [reclamanții], a confruntat ofițerii de securitate, a ignorat ordinele lor și a respins activ și pasiv. Ca urmare, un [securitate] ofițer a suferit o rănire la piciorul său.” 11. DCPS a concluzionat că competențele de aplicare a legii utilizate nu au depășit limita ceea ce este acceptabil și că forța excesivă nu a fost utilizată. 12. La 14 iunie 2013, președintele statului a înființat o comisie ad hoc de anchetă privind evenimentele din Parlamentul Național din 24 decembrie 2012. Era compus din cinci membri naționali, dintre care doi erau parlamentari. Acesta a inclus în continuare doi observatori nenaționali desemnați de Uniunea Europeană.

La 26 august 2013, comisia a elaborat un raport, al căror parte relevantă este următoarea: ... În absența unor orientări adecvate privind abordarea acestor situații, inclusiv absența unei strategii de abordare a mass-media în criză, s-a dus la o situație în care jurnaliștii au fost eliminați din galeriea Parlamentului, care a încălcat drepturile lor la libertatea de informare publică (слооода на Parlamentul ar trebui să fie deosebit de atent și deschis în ceea ce privește libertatea presei de a raporta și de a aplica cele mai bune practici europene în această chestiune ...” 13. Reclamanții au depus o plângere constituțională la Curtea Constituțională în care au susținut o încălcare a drepturilor lor în temeiul articolului 10 din Convenție.

Acestea au susținut că dezbaterea parlamentară și evenimentele conexe cu privire la aprobarea bugetului de stat au fost de interes public deosebit. Intervenția ofițerilor de securitate al Parlamentului și eliminarea reclamanților din galerie nu au fost nici „legii” nici „necesare într-o societate democratică”. În ceea ce privește legalitatea măsurilor luate, reclamanții au susținut că art. 43 din lege nu poate fi interpretat ca permițând îndepărtarea forțată a jurnaliștilor din galerie de către ofițeri de securitate din Parlament. În orice caz, această dispoziție nu a fost suficient de previzibilă. În ceea ce privește necesitatea măsurilor, ei au susținut că în momentul critic, au fost în galerie și nu au avut nici un contact cu președintele sau diputații.

În consecință, ei nu au contribuit și nu au putut contribui la tulburarea din cameră. În plus, ei au contestat argumentele DCPS că au existat persoane neautorizate în galerie și că protestele din fața clădirii Parlamentului au justificat îndepărtarea lor forțată (a se vedea punctul 10 de mai sus). Acestea au îndemnat instanța să organizeze o audiere publică (a se vedea punctul 24 de mai jos) și să găsească o încălcare a articolului 16 din Constituție (a se vedea punctul 16 de mai jos) și a articolului 10 din Convenție. 14. În cadrul unei audieri din 16 aprilie 2014, în absența părților, Curtea Constituțională a respins plângerea reclamanților.

Partele relevante ale deciziei se citesc după cum urmează: „Pe baza dovezilor prezentate cu plângerea constituțională și răspunsul Parlamentului Republicii Macedoniei, instanța a stabilit următoarele fapte: ... A existat un interes sporit din partea publicului și a mass-media în (procedura parlamentară) având în vedere importanța bugetului de stat și faptul că înaintea procedurii, și anume în noiembrie și decembrie, au existat discuții lungi, intense și uneori tense între opoziția și diputații ai partidului de conducere în ceea ce privește proiectul de buget ... La 24 decembrie 2012 ... Înainte de a începe dezbaterea plenară a Parlamentului, un grup de parlamentari a început să distrugă echipamentele tehnice în cameră.

Ei au împiedicat accesul la podium, l-au înconjurat pe Speaker, l-au împiedicat să își îndeplinească sarcinile, în același timp insultându-l și amenințand. Datorită riscului de securitate, președintele a fost scos din cameră de către personalul de securitate. Perturbarea în camera a continuat. În temeiul secțiunii 43 din Legea Parlamentului, președintele a ordonat ofițerilor de poliție responsabili pentru securitatea parlamentară să restabilească ordinea în camera și să permită dezbaterea să înceapă în mod ordonat. Personalul de securitate a considerat necesar să scape galeriei, pentru a asigura siguranța celor din galerie și în cameră. Toți cei din galerie, inclusiv [reclamanții], au fost rugați să plece din motive de securitate și să urmeze evenimentele din centrul de presă.

Majoritatea jurnaliștilor au respectat această instruire. Un grup mai mic de oameni, inclusiv [reclamanții], s-a confruntat cu ofițerii de securitate, a ignorat ordinele lor, și a rezistat activ și pasiv. Ca urmare, un [ofițer] de securitate a suferit o rănire la picior. [Reclamanții] și alți jurnaliști, după ce au fost îndepărtați din galerie, au rămas în clădirea Parlamentului și au fost capabili să urmeze transmisia live a dezbaterii din alte instituții [centrul de presă, într-o sală adiacente galeriei]. În același timp, în fața clădirii Parlamentului, s-au adunat două grupuri opozite de oameni. Mulți oameni au fost răniți. Dezbaterea plenară a Parlamentului din 24 decembrie 2012 a fost publică și a fost transmisă în direct pe televiziunea națională și transmisă pe site-ul web al Parlamentului.

Când dezbaterea s-a terminat, materialul video a fost pus la dispoziția publicului pe acel site … Dispozițiile de mai sus din Legea Parlamentului [a se vedea punctul 17 de mai jos] și din Regulamentul Parlamentului [a se vedea punctul 23 de mai jos] ... să prevadă că președintele este responsabil pentru menținerea ordinului în Parlament. În caz de tulburare, el sau ea poate lua mai multe măsuri (avertizarea, negarea dreptului de a vorbi, excluderea deputaților). Dispozițiile privind ordinea în cadrul procedurii parlamentare se referă la toți cei care participă la ședință.

Curtea consideră că eliminarea [reclamanților] din galerie a constituit o interferență cu libertatea lor de a-și îndeplini sarcinile profesionale și de a informa publicul despre evenimentele care au avut un interes considerabil pentru cetățenii Republicii Macedoniei – evenimentele din Parlament cu privire la aprobarea bugetului de stat pentru 2013, în care publicul a avut un interes semnificativ în urma și în a fi informat… Termenul juridic al măsurii impuși a fost art. 43 din Legea Parlamentului, care a precizat cine a fost responsabil pentru menținerea ordinului în clădirea Parlamentului – o unitate specială de securitate și care a autorizat Președintele să decidă și să ia măsuri în caz de tulburare a acestui ordin de către parlamentari și alte persoane externe care participă la activitatea Parlamentului.

În ceea ce privește necesitatea măsurii ... Trebuie examinată în lumina evenimentelor care au avut loc în interiorul clădirii Parlamentului, și anume în camera, precum și a tulburării din afara clădirii Parlamentului. Atmosfera tensă din cameră, care a împiedicat un început regulat și normal al procedurii, trebuie luată în considerare. În acest sens, trebuie remarcat... că un grup mai mare de parlamentari a atacat Speaker, care a fost eliminat imediat din cameră de către ofițeri de securitate. Au existat o serie de incidente, inclusiv daune la mobilier, care au culminat cu obiectele aruncate în cameră – unele în direcția galeriei. În astfel de circumstanțe, serviciul de securitate al Parlamentului a considerat că, pentru a proteja jurnaliștii din galerie, acestea ar trebui mutate într-un loc mai sigur în care nu ar fi în pericol.

O astfel de evaluare nu ar trebui considerată o contradicție cu dreptul jurnaliștilor de a participa la procedurile parlamentare și de a raporta evenimentele pe care le-au asistat. De fapt, jurnaliștii – majoritatea lor în aceeași zi – au prezentat și publicat rapoartele lor în edițiile de seară ale ziarelor lor, ceea ce implică că nu au existat încălcări ale libertății lor de exprimare. Acțiunile ofițerilor de securitate constituie o practică standard pentru aceste și situații similare în cazul punerii în pericol, și anume.

protecția reprezentanților mass-media în timp ce raportează din locuri de criză, demonstrații și alte evenimente potențiale periculoase ... Faptul că jurnaliștii au fost prezenti în interiorul și în afara clădirii Parlamentului din dimineața din 24 decembrie 2012, și au raportat evenimentele pe măsură ce au avut loc, confirmă că, în ciuda indicațiilor și așteptărilor că discuția privind aprobarea bugetului ar fi tensă, au fost permise accesul la clădirea Parlamentului și galeriei pentru a-și desfășura funcția și să informeze publicul despre dezbatere. În consecință, nu a existat nici o idee preconcepută pentru a împiedica jurnaliștii să raporteze asupra dezbaterii. După ce au părăsit galeriei, [reclamanții] și alți reprezentanți ai mass-media au fost autorizați să rămână în centrul de presă parlamentar ... de unde ar fi putut urma transmisia live pe site-ul Parlamentului și pe canalul de televiziune dedicat…

Îndepărtarea fizică a jurnaliștilor din galerie necesară de escaladarea concretă a haosului și a tulburării a vizat să le protejeze și să asigure ordinea în cameră, și să nu restringă libertatea de exprimare sau să le împiedice să își desfășoare funcția, adică. să informeze publicul”. 15. Într-o opinie disidentă, judecătorul N.G.D. Curtea Constituțională a declarat, printre altele, următoarele: „... Opinia mea dezacordătoare se referă în principal la incapacitatea obiectivă de a decide cazul ... Consider că informațiile scrise, faptele și dovezile disponibile în instanță erau insuficiente...

Hotărârea [a Curții Constituționale] conține motive contradictorii, având în vedere că aceasta ... stabilește că îndepărtarea jurnaliștilor a constituit o ingerință în dreptul lor de a îndeplini funcția lor și de a informa publicul despre un eveniment de interes public indiscutabil, dar constată că o astfel de intervenție a fost justificată ... fără a exista o bază de fapt solidă în sprijinul acestei constatări… Cred că este de importanță crucială clarificarea și explicarea raționalității evaluării situației și a motivului pentru care jurnaliștii au fost eliminați din galerie... În vederea stabilirii faptelor și a evaluării necesității de înlăturare a [și] ... a fost necesar să se determine motivul pentru care ofițerii de securitate au fost îndepărtați de ei, în ciuda faptului nediscriminat că toate incidentele și tulburările din camera parlamentară au fost fizic și clar izolate și îndepărtate de [galeria].

Este absurd că [o astfel de îndepărtare] a fost efectuat „pentru siguranța jurnaliștilor”, atunci când este clar că au fost în scaunele lor și au fost complet pasive; ei nu au participat la evenimente deloc, dar au observat doar ... Este un fapt că jurnaliștii nu au contribuit la situația conflictuală [nu contestată de Parlament]; nu au perturbat ordinea în clădirea Parlamentului; nu au fost în contact direct cu președintele sau deputații, nici cu evenimentele din afara clădirii Parlamentului... În plus, este clar că jurnaliștii înșiși nu se simțeau amenințați, așa că nu au căutat și nu au așteptat nici o protecție.”

5. The applicants were accredited journalists who were authorised to report from the national Parliament. On 24 December 2012 parliamentary proceedings were held on the Budget Act for 2013. The applicants, together with other journalists, were reporting from the Parliament gallery, which was situated above the plenary hall (“the chamber”) where members of parliament (MPs) were seated. The debate on the approval of the State budget attracted considerable public and media attention, owing to the conflict between opposition and ruling party MPs as to whether or not statutory procedure had been complied with. During the proceedings, opposition MPs approached the President of Parliament (“the Speaker”) and started creating noise by, inter alia, slapping his table.

Soon thereafter, Parliament security officers entered the chamber. They pulled the Speaker out of the chamber and started forcibly removing the opposition MPs. At the same time, other security officers (four officers, according to the Government) entered the gallery and started removing the applicants and other journalists. The Government stated that the security officers had informed those in the gallery that they had to leave for security reasons. The applicants denied that the reasons for their removal had been explained to them. Whereas some journalists complied with those orders, the applicants refused to leave, as the situation in the chamber was escalating and they felt that the public had the right to be kept informed as to what was going on.

However, the security officers forcibly removed the applicants from the gallery. 6. The Government submitted that according to official records (a copy of which was not provided) on that occasion the first applicant had forcibly removed the identification badge from one security officer and had injured him in his chest and leg. The applicants denied that they had injured any officer and submitted that no official document had been drawn up regarding the identity of the officer in question, the nature and severity of the injury or the alleged assailant. The Government further alleged that the applicants had been allowed to follow the events in the parliamentary chamber via a live broadcast in the Parliament’s press room and the adjacent hall.

The applicants contested that there had been live stream while the ejection of the opposition MPs had been ongoing, given that the cameras had allegedly been turned against the walls. 7. At the same time, two opposing groups congregated in front of the Parliament building. According to the Government, several people were injured in those protests. No further information was provided. 8. In a letter of 26 December 2012 addressed to the media, the Speaker stated, inter alia: “Having regard to the announcements (најави) that the opposition would not allow the Budget Act to be adopted and that there would be protests and incidents, I requested, under section 43 of the Parliament Act, that the Parliament security service ensure proper work at the session.

I would like to underline that the Parliament security service arranges and implements necessary measures to be taken ... having regard to the fact that the gallery is part of the plenary hall, the Parliament security service considered (донело оценка) that the gallery should be vacated in order to avoid an incident of a larger scale. As Speaker, I regret that such a measure regarding the journalists was taken ...” 9. On 26 December 2012 the Association of Journalists (represented by its president, the first applicant) sent a letter to the DCPS claiming that the forcible removal of the journalists had violated their rights under Article 10 of the Convention. In the letter, the journalists pushed for proceedings to be brought against those responsible for authorising and carrying out their removal from the gallery.

10. In a letter dated 6 January 2013, the DCPS informed the applicants that a group of MPs had surrounded the Speaker during the incident of 24 December 2012, and had attempted to physically confront him. They had also insulted and threatened him, whilst at the same time damaging technical equipment. Owing to the security risk, the Speaker had been removed to a place of safety. However, the disturbance in the chamber had continued. In the circumstances, the Speaker had requested, under section 43 of the Parliament Act (“the Act”, see paragraph 17 below), that the Parliament’s security service restore order so that the discussions could continue. Journalists had been asked to leave the gallery until order was restored.

The letter further stated: “An MP who had been involved in the disturbance in the chamber and other people who could have disturbed the journalists in the performance of their tasks were in the gallery. In the meantime, there was information that the protests [in front of the Parliament building] could escalate and that police cordons could be violently broken. All that threatened the security in the Parliament. For these reasons, the journalists were asked to leave the gallery and to continue following the events from the press room, at a designated area. Most of the journalists understood the seriousness of the situation and complied with that request. A smaller group of people in the gallery, including [the applicants], confronted the security officers, disregarded their orders and resisted actively and passively.

As a result, a [security] officer sustained an injury to his leg.” 11. The DCPS concluded that the law enforcement powers employed had not gone beyond the limit of what was acceptable, and that excessive force had not been used. 12. On 14 June 2013 the President of the State set up an ad hoc commission of inquiry regarding the events in the national Parliament of 24 December 2012. It was composed of five national members, two of whom were MPs. It further included two non-national observers appointed by the European Union.

On 26 August 2013 the commission drew up a report, the relevant part of which reads as follows: ... 5. The absence of appropriate guidelines on dealing with such situations, including the absence of a strategy to deal with media in crisis, led to a situation in which journalists were removed from the Parliament gallery, which violated their rights to freedom of public information (слобода на јавно информирање) and publicity in the work of Parliament. Parliament should be particularly attentive and open with respect to the freedom of the press to report and to apply the best European practices in this matter ...” 13. The applicants lodged a constitutional complaint with the Constitutional Court in which they alleged a violation of their rights under Article 10 of the Convention.

They submitted that the parliamentary debate and the related events regarding the approval of the State budget had been of particular public interest. The intervention of the Parliament security officers and the removal of the applicants from the gallery had been neither “lawful” nor “necessary in a democratic society”. With regard to the lawfulness of the measures taken, the applicants argued that section 43 of the Act could not be interpreted as allowing the forcible removal of journalists from the gallery by Parliament security officers. In any event, that provision had not been sufficiently foreseeable. As to the necessity of the measures, they argued that at the critical time, they had been in the gallery and had had no contact with the Speaker or MPs.

Accordingly, they had not and could not have contributed to the disturbance in the chamber. Furthermore, they contested the DCPS’s arguments that there had been unauthorised people in the gallery and that the protests in front of the Parliament building had justified their forcible removal (see paragraph 10 above). They urged the court to hold a public hearing (јавна расправа) in accordance with Article 55 of the Rules of the Constitutional Court (see paragraph 24 below) and to find a violation of Article 16 of the Constitution (see paragraph 16 below) and Article 10 of the Convention. 14. At a hearing held on 16 April 2014 in the absence of the parties, the Constitutional Court dismissed the applicants’ complaint.

The relevant parts of the decision read as follows: “On the basis of evidence submitted with the constitutional complaint and the reply of the Parliament of the Republic of Macedonia, the court has established the following facts: ... There was an increased interest on the part of the public and the media in (the parliamentary proceedings) given the importance of the State budget and the fact that before the proceedings, namely in November and December, there had been long, intense and sometimes tense discussions between opposition and ruling party MPs regarding the draft Budget ... On 24 December 2012 ... before the plenary debate of Parliament started, there was a disturbance by a group of MPs who started destroying technical equipment in the chamber.

They prevented access to the podium, surrounded the Speaker, preventing him from carrying out his duties, whilst at the same time insulting and threatening him. Due to the security risk, the Speaker was taken out of the chamber by security personnel. The disturbance in the chamber continued. Under section 43 of the Parliament Act, the Speaker ordered police officers responsible for parliamentary security to restore order in the chamber and enable the debate to start in an orderly manner. The security personnel considered it necessary to vacate the gallery, in order to ensure the safety of those in the gallery and in the chamber. All those in the gallery, including [the applicants], were asked to leave for security reasons and to follow the events from the press centre.

Most of the journalists complied with that instruction. A smaller group of people, including [the applicants], confronted the security officers, disregarded their orders, and resisted actively and passively. As a result, a [security] officer sustained an injury to his leg. [The applicants] and other journalists, after having been removed from the gallery, remained in the Parliament building and were able to follow the live broadcast of the debate from other premises [the press centre, in a hall adjacent to the gallery]. At the same time, in front of the Parliament building, two opposing groups of people gathered. Several people were injured. The plenary debate of the Parliament of 24 December 2012 was public and it was entirely broadcast live on national television and streamed on the Parliament website.

When the debate was over, the video material was made available to the public on that website … The above provisions of the Parliament Act [see paragraph 17 below] and the Rules of Parliament [see paragraph 23 below] ... provide that the Speaker is responsible for maintaining order in the Parliament. In the event of disorder, he or she can take several measures (warning, denial of the right to speak, exclusion of MPs). Provisions regarding order during parliamentary proceedings concern all those participating in the session. The court considers that the removal of [the applicants] from the gallery amounted to an interference with their freedom to carry out their professional duties and to inform the public about events that were of considerable interest for the citizens of the Republic of Macedonia – the events in Parliament regarding the approval of the State budget for 2013, in which the public had significant interest in following and being informed about…

The legal ground for the impugned measure was section 43 of the Parliament Act, which specified who was responsible for keeping order in the Parliament building – a special security unit, and which authorised the Speaker to decide and take measures in the event of disturbance of that order by MPs and other external persons participating in the work of Parliament. As to the necessity of the measure ... it has to be examined in the light of the the events that took place inside the Parliament building, namely in the chamber, as well as the disorder outside the Parliament building. The strained atmosphere in the chamber, which prevented a regular and normal start of the proceedings, has to be taken into account.

In this connection it is to be noted ... that a larger group of MPs assaulted the Speaker, who was immediately removed from the chamber by security officers. There were a number of incidents, including damage to furniture, which culminated in objects being thrown in the chamber – some in the direction of the gallery. In such circumstances, the Parliament security service considered that in order to protect the journalists in the gallery, they should be moved to a safer place where they would not be in danger. Such an assessment should not be viewed as conflicting with the journalists’ right to attend parliamentary proceedings and report on events that they witnessed. In fact, the journalists – most of them on the same day – submitted and published their reports in the evening editions of their newspapers, which implies that there was no violation of their freedom of expression.

The actions of the security officers constitute standard practice for these and similar situations in case of endangerment, i.e. protection of media representatives while reporting from places of crises, demonstrations and other potentially dangerous events ... The fact that the journalists had been present within and outside the Parliament building since the morning of 24 December 2012, and were reporting on the events as they occurred, confirms that, notwithstanding the indications and expectations that discussion about the approval of the Budget would be tense, they were allowed access to the Parliament building and the gallery in order to carry out their function and inform the public about the debate.

Accordingly, there was no preconceived idea to prevent the journalists from reporting on the debate. After they left the gallery, [the applicants] and other media representatives were allowed to remain in the parliamentary press centre ... from where they could have followed the live broadcast on the Parliament website and on the dedicated TV channel… The physical removal of journalists from the gallery required by the concrete escalation of chaos and disorder aimed to protect them and ensure order in the chamber, and not to restrict their freedom of expression or to prevent them from carrying out their function, i.e. to inform the public.” 15. In a dissenting opinion, Judge N.G.D.

of the Constitutional Court stated, inter alia, the following: “... My dissenting opinion mainly concerns the inability objectively to decide the case ... I consider that the written information, facts and evidence available to the court were insufficient ... The decision [of the Constitutional Court] contains contradictory reasons given that it ... establishes that the removal of journalists amounted to an interference with their right to carry out their function and to inform the public about an event of indisputable public interest, but it finds that such an intervention was justified ... without there being a solid factual basis in support of that finding…

I think that it is of crucial importance that the Constitutional Court clarifies and explains the reasonableness of the assessment of the situation and the reason for which the journalists were removed from the gallery ... In order to establish the facts and assess the need for [their] removal ... it was necessary to determine the reason which prompted the security officers to remove them, despite the undisputed fact that all the incidents and disorder in the Parliament chamber were physically and clearly isolated and distant from [the gallery].

It is absurd that [such a removal] was carried out ‘for the safety of journalists’, when it is clear that they were in their seats and were completely passive; they did not participate in the events at all, but only observed ... It is a fact that the journalists did not contribute to the conflictual situation in any respect [not disputed by Parliament]; they did not disturb order in the Parliament building; they were in direct contact neither with the Speaker or the MPs, nor with the events outside the Parliament building ... Besides, it is clear that the journalists themselves did not feel threatened; so they did not seek and expect any protection.”