CtEDO 16.05.2017 Auto

PERSJANOW v. POLAND

RESPONDENT
POL
HOTĂRÂRE
16.05.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
PERSJANOW v. POLAND (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Comunicat la 16 mai 2017 CUARTĂ SECȚIUNE Cerere nr. 39247/12 Tadeusz PERSJANOW împotriva Poloniei depusă la 11 iunie 2012 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Tadeusz Persjanow, este un național polonez născut în 1945 și trăiește în Józefosław. El a fost reprezentat în fața Curții de către doamna Faptele cazului, astfel cum a fost depus de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează. Reclamantul a servit în armată între 1962 și 1983. La 7 septembrie 1984 a primit o pensie militară. Între 7 septembrie 1984 și 1 mai 2010 el a primit pensia militară menționată mai sus. În același timp, între 1984 și 2010, el a fost angajat în afara armatei și a plătit contribuții obligatorii la Fondul de Asigurare Socială. La 29 martie 2010, Consiliul de Securitate Socială (Zakład Ubezpieczeń Społecznych) a emis o decizie prin care reclamantul a primit dreptul la pensie de pensie de la Fondul de Asigurare Socială. La calcularea pensiei de pensionare a reclamantului, Consiliul de Securitate Socială a luat în considerare o perioadă contributivă de 25 de ani și 3 luni și o perioadă necontributivă de 3 luni. Consiliul nu a luat în considerare perioada serviciului militar al reclamantului între 1 octombrie 1962 și 3 august 1983, referindu-se la faptul că reclamantul a primit o pensie militară. La 19 aprilie 2010, la cererea reclamantului din 12 aprilie 2010, plata pensiei sale de pensionare militară a fost suspendată cu efect de la 30 aprilie 2010. Reclamantul a apelat împotriva deciziei Consiliului de Securitate Socială din 29 martie 2010, susținând că Consiliul de Securitate Socială nu a luat în considerare perioada serviciului său militar atunci când a calculat pensia de pensie de la Fondul de Asigurare Socială. El a susținut, de asemenea, că plata pensiei sale militare a fost suspendată, astfel încât nu ar trebui să existe nici un obstacol în cazul acordării unei pensii de pensionare civilă calculate pe baza întregii perioade de ocupare a forței de muncă (care să spună, inclusiv serviciul său militar). 10. La 2 iunie 2011, Curtea Regională de Varșovia (Sąd Okręgowy) și-a respins recursul. Curtea a constatat, referindu-se la dispozițiile relevante ale dreptului intern, că perioadele de serviciu militar nu ar fi putut fi luate în considerare decât în scopul calculului pensiei de pensionare civilă a reclamantului dacă nu ar fi avut dreptul la o pensie militară sau ar fi pierdut dreptul la o pensie militară. Curtea a susținut că acest lucru nu a fost așa în cazul reclamantului; i s-a acordat dreptul la o pensie militară, a căror plată a fost suspendată pentru că a ales să fie plătit pensia dobândită în cadrul schemei civile. 11. Reclamantul a apelat împotriva hotărârii de primă instanță. El a susținut, printre altele, presupusa încălcare a drepturilor de bază și a principiului egalității tuturor cetățenilor și tratamentul lor egal de către autoritățile administrative. 12. La 10 ianuarie 2012, Curtea de Apel din Varșovia (Sīd Apelacyjny) A respins recursul reclamantului, constatând că hotărârea contestată a fost pronunțată în conformitate cu dispozițiile de drept relevante. Curtea nu a împărtășit punctul de vedere al reclamantului cu privire la tratarea presupusă necorespunzătoare a persoanelor „militare” și „civile” pensionare și a subliniat în acest sens că diferența principală dintre sistemele de pensionare militară și civilă se situează în caracterul necontribuțional al sistemului militar (în opinia sistemului civil, în care contribuțiile sunt obligatorii) și posibilitatea de a începe să primească pensia militară după 15 ani de serviciu, în ciuda vârstei persoanei în cauză. Curtea a subliniat, de asemenea, că între anii 1984 și 2010 reclamantul, în timp ce încă angajat într-o capacitate nemilitară, a primit o pensie militară. Legea 17 a Legii privind pensiile interne și practicile de pensionare în cadrul schemei generale de securitate socială 13. Regulile de stabilire a pensiilor de pensionare în cadrul schemei generale de securitate socială sunt stabilite Decembrie 1998 privind prestațiile de pensii de la Fondul de Asigurare Socială (ustawa o emeryturach i loatch z Funduszu Ubezpieczeń Społecznych (denumit în continuare „Legea 1998”). 14. Regimul general de securitate socială funcționează pe baza a două scheme (denumit în continuare „vechiul sistem” și „noul sistem”). În cadrul regimului vechi, care se aplică persoanelor născute înainte de 1 Ianuarie 1949 și persoane născute după 31 decembrie 1948, dar înainte de 1 Ianuarie 1969, care a optat pentru acest sistem, dreptul la pensie de pensionare este în general achiziționat de femei cu vârste de 60 de ani, cu cel puțin douăzeci de ani contributivi și/sau necontributivi și de bărbați cu vârste de 65 de ani, cu cel puțin douăzeci și cinci de ani contributivi și/sau necontributivi. O pensie de pensie de pensie se ridică la 24% din așa-numitul „cadru de bază” (kwota bazowa) (și anume. 100% din salariul mediu din Polonia în anul calendaristic precedent, redus de contribuții obligatorii de asigurare socială deduse din salariu) + 1,3% din baza de evaluare pentru fiecare an contributiv + 0,7% din baza de evaluare pentru fiecare an necontributiv. Baza de evaluare este – pentru a-l pune pur și simplu – calculat în funcție de salariul mediu (reducet de contribuțiile de asigurări sociale) primite de persoana în cauză pe parcursul a zece ani selectate din ultimii douăzeci de ani de ocupare a forței de muncă (sau douăzeci de ani ales de persoana în cauză). 16. Noul sistem cuprinde așa-numitul „trei piloni” (filarul trzy) 17. Primul pilon este gestionat de Consiliul de Securitate Socială, care este o instituție publică; al doilea și al treilea pilon sunt gestionat de instituții private. Al treilea pilon gestionează planuri de pensii private suplimentare care se bazează pe contribuții voluntare; acesta nu este relevant pentru acest caz. 18. În ceea ce privește primul și al doilea pilon, contribuțiile de asigurări sociale sunt obligatorii și sistemul se aplică persoanelor născute după 31 de ani. Decembrie 1948. Dreptul la pensie de pensionare este dobândit de persoane care au ajuns la vârsta legală de pensionare (între 60 și 67 de ani pentru femei și între 65 de ani și cinci luni și 67 de ani pentru bărbați). Nivelul unei pensii de pensionare este calculat ca echivalent cu suma totală a contribuțiilor de pensie după indexarea colectată începând cu 31 de ani. Decembrie 1998, plus ceea ce este cunoscut sub numele de „capital inițial” (contribuții colectate înainte de 1 ianuarie 1999) după indexare, împărțite de speranța medie de viață exprimată în luni pentru o persoană a căror vârstă este aceeași cu vârsta de pensionare a persoanei în cauză. La 1 februarie 2014 Legea de 6 Decembrie 2013 a intrat în vigoare normele de modificare a plăților pensiilor de pensionare din partea celui de-al doilea pilon. Potrivit noilor dispoziții, aderarea la cel de-al doilea pilon nu mai este obligatorie; în prezent, o persoană asigurată poate, dar nu este obligată să-și salveze contribuțiile în cel de-al doilea pilon; dacă nu se ia nicio decizie în termenul specificat, contribuțiile unei persoane în cauză se plătesc numai la primul pilon obligatoriu. Secțiunea 2 alineatul (2) din Legea din 1998 conține o dispoziție specială, care acordă dreptul la beneficii sociale din sistemul general de securitate socială soldaților care nu pot primi beneficii din sistemul de pensionare militară și prevede următoarele: „Suporturile menționate în prezentul act se plătesc și soldaților profesioniști ... dacă nu îndeplinesc condițiile de primire (sau dacă au pierdut dreptul de primire) prestațiile menționate în dispozițiile privind pensiile de pensie pentru soldați profesioniști și membrii familiilor de soldați decedați” 20. Secțiunea 95 alineatul (1) din Legea din 1998 prevede următoarele: „În cazul în care o persoană este autorizată să primească mai multe dintre prestațiile menționate în prezentul Act, persoana în cauză se plătește o prestație – fie cea mai avantajoasă sau cea de alegerea sa.” Actul anterior din 14 decembrie 1982 privind prestațiile de pensionare pentru angajați și familiile lor (Ustawa o zaopatrzeniu emerytalnym pracowników i i ich rodzin ), care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1993, conține la art. 69 un principiu similar - că doar o pensie de pensie de pensie de pensie poate fi plătită, chiar dacă persoana în cauză a fost eligibilă să primească mai mult de o pensie de pensie de pensie de pensie sau o pensie de invaliditate. Pensiuni de pensie de pensie pentru soldați și familiile lor 22. Legea din 10 decembrie 1993 privind prestațiile sociale pentru soldați profesioniști și familiile lor (ustawa o zaopatrzeniu emerytalnym żołnierzy zawodowych oraz ich rodzin, denumită în continuare „Legea din 1993”), o pensie militară este acordată unui soldat după 15 ani de serviciu militar. Secțiunea 1 (1) din Actul de mai sus prevede, în măsura în care este cazul, după cum urmează: „Soldații eliberați din serviciul militar profesional au dreptul de a primi, pe baza prevăzută în prezentul Act, beneficiile de pensionare din bugetul de stat, în funcție de durata serviciului lor ...” 24. Secțiunea 2 din prezenta Actă prevede, în măsura în care este relevant, după cum urmează: „beneficiile de pensionare [referite în secțiunea anterioară] cuprind: 1. prestații pecuniare: a. o pensie militară; b. o pensie de invaliditate” 25. Secțiunea 7 din Actul de mai sus prevede, în măsura în care este cazul, după cum urmează: „În cazul suprapunerii dreptului la pensie de pensionare sau de invaliditate menționat în prezenta lege sau la o pensie de pensionare sau de invaliditate ... menționată în alte dispoziții, beneficiul cel mai avantajos sau prestația aleasă de persoana în cauză se plătește, cu excepția cazului în care dispozițiile speciale prevăd altfel.” COMPLAINTE 26. Reclamantul s-a plâns, în temeiul articolului 14 din Convenție, că este discriminat, ca fost membru al armatei, deoarece, în temeiul dreptului intern – chiar dacă are dreptul atât la o pensie de pensionare din partea Fondului de Asigurare Socială, cât și la o pensie militară – el poate fi plătit numai una dintre aceste prestații. El a plâns în continuare că, dacă alege să fie plătit o pensie militară, perioada de muncă nu va fi luată în considerare atunci când stabilește nivelul unei astfel de pensii și că dacă alege să fie plătită pensia de pensionare în cadrul schemei de securitate socială, perioada serviciului său militar nu va fi luată în considerare atunci când stabilește nivelul beneficiilor sale. Întrebări PENTRU PARTE A existat o interferență cu bucuria pașnică a poseselor reclamantului, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Au fost respectate drepturile de proprietate ale reclamantului în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1? Se face referire la faptul că plata pensiei militare a reclamantului a fost suspendată după ce a exercitat dreptul său de a alege să fie plătită o pensie de pensie de la Fondul de asigurări sociale. Reclamantul a suferit discriminări în exercitarea drepturilor convenției sale împotriva articolului 14 din Convenție, citit coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție (a se vedea Koua Poirrez c. Franța , nr. 40892/98, CEDH 2003 X, și Stec și alții c. Regatul Unit (dec.) [GC], nr. 65731/01 și 65900/01, ECHR 2006 VI)?

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă