CtEDO 21.03.2017 Auto

NEGRITORU c. ROUMANIE

RESPONDENT
ROU
HOTĂRÂRE
21.03.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
NEGRITORU c. ROUMANIE (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Secțiunea a patra Cerere nr. 29915/08 Ion NEGRITORU și Ioana NEGRITORU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care se înscrie la 21 martie 2017 într-un comitet compus din Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, Iulia Motoc, Marko Bošnjak, judecători, și Andrea Tamietti, grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererea formulată la 9 iunie 2008, Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de către reclamanți, După ce au deliberat, face următoarea decizie DEFINITIVĂ Reclamanții, dl Ion Negritoru ( La 4 iulie 2004, mama reclamantei, X, în vârstă de 70 de ani, a murit în urma unui accident rutier. La cererea polițistului responsabil de caz, autorul accidentului s-a ocupat de formalitățile legate de înmormântare și a preluat toate cheltuielile aferente. 2004, reclamanta și sora sa au depus o plângere penală împotriva polițistului în cauză și a autorului accidentului pentru abuz de funcție și complicitate la această infracțiune. printr-o decizie din 12 noiembrie 2004, Parchetul din apropierea instanței de apel din Craiova a pronunțat un refuz. Recurenta și sora sa au contestat această decizie în fața instanțelor interne. printr-o hotărâre definitivă din 22 noiembrie 2004 În ianuarie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat temeinicia hotărârii de nejudiciare a Parchetului. La 9 iunie 2008, reclamantul a adresat Curții o scrisoare prin care menționa intenția sa de a introduce o cale de atac împotriva statului român pe motiv că nu a putut obține justiție în fața instanțelor interne și a solicitat, de asemenea, un formular de cerere, pe care intenționa să îl completeze și să îl trimită însoțit de documentele justificative necesare. La 24 iunie 2008, grefa Curții a trimis reclamantului formularul de cerere solicitat și a dat detalii cu privire la criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din convenție și la articolele 45 și 47 din Regulamentul de procedură al Curții. La 8 decembrie 2008, reclamanții au transmis Curții formularul de cerere completat de o descriere detaliată a faptelor și a obiecțiunilor și însoțit de documentele interne relevante. GRIEF Reclamanții consideră că modalitățile de la înmormântarea lui X au încălcat dreptul lor la respectarea vieții lor private și de familie. Reclamanții susțin că au fost supuși unei ingerințe în exercitarea dreptului lor la respectarea vieții private și de familie, care, în opinia lor, s-a încheiat cu decizia autorităților de a autoriza înmormântarea rudelor lor apropiate, și anume mama reclamantei și soacra reclamantului, fără să fi întreprins investigații efective și aprofundate care să permită identificarea cu cele mai bune culmi a corpului și să le informeze cu privire la înmormântare. Curtea consideră că acest aspect este pregătit să fie examinat din perspectiva articolului 8 din Convenție, care, în părțile sale relevante, este formulat astfel Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale private și familiale (...). O autoritate publică poate interveni în exercitarea acestui drept numai în măsura în care această interferență este prevăzută de lege și constituie o măsură care, într-o societate democratică, este necesară securității naționale, securității publice, binelui să fie economic al țării, să apere ordinea și să prevină infracțiunile, să protejeze sănătatea sau moralitatea sau să protejeze drepturile și libertățile altora. Guvernul are îndoieli cu privire la respectarea de către solicitanți a termenului de șase luni prevăzut în art. 35 alin. Recurenții, referindu-se la data de trimitere a primei scrisori către Curte (9 iunie 2008), consideră că și-a depus cererea în termenul prevăzut. 11. Curtea amintește că respectarea termenului de șase luni este o normă de ordine publică și că, prin urmare, are competența de a aplica din oficiu, chiar dacă Ön Õen nu a excitat în mod oficial (Sabri Güneș c. Turcia [GC], n 27396/06, § 29, 29 iunie 2012). 12. Potrivit practicii organelor Convenției care era în vigoare în momentul sesizării Curții de către reclamanți în prezenta cauză, data la care a fost introdusă o cerere a fost cea a primei scrisori prin care un reclamant formula, chiar și pe scurt, obiecțiile pe care intenționa să le ridice [art. 47 alineatul (5) din regulament în versiunea sa revizuită în iulie 2007] Vural c. Turcia, n 56007/00, § 29, 21 decembrie 2004). 13. În speță, Curtea constată că scrisoarea trimisă la 9 iunie 2008 de către singurul reclamant nu conținea nicio precizare cu privire la natura cererii și că aceasta nu conține nicio indicație cu privire la faptele și obiecțiunile pe care le-a primit în fața sa (punctul În consecință, Comisia consideră că scrisoarea menționată anterior nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 47 alineatul (5) din regulament în versiunea revizuită în iulie 2007, ale cărei solicitanți au fost informați în mod corespunzător (a se vedea, în acest sens, Nicolescu c. România (dec.), nr. 38566/04, § 11, 14 ianuarie 2014 14. În consecință, reclamanții au sesizat Curtea la 8 decembrie 2008, data la care a fost trimis formularul de cerere, inclusiv o descriere detaliată a faptelor și a obiecțiunilor (punctul 6 de mai sus). Astfel, reclamanții și-au introdus pledoariile după expirarea termenului de șase luni, al cărui punct de plecare este în speță la 22 ianuarie. 2008, data hotărârii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (punctul 3 in fine de mai sus). 15. În consecință, cererea este tardivă și trebuie respinsă în temeiul articolului 35 § 1 și 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară cererea inadmisibilă. În franceză și apoi comunicat în scris la 13 aprilie 2017. Paulo Pinto de Albuquerque Grefier Adjunct Președinte

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă