LEOTSAKOS c. GRÈCE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Affaire communiquée
LEOTSAKOS c. GRÈCE (CtEDO, 2017)
Comunicat la 30 martie 2017 Prima secțiune Cerere nr. 3098/13 Petros LEOTSAKOS împotriva Greciei introdusă la 30 aprilie 2013 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Petros Leotakos, este un resortisant grec născut în 1951 și rezident în Atena. Este reprezentat în fața Curții de către domnul H. Mylonas, avocat la Atena. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul exercită profesia de avocat din 1976. La 19 iulie 2010, a închiriat noi spații pentru cabinetul său situat la 10, rue Athina, Kallithea. La 23 septembrie 2010, procurorul adjunct a trimis la Hotărârea de Securitate a Artei (subordonarea luptei împotriva crimei organizate) următoarea scrisoare, bazată pe cererea nr. 2940/29-7-2010 al procurorului general în apropierea Curții de Casație, investigăm dacă infracțiunile de natură criminală, cum ar fi constituirea unei organizații criminale (art. 187 din Codul penal), au fost comise atât de S.G. și I.G., cât și de alte persoane care au legătură cu acestea și care acționează împreună cu acestea. Luând în considerare elementele adunate până acum și în scopul de a exclude orice risc de a lipsi de alte elemente de probă, dispunem de o percheziție, în conformitate cu articolele 253-259 din Codul de procedură penală, la domiciliu și birouri... 10, strada Athina, (...) 15. În orice caz, confiscați orice obiect și orice document pe care îl considerați a avea legătură cu cazul care face obiectul anchetei (...). La 24 septembrie 2010, fără ca reclamantul să fi fost informat, s-a efectuat o percheziție în cabinetul său, care a durat douăsprezece zile (până la 4 octombrie 2010). Autoritățile au confiscat calculatoare și sute de documente, inclusiv dosare ale clienților de natură fiscală, care au fost enumerate în 11 rapoarte de confiscare cu un total de 356 de pagini. Procurorul I.D. a continuat ancheta până în martie 2012. În mai 2012, a inițiat proceduri penale împotriva anumitor persoane, inclusiv a reclamantului, dar la data sesizării Curții (30 aprilie 2013), acesta nu fusese încă convocat pentru a-și prezenta apărarea. La 5 iunie 2012, reclamantul sesizează camera de acuzare a instanței judecătorești, solicitând ca percheziția și confiscarea să fie declarate ilegale și ca obiectele și documentele confiscate să îi fie restituite. Procurorul adjunct I.D. a fost numit procuror însărcinat cu cazul. În propunerea sa adresată camerei de recurs, acesta a pledat pentru respingerea acțiunii reclamantului. La data de 2 noiembrie 2012, camera de acuzare a aprobat propunerea din 2 noiembrie 2012 și a respins acțiunea (Decizia nr. 2564/2012). La 6 noiembrie 2012, reclamantul a solicitat procurorului să se adreseze în interesul legii împotriva deciziei menționate anterior. La 7 noiembrie 2012, procurorul a respins cererea reclamantului. Dreptul și practica internă relevante în acest caz figurează în hotărârea Modestou c. Grecia 51693/13, §§ 16-24, 16 martie 2017). GRIFS Invochou la . ......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... Invocând, de asemenea, art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge că procurorul care a emis mandatul de percheziție s-a pronunțat și asupra acțiunii sale de contestare a legalității percheziției. A existat vreo interferență în dreptul reclamantului de a-și respecta domiciliul, în sensul art. 8 alin. (1) din Convenție? În cadrul convenției, a fost aceasta prevăzută de lege și necesară, în sensul art. 8 alin. (2) din Convenție, s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin. (1) din Convenție, ținând cont de faptul că procurorul care a emis mandatul de percheziție este, de asemenea, pronunțat, în cadrul procedurii în fața camerei de recurs a instanței judecătorești, cu privire la acțiunea pe care reclamantul a introdus-o pentru a contesta legalitatea percheziției