CtEDO 25.04.2017 Auto

F.G. v. GREECE

RESPONDENT
GRC
HOTĂRÂRE
25.04.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Inadmissible
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
F.G. v. GREECE (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Reclamantul, dl F.G., este un național grec care s-a născut în 1946 și trăiește în Atena. Președintele a acordat reclamantului cererea de a-și nu fi divulgat identitatea publicului (art. 47 § 4 din Regulamentul Curții). El a fost reprezentat în fața Curții de către dna S. Asimakopoulou, un avocat care practică în Atena. Guvernul grec („ Guvernul”) a fost reprezentat de delegatul agentului, dl K. Dl L.-A. Sicilianos, judecătorul ales în privința Greciei, Georgiadis, consilier superior la Consiliul de Stat. Dl. L.-A. Sicilianos, judecătorul ales în privința Greciei, s-a retras de la ședința în acest caz (art. 28 din Regulamentul Curții). Prin urmare, Președintele Camerei a numit dl Michail Margaritis să se așeze la locul său (art. 26 § 4 din Convenția și art. 29 § 1 a) din Regulamentul Curții). La 3 decembrie 2013, cererea a fost comunicată Guvernului. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La momentul în care evenimentele au avut loc, reclamantul a fost consilierul juridic la Consiliul Juridic de Stat (N°ομι μβοδ λιοο του δρδτους). Pe septembrie 2008, au existat trei posturi vacante la gradul de vicepreședinte al Consiliului Juridic de Stat. Prima etapă a procedurii de selecție a consistat într-o propunere a Ministrului Economiei și Finanțelor, care includea o listă a tuturor consilierilor juridici eligibile clasificate pe baza seniorității. Printre cei treizeci și șase consilieri juridici care îndeplinesc criteriile formale, reclamantul a fost clasat șase. În ședința sa din 8 septembrie 2008, Cabinetul de Miniștri („Cabinetul”), în urma propunerii ministrului Economiei și Finanțelor, a hotărât în unanimitate să numească vicepreședinți ai Consiliului Juridic N.M., D.A. și N.K, care au fost al doilea, al optulea și, respectiv, al patrulea, pe lista. Raționarea deciziei a afirmat că „au dovedit că au fost superioare de restul colegilor lor examinați pentru posturile, astfel cum [a fost] clar din propunerea relevantă a ministrului competent, care [a fost] acceptată de Cabinet după evaluarea fiecărui dosar al consilierului juridic eligibil și a dezbaterii miniștrilor ...” 9. Propunerea ministrului Economiei și Finanțelor includea calificări ale membrilor personalului eligibil, în special anul de numire, gradul și modificările salariale ale acestora, misiunile și procedurile disciplinare și concluzia că: „... după evaluarea tuturor faptelor menționate mai sus referitoare la serviciul persoanelor examinate, precum și a altor detalii ale dosarelor lor de servicii personale și ... pregătirea lor academică generală, caracterul moral, diligența lor și calificările lor administrative; având în vedere, de asemenea, avizul formulat în general pentru fiecare dintre ele și clasamentul lor de anticipitate, propun să fie aleși și promovați pentru îndeplinirea celor trei (3) posturi vacante ale vicepreședintelui Consiliului Legal de Stat ... 10. Din procesul-verbal al reuniunilor Cabinetului se pare că durata sa a fost de 45 de minute și a inclus și alte elemente de la ordinea de zi. 11. La 10 septembrie 2008, decretul prezidențial prin care procedura a fost încheiată a fost eliberată și publicată în Jurnalul Oficial. 12. La iulie 2009, s-a urmat aceeași procedură pentru a completa încă două posturi vacante la gradul de vicepreședinte al Consiliului Juridic de Stat. Treizeci și uni consilieri legali au fost eligibili pentru promovare, inclusiv reclamantul, care a fost clasat al patrulea pe lista pe baza seniorității. 13. În ședința sa din 1 iulie 2009, Cabinetul, în urma propunerii ministrului Economiei și Finanțelor, a hotărât, în unanimitate, să numească posturile vacante, dl B.K. și dl I.S., care au fost, respectiv, șase și zece pe listă. Raționarea deciziei, precum și propunerea ministrului, au fost identice cu procedura 2008. 14. Durata reuniunii Cabinetului a fost de o oră și de patruzeci de minute, iar ordinea de zi a inclus și alte elemente. 15. La 2 iulie 2009, decretul prezidențial prin care procedura a fost încheiată a fost eliberată și publicată în Jurnalul Oficial. 16. La 14 noiembrie 2008, reclamantul a depus o cerere de anulare (αττηδη α αδδίης) a decretului prezidențial din 10 septembrie 2008 la Curtea Supremă de Administrație (δυμβοδλιο τηης Επιδραρααας), din cauza lipsei de raționament suficient în decizia atacată și a faptului că a fost manifestament superior la doi dintre cei trei consilieri juridici promovați, care erau mai mici decât el pe listă și totuși fuseseseră promovați. 17. La 13 aprilie 2009, reclamantul a fost informat informal că Consiliul juridic de stat a solicitat să fie examinat de Plenarul Curții Supreme de Administrație și că președintele a fost de acord să acorde această cerere. În aceeași dată, reclamantul a depus o depunere scrisă care a contestat această decizie, bazată pe, pe de o parte, pe faptul că opiniile sale în acest sens nu au fost auzite înainte de decizia și, pe de altă parte, pe faptul că o astfel de depunere ar duce la o întârziere suplimentară în examinarea cazului său. În special, reclamantul a susținut că a mai rămas doar câțiva ani înainte de a ajunge la vârsta obligatorie de pensie și că întârzierea examinării cazului său va reduce în continuare șansele sale de a fi vicepreședinte al Consiliului juridic de stat. Din materialul în posesia Curții, se pare că reclamantul nu a primit un răspuns la prezentarea sa. Prin decizia președintelui Curții Supreme de Administrație din 21 aprilie 2009, cauza a fost depusă la plenarul instanței respective. 18. Data ședinței înainte de plenară a Curții Supreme de Administrație a fost programată pentru 25 septembrie 2009. Curtea a suspendat audierea până la 5 februarie 2010. În această dată, cazul a fost suspendat din nou din cauza faptului că au existat trei cereri care au susținut chestiuni similare cu cazul examinat și ar fi mai bine să examineze cazurile împreună. Audierea a avut loc în cele din urmă la 7 mai 2010. 19. Prin hotărârea sa nr. 1973/2011, publicată la 20 iunie 2011 și finalizată la 25 august 2011 ( În motivele sale, instanța a subliniat în primul rând că cererea de anulare este admisibilă, deoarece art. 90 § 6 din Constituția greacă, care exclude posibilitatea de anulare a deciziilor privind promovarea judecătorilor, nu a putut fi aplicată prin analogie. Apoi, a observat că datorită rolului instituțional special al Consiliului juridic de stat și a naturii rolului președintelui și vicepreședintelui său, Cabinetul, atunci când alegerea candidaților care, în opinia lor, aveau calificări mai substanțiale pentru aceste posturi, au beneficiat de un grad larg de discreție, fără a fi obligat să furnizeze justificare specifică pentru deciziile lor, cu excepția cazurilor în care un candidat omis a fost manifestament superior la candidații promovați. Apoi a remarcat că, în conformitate cu procesul-verbal, Cabinetul a ales candidații să fie promovați, ținând seama nu numai de propunerea ministrului competent, ci și de alte detalii din dosarele candidaților și după discuția dintre membrii săi. În cele din urmă, a subliniat că din materialul în posesia lor, reclamantul nu a fost în mod evident superior la candidații promovați. 20. La 22 octombrie 2009, reclamantul a depus o cerere de anulare a decretului prezidențial din 1 iulie 2009 la Curtea Administrativă Supremă, din cauza lipsei de raționament suficient în decizia atacată și din cauză că a fost în mod evident superior celor doi consilieri juridici promovați, care au fost clasificați mai jos decât el pe lista. 21. Prin o hotărâre a Președintelui Curții Supreme de Administrație din 1 martie 2010, cazul a fost depus la plenarul instanței respective. Ședința a fost programată pentru 7 mai 2010. 22. Prin hotărârea sa nr. 413/2011, publicată la 4 februarie 2011 și finalizată la 4 martie 2011, Curtea Supremă de Administrație a respins cererea de anulare din aceleași motive ca cele menționate în hotărârea nr. 1973/2011 (a se vedea punctul 18 de mai sus). 23. La 13 iulie 2010, reclamantul, în urma unei proceduri similare cu cele descrise la punctele 6-15 de mai sus, a fost numit Președintele Consiliului Juridic de Stat. 24. Articolele relevante ale Constituției Grece se citesc după cum urmează: „2. Remunaurarea funcționarilor judiciari este corespunzătoare biroului lor. Aspectele referitoare la gradul lor, remunerarea și statutul lor general sunt reglementate prin statutul special ...” “5. Retragerea de la serviciul juridic de stat este obligatorie la atingerea vârstei de șaizeci și cinci de ani pentru toate judecătorii și procurorii până la și inclusiv gradul de judecător al unei instanțe de recurs sau procuror adjunct al unei instanțe de recurs, sau rangul corespunzător acestuia. În cazul judecătorilor și procurorilor cu un grad mai mare decât cel declarat, sau cu un grad corespunzător, pensionarea este obligatorie la atingerea vârstei de șasezeci și șapte de ani. În aplicarea prezentei dispoziții, 30 iunie a anului de pensionare se ia în toate cazurile ca data atingerii limitei de vârstă de mai sus.” “5. Promovarea posturilor de președinte sau vicepreședinte al Consiliului juridic de stat, a Curții de casă și a Curții de Conturi se efectuează prin decretul prezidențial emis pe propunerea Cabinetului, după selecția dintre membrii Curții Supreme respective, astfel cum este specificată prin lege ... Mandatul Președintelui Consiliului de Stat, al Curții de Casație și al Curții de Conturi ... nu poate depăși patru ani, chiar dacă judecătorul sau procurorul care deține acest birou nu a ajuns la vârsta de pensionare.” „Matters privind înființarea și funcționarea Consiliului Juridic de Stat, precum și chestiuni legate de statutul de serviciu al funcționarilor și al personalului care servește în acest birou, sunt specificate prin lege. Competența Consiliului juridic de stat se referă în principal la sprijinul și reprezentarea judiciară a statului și la recunoașterea cererilor împotriva acestuia sau la soluționarea litigiilor cu statul. Dispozițiile articolelor 88 alineatele (2) și (5), precum și la art. 90 alineatele (5), se aplică în consecință personalului principal al Consiliului juridic de stat.” 25. Secțiunile relevante ale Legii 3086/2002 (Organizarea Consiliului Juridic de Stat) și statutul ofițerilor și angajaților săi, publicate în Jurnalul Oficial A/324, se citesc după cum urmează: „Consiliul Juridic de Stat este responsabil pentru sprijinirea judiciară a statului ...” „1. Ranele de ierarhie ale membrilor Consiliului juridic de stat sunt următoarele: Președintele, vicepreședinte, consilier juridic, consilier superior, reprezentant juridic A, reprezentant juridic și asistent juridic asociat (DP) și asistent juridic asociat (DP, Αντιπρ Printre membrii de la același rang, anticipitatea este un precedent, în conformitate cu dispozițiile de la alineatul (1) din articolul precedent ...” „2. Promoții a) Pentru promovarea unui membru al Consiliului Juridic de Stat sunt necesare următoarele: i) Vacanța în rangul superior, dacă locurile sunt structural distincte, ii) Finalizarea timpului legal în gradul ocupat în prezent ... iii) Poziția calificărilor necesare pentru gradul superior. b) Promovarea membrilor Consiliului juridic de stat la rândurile reprezentantului judecător A și a consilierului superior se desfășoară prin alegeri printre cei care dețin cerințele și calificările necesare: i) caracter și curaj, iii) formare academică, iii) judecată, percepție și competențe în cazurile de înțelegere, iv) competențe în formularea propunerilor și a motivelor, v) diligence, performanță din partea muncii și a serviciilor, vi) comportament decent în general și în special în instanțele și în relațiile lor cu alte servicii și autoritățile, vii) comportament social decent, într-un grad absolut satisfacător, astfel încât să răspundă pe deplin sarcinilor rangului superior c) Promovarea membrilor Consiliului juridic de stat la gradul de consilier juridic are loc în urma unui „ vot liber” ( Reprezentat ca eligibil pentru promovare prin vot gratuit printre cei care posedă cerințele formale sunt membrii care posedă următoarele: i) caracter și curaj, ii) formare academică, iii) diligence, munca grea și eficiența serviciilor, și după o comparație, cei care sunt promovați pentru a umple posturile vacante sunt aleși. ... e) Promovarea posturilor de președinte și vicepreședinte este efectuată prin decretul președintelui, în urma propunerii Cabinetului, care, la recomandarea Ministrului Economiei și Finanțelor, selectează cei care trebuie promovați printre cei care îndeplinesc cerințele legale. ... i) Postul de vicepreședinte al Consiliului juridic de stat este ocupat de un consilier juridic care a fost promovat după trei ani de serviciu în gradul de consilier juridic. j) Postul de președinte al Consiliului Juridic de Stat este ocupat de un vicepreședinte sau un consilier juridic care a fost promovat după patru ani de serviciu în gradul de consilier juridic.” „ Membrii Consiliului Juridic de Stat se retrag automat din serviciu: ... b) consilierii juridici, care corespund judecătorilor Curții de Casație, vicepreședinților, care corespund vicepreședinților Curții de Casație, și președintelui Consiliului juridic de stat, care corespunde președintelui Curții de Casație, [la sfârșitul] șaizeci și al șaptelea an. ... d) Pentru punerea în aplicare a dispozițiilor a) și b) din prezentul alineat, se consideră că ziua de pensionare este de 30 iunie a anului în care membrul Consiliului Juridic de Stat se retrage.” 26. Secțiunea relevantă a Decretului prezidențial 18/1989, care codifica legile referitoare la Curtea Administrativă Supremă, citește după cum urmează: „Drogă legii. O cerere de anulare împotriva unui act administrativ poate fi depusă de o persoană fizică sau juridică care este interesată de actul sau a căror interese legitime, chiar dacă nu sunt de natură pecuniară, pot fi încălcate.” „Una cerere de anulare poate fi depusă din următoarele motive: 1) Incompetența din partea autorității administrative care a emis acest act; 2) Încălcarea unei cerințe procedurale esențiale care au fost stabilite pentru actul; 3) Încălcarea unei dispoziții de drept esențiale; 4) Abuzul de autoritate, atunci când actul administrativ conține toate elementele de legalitate, dar a fost eliberat în mod evident pentru alte scopuri decât cele pentru care a fost eliberat.” 27. Potrivit jurisprudenței Curții Supreme de Administrație, atunci când dreptul intern permite funcționarilor publici dreptul de a fi considerat eligibil pentru promovare, aceasta constituie un interes suficient de legitim care le permite să depună o cerere de anulare pentru unul dintre motivele menționate în secțiunea 48 din decretul prezidențial 18/1989 (a se vedea, de exemplu, decizia nr. 2809/2012 a Curții Supreme de Administrație).

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă