AFFAIRE POLITI ET AUTRES c. GRÈCE

RESPONDENT

GRC

HOTĂRÂRE

20.04.2017

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable (Article 6 - Procédure administrative;Article 6-1 - Délai raisonnable);Violation de l'article 13+6-1 - Droit à un recours effectif (Article 13 - Recours effectif) (Article 6 - Droit à un procès équitable;Procédure administrative;Article 6-1 - Délai raisonnable)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE POLITI ET AUTRES c. GRÈCE (CtEDO, 2017)

HUDOC · oficial

STRASBURG 20 aprilie 2017 Această hotărâre este definitivă. Aceasta poate fi supusă unor modificări de formă. În cauza Politi și alții c. Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea întâi), care se află într-un comitet compus din Ledi Bianku, președinte, Aleš Pejchal, Jovan Ilievski, judecători, și Renata Degener, grefier adjunct din secțiune După ce a intenționat în camera Consiliului la 28 martie 2017, hotărârea a fost adoptată la această dată, La originea cauzei se află o cerere (n 18875/14) îndreptată împotriva Republicii Elene și din care 15 resortisanți ai acestui stat ( La 28 februarie 2014, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( A fost reprezentat de agentul său, dl Apessos, președintele Consiliului juridic al statului, și de delegatul agentului său, dl A. Dimitrakopoulou, membru al Consiliului juridic al statului. La 18 mai 2016, o parte din obiecțiunile privind durata procedurii și absența unei căi de atac efective în această privință au fost comunicate guvernului, iar restul cererii a fost declarat inadmisibil. DE FAPT I. CIRCONSTANCES DE LA L La 28 iunie 2010, Tribunalul a acceptat parțial cererea acestora (judecată nr. 10557/2010). La 7 iunie 2011, la spitalul interjet a apelat. La 12 iunie 2013, curtea administrativă a recurs la hotărârea Tribunalului Administrativ și a respins acțiunea reclamanților (hotărârea 2604/2013). Hotărârea sa a fost notificată acestora din urmă la 5 septembrie 2013. 9. Evaggelos Anastaso pulos a fost inclus în hotărârile instanțelor interne. II. JUSTIȚIA INTERNĂ PERTINENTĂ 10. Legea nr. 4055/2012, intitulată "Proces echitabil și durată rezonabilă" și a intrat în vigoare la 2 aprilie 2012, a introdus în articolele sale 53-58, o nouă acțiune de despăgubire pentru acordarea unei satisfacții echitabile în cazul prelungirii nejustificate a unei proceduri administrative. La art. 55 alineatul (1) din această lege prevede următoarele: Orice cerere de satisfacție echitabilă trebuie depusă în fața fiecărui grad de jurisdicție separat și trebuie prezentată în termen de șase luni de la publicarea deciziei definitive a instanței în fața căreia, potrivit reclamantului, durata procedurii a fost excesivă. Reclamanții susțin că durata procedurii a încălcat principiul termenului rezonabil și că nu există nicio cale de atac eficientă în dreptul intern care să le permită să se plângă de acest aspect. Orice persoană are dreptul la audierea cauzei sale (...) într-un termen rezonabil, de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) art. 13 Orice persoană ale cărei drepturi și libertăți recunoscute în (...) convenție au fost încălcate are dreptul la o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale, chiar dacă încălcarea ar fi fost săvârșită de persoane care își desfășoară activitatea în exercitarea funcțiilor oficiale. În ceea ce privește reclamanții care figurează la numerele 1-11 și 13-15 12. La 10 octombrie 2016, Curtea a primit declarații de soluționare amiabilă semnate de părți. Prin aceste declarații, Registrul se angajează să plătească fiecăruia dintre reclamanții care figurează la numerele 1-11 și 15 suma de 3 000 de euro (EUR) și reclamanții respectivi au declarat că au renunțat la orice altă pretenție împotriva Republicii Elene cu privire la faptele care au stat la baza cererii lor. Sumele în cauză, care vor acoperi orice prejudiciu moral, precum și cheltuielile și cheltuielile de judecată, vor fi scutite de orice taxă aplicabilă și vor fi plătite în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu se soluționează în termenul menționat, statul membru respectiv este angajat să plătească, începând cu expirarea acestuia și până la decontarea efectivă a sumelor în cauză, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene, majorat cu trei puncte procentuale; această plată va duce la soluționarea definitivă a cauzei. 13. Curtea ia act de regulamentul amiabil la care au ajuns părțile și consideră că acesta este în măsură să respecte drepturile omului, astfel cum sunt recunoscute de convenție și de protocoalele sale, și nu a primit niciun motiv pentru a continua examinarea cererii în fața reclamanților menționați anterior. 14. În consecință, trebuie să se șteargă cauza în ceea ce-i privește pe acești reclamanți. În ceea ce-l privește pe reclamantul menționat sub numărul privind admisibilitatea 15. Guvernul indică faptul că toate hotărârile instanțelor interne conțin numele Anastaso pulos. 12, nu este menționat în niciuna dintre aceste decizii. Deduce din aceasta că acest reclamant nu poate pretinde că este victimă, în sensul art. 34 din Convenție, a unei încălcări a acesteia din urmă din cauza duratei, în mod excesiv, a procedurii în fața instanțelor menționate anterior. : Într-adevăr, potrivit guvernului, din dosar nu reiese că reclamantul a fost parte la această procedură. Guvernul adaugă că, presupunând că reclamantul în cauză ar fi fost desemnat sub numele de Anastasopoulos El ar fi putut solicita corectarea hotărârilor pronunțate de instanțele naționale. El invită Curtea să respingă obiecțiunile reclamantului respectiv ca fiind inadmisibile. 16. Reclamantul menționat mai sus invită Curtea să respingă excepția preliminară invocată de guvern. Acesta susține că a fost parte la litigiu pe parcursul întregii proceduri în fața instanțelor administrative și că, prin urmare, poate pretinde că a fost victima unei încălcări a convenției din cauza duratei excesive a acestei proceduri, în opinia sa, a acestei proceduri. În această privință, acesta oferă puterea reprezentantului său în fața instanțelor interne, semnat de acesta, pe care figurează numele În plus, Curtea amintește că, în conformitate cu art. 34 din convenție, Curtea amintește că, în conformitate cu art. 34 din convenție, aceasta a emis un memoriu și o declarație prezentată de reprezentantul său în fața Tribunalului Administrativ de Primă Instanță, pe lângă numele de Anastopoulos. (...) poate fi confiscată de orice persoană fizică (...) care pretinde că este victima unei încălcări de către una dintre părțile înalți contractante a drepturilor recunoscute de Convenție sau de protocoalele sale (...) Prin urmare, pentru a îndeplini condițiile prevăzute de această dispoziție, orice reclamant trebuie să fie în măsură să demonstreze că este vizat personal de încălcarea sau încălcările convenției pe care o atribuie. În această privință, noțiunea de victimă trebuie, în principiu, să fie interpretată în mod autonom și independent de noțiunile interne, cum ar fi cele privind interesul sau calitatea pentru a acționa (a se vedea în special Sanles Sanles c. Spania (dec.), nr. 48335/99, CEDH 2000-XI). 18. Curtea ia notă că, în speță, numele de Cu toate acestea, din informațiile furnizate de recurentul în cauză reiese că acesta se referă de fapt la aceeași persoană și că numele reclamantului respectiv a fost scris în mod eronat în hotărârile instanțelor interne. 19. În lumina celor de mai sus, Curtea respinge excepția preliminară a guvernului cu privire la calitatea de victimă a reclamantului care figurează la numărul 12. 20. Constatând, în plus, că obiecțiile ridicate de acest reclamant nu sunt în mod vădit nefondate în sensul art. 35 alin. (3) lit. (a) din Convenție și că acestea nu se confruntă cu niciun alt motiv de refuz, Curtea le declară admisibile. Pe fond Pe perioada care trebuie luată în considerare 21. Curtea ia notă de faptul că perioada care trebuie luată în considerare a început la 19 ianuarie 2005, cu sesizarea Tribunalului Administrativ de Primă Instanță de către reclamantul menționat anterior și că aceasta s-a încheiat la 28 iunie 2010, data la care instanța menționată și-a pronunțat hotărârea; prin urmare, această perioadă a durat mai mult de cinci ani și cinci luni pentru o instanță. Cu privire la caracterul rezonabil al duratei procedurii 22. Curtea reamintește că caracterul rezonabil al duratei unei proceduri pendinte apreciază în funcție de circumstanțele cauzei și ținând cont de criteriile consacrate de jurisprudența sa, în special complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și cel al autorităților competente, precum și sfera litigiului pentru cei interesați (a se vedea, printre multe altele, 23) Curtea amintește, de asemenea, că art. 13 din Convenție garantează o cale de atac eficientă în fața unei instanțe naționale care permite să se plângă de o necunoaștere a obligaiei impuse prin art. 6 alineatul (1) să audă cauzele într-un termen rezonabil (Kudła c. Polonia [GC], n 30210/96, § 156, CEDO 2000 XI). 24. De asemenea, Comisia reamintește că a tratat în repetate rânduri cazuri care ridică probleme similare cu cele ale prezentei specii și a constatat încălcarea art. 6 alin. (1) și (13) din Convenție (Vassilios Athanasiou și altele menționate anterior 25). În speță, după examinarea tuturor elementelor care i-au fost prezentate, Curtea nu identifică niciun fapt sau argument care să o convingă să ajungă la o concluzie diferită în prezenta cauză. Având în vedere jurisprudența sa în această privință, Curtea consideră că, în speță, durata procedurii în litigiu este excesivă și că nu a răspuns la cerina termenului rezonabil 26. În ceea ce privește art. 13 din Convenție, dat fiind că legea nr. 4055/2012 (punctul 10 de mai sus) nu acoperea procedura în fața Tribunalului Administrativ de Primă Instanță, Curtea ia notă de faptul că reclamantul în cauză nu a dispus, la momentul faptelor, o cale de atac efectivă care i-ar fi permis să obțină sancțiunea dreptului său de a-și vedea cauza auzită într-un termen rezonabil, în sensul articolului 6 alineatul (1) din convenție. 27. Prin urmare, s-a încălcat art. 6 alineatul (1) și art. 13 din Convenție. În cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a convenției sau a protocoalelor sale și dacă dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se desprindă de faptul că: imprejmuiește pe deplin consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții vizate, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. 29. Un reclamant de la nr. 12 solicită 5 000 EUR (EUR) pentru prejudiciul moral pe care pretinde că l-a suferit. 30. Guvernul contestă această pretenție și solicită Curții să o respingă. El consideră că o constatare a încălcării ar constitui o satisfacție suficientă în acest caz. 31. Curtea consideră că reclamantul în cauză a suferit o eroare morală certă. Statuând în echitate, aceasta îi acordă 3 000 EUR în acest sens, plus orice sumă care ar putea fi datorată cu titlu de impozit. 32. Reclamantul nu a prezentat nicio cerere pentru cheltuieli și cheltuieli de judecată. Curtea consideră că nu este necesar să i se acorde o sumă în acest sens. 33. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii a facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURTEA, LA L cererea admisibilă în ceea ce privește reclamantul care figurează sub numărul "Dat că" a avut loc o încălcare a articolelor 6 și 13 din convenție în numele reclamantului menționat anterior, afirmă că statul pârât trebuie să plătească reclamantului care figurează la numărul 12, în termen de trei luni, 3 000 EUR (trei mii EUR), plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, pentru daune morale de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene care se aplică în această perioadă, plus trei puncte procentuale resping cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. Adoptată în limba franceză, apoi comunicat în scris la 20 aprilie 2017, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Renata Degener Ledi Bianku Grefier adjunct Președinte ANEXA 1. Panagiota POLITI, născută la 28 ianuarie 1952, rezidentă la Atena 2. Diamantis RIZOS, născut la 1 februarie 1946, rezident la Atena 3. Georgia KOULOCHERA SYRRAKOU, născută la 30 septembrie 1965, rezidentă la Atena (4) Sofia CHAVETIDOU, născută la 20 septembrie 1958, rezidentă la Atena 5. Efthalia STAMOU DROSOU, născută la 19 februarie 1949, rezidentă la Atena 6. Maria TSORAKA, născută la 23 decembrie 1965, rezidentă la Atena 7. Lambrini TZOUKA, născută la 10 iunie 1960, rezidentă la Atena 8. Martha BETCHAVA, născută la 21 ianuarie 1958, rezidentă la Atena 9. Andreas POLYZOS, născut la 18 ianuarie 1971, rezident la Ioanina 10. Irini DEPASTA, născut la 6 iulie 1963, rezident la Atena 11. Sofia GEORGIOU, născut la 16 aprilie 1955, rezident la Atena 12. Evaggelos ANASTOPOULOS, născut la 13 noiembrie 1968, rezident la Atena 13. Georgios FRAGGOPANAGOS, născut la 14 septembrie 1963, rezident la Atena 14.Michail MYLONAKIS, născut la 25 mai 1966, rezident la Atena 15. Maria DINIOTI, născut la 25 septembrie 1953, rezident la Atena