CASE OF LOVRIĆ v. CROATIA - [Romanian Translation] legal summary by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova

© Traducerea și permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curții.

© The present text and the authorisation to republish it were granted by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.

© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Suprême de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.

Lovrić v.

Croația

-

38458/15

Hotărârea din

4.4.2017 [Secția a

II-a]

Articolul

6

Proceduri civile

Articolul

6-1

Accesul la un tribunal

Drepturi și obligații cu caracter civil

Imposibilitatea de a contesta excluderea dintr-o asociație în fața instanțelor civile:

încălcare

În fapt

–

Reclamantul era membru al unei asociații

de vânători. În 2012, o adunare generală a adoptat o rezoluție care l-a exclus din acea asociație.

Reclamantul a inițiat o acțiune civilă care a fost declarată inadmisibilă din cauza că această problemă era în afara competenței instanțelor.

În procedurile din fața Curții Europene, reclamantul s-a plâns că nu a putut contesta decizia în fața autorităților judiciare.

În drept

–

Articolul

6 § 1

(a)

Cu privire la admisibilitate

–

Articolul

6 § 1

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a-și prezenta cererea referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil în fața unei instanțe sau a unui tribunal.

Acest drept este incident doar în cazul litigiilor privind drepturile și obligațiile cu caracter civil despre care se poate spune că sunt recunoscute în dreptul național,

indiferent dacă ele sunt sau nu protejate de Convenție.

Litigiul trebuie să fie unul real și serios;

acesta se poate referi nu doar la existența actuală a unui drept, ci și la întinderea sau modul de exercitare ale acestuia;

în fine, rezultatul procedurilor trebuie să fie direct decisiv pentru dreptul în discuție.

Dreptul croat acorda protecție juridică drepturilor membrilor care decurgeau din statutul asociației de care aparțineau.

Dreptul de a fi membru al unei asociații era un drept cu caracter civil, care însoțea dreptul la libertatea de asociere,

iar articolul

6 § 1

era incident în cazul procedurilor referitoare la excluderea dintr-o asociație.

Fusese evident că procedurile de care s-a plâns reclamantul au avut în vedere un litigiu real și serios privind libertatea sa de asociere, în special dreptul său de a rămâne membru al asociației în discuție, și că rezultatul acelor proceduri a fost direct decisiv pentru dreptul și libertatea în discuție.

Concluzie

:

admisibilă

(cu majoritate de voturi).

(b)

Cu privire la fondul cauzei

–

Restricționarea dreptului de acces al reclamanților la un tribunal a urmărit scopul legitim al respectării autonomiei asociațiilor.

Autonomia organizațională a asociațiilor constituia un aspect important al libertății lor de asociere protejate de articolul 11.

În special asociațiile trebuiau să aibă capacitatea de a disciplina, chiar și cu prețul excluderii, fără teama ingerințelor externe.

Totuși, libertatea de asociere și, în consecință, autonomia organizațională a asociațiilor nu era absolută.

Ingerința statală în treburile interne ale asociațiilor nu puteau fi complet excluse.

În particular, asociațiile trebuiau să respecte un standard minim atunci când excludeau vreun membru.

În asemenea cazuri, întinderea controlului judiciar putea fi restricționată pentru a respecta autonomia organizațională a asociațiilor. Totuși reclamantului, care contestase excluderea sa din asociație,i se negase totalmente accesul la un tribunal.

Concluzie

:

încălcare

(șase voturi la unul).

Articolul

41:

Nici un capăt de cerere în această privință. Cea mai potrivită formă de reparație ar fi redeschiderea procedurilor.

(Vezi

APEH Üldözötteinek Szövetsége

și alțiiv.

Ungaria

,

32367/96

, 5

octombrie

2000,

Nota informativă nr.23

)