CASE OF VASKRSIĆ v. SLOVENIA - [Romanian Translation] legal summary by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Violation of Article 1 of Protocol No. 1 - Protection of property (Article 1 para. 1 of Protocol No. 1 - Peaceful enjoyment of possessions;Article 1 para. 2 of Protocol No. 1 - Control of the use of property);Pecuniary and non-pecuniary damage - award (Article 41 - Non-pecuniary damage;Pecuniary damage;Just satisfaction)
CASE OF VASKRSIĆ v. SLOVENIA - [Romanian Translation] legal summary by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova (CtEDO, 2017)
© Traducerea și permisiunea pentru republicare au fost oferite de către Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova în scopul includerii sale în baza de date HUDOC a Curții.
© The present text and the authorisation to republish it were granted by the Supreme Court of Justice of the Republic of Moldova for the purpose of its inclusion in the Court’s database HUDOC.
© La traduction et l’autorisation de republier ont été accordées sous l’autorité de la Cour Suprême de la République de Moldova à son inclusion dans la base de données HUDOC de la Cour.
Vaskrsić v. Slovenia
-
31371/12
Hotărârea din 25.4.2017 [Secția a IV-a]
Articolul 1 din Protocolul nr. 1
Articolul 1 para. 2 din Protocolul nr. 1
Controlul folosinței proprietății
Vânzarea casei reclamantului la o licitație publică pentru executarea unei creanțe de 124 EUR:
încălcare
În fapt
– Casa reclamantului a fost confiscată și vândută la licitație publică pentru jumătate din valoarea ei de piață, în vederea executării unei creanțe care echivala cu 124 EUR, după ce acesta a omis să răspundă, în mod repetat, la somațiile de plată. În procedurile din fața Curții, reclamantul s-a plâns de încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1.
În drept
– Articolul 1 din Protocolul nr. 1: Ingerința în dreptul reclamantului la posesia nestingherită a bunurilor sale fusese prevăzută de lege și urmărise scopul legitim al protejării creditorilor și a cumpărătorilor casei. Totuși, măsura a fost disproporționată.
Constatând acest fapt, Curtea a notat că creanța pe care a recuperat-o creditorul prin vânzarea casei reclamantului fusese una redusă (în jurul sumei de 500 EUR, dacă sunt avute în vedere interesul și costurile de punere în executare). Casa a fost vândută la jumătate din valoarea ei de piață fără ca instanța națională să aibă în vedere o măsură alternativă. Aceasta în ciuda faptului că (i) reclamantul părea să fie angajat și să aibă un venit lunar, (ii) creditorul avusese la dispoziție posibilitatea de a popri salariul reclamantului și contul său bancar, și (iii) un alt creditor executase cu succes o creanță cu mult mai mare, prin poprirea contului bancar al reclamantului.
Deși Curtea a dat o importanță mare garantării unor proceduri de executare efective pentru creditori, în acest caz nu s-a demonstrat că fusese necesară vânzarea judiciară a casei reclamantului. Având în vedere în special valoarea redusă a creanței și lipsa unei analize a altor măsuri adecvate și mai puțin oneroase de către autoritățile naționale, statul reclamat a eșuat să asigure un echilibru corect între scopul urmărit și măsura utilizată în procedurile de executare împotriva reclamantului.
Concluzie
: încălcare (unanimitate).
Articolul 41: 77,000 EUR pentru prejudiciul material (care cuprinde (i) diferența dintre valoarea de piață a casei reclamantului și suma primită la licitație și (ii) dobânda de întârziere) și 3,000 EUR 3,000 pentru prejudiciul moral.