Ónodi împotriva Ungariei

Reclamantul s-a născut în 1965 și trăiește în Szajol. La 6 octombrie 1990 s-a căsătorit cu dna N.R. Cuplul a avut o fiică, R.Ó, născută la 23 martie 1994. La 24 martie 2006, cuplul a divorțat și a convenit cu privire la custodia copilului și a altor drepturi parentale. Hotărârea lor, care a fost aprobat de Curtea de District Szolnok, a plasat fiica cu mama ei și a acordat reclamantului contact în fiecare alt weekend, în timpul vacanțelor de școală, Duminică de Paște, Luni Whit, prima vacanță după Ajunul de Crăciun și trei săptămâni în timpul vacanțelor de vară. Reclamantul trebuia, de asemenea, să plătească alocațiile pentru copii, în valoare de 20% din salariul său, dar cel puțin 20.000 de forinti maghiari (HUF aproximativ 66 euro (EUR)) pe lună.

Dna N.R. S-a mutat din fosta casă de familie și a reședința în Budapesta. Reclamantul ar putea exercita contactul la 25 și 26 iunie și 24 iulie 2006. Totuși, fiica lui a fost reținută să stea cu el în timpul sărbătorilor de vară și a preferat să - și petrece sărbătorile cu bunicii ei. 10. Mai multe încercări ale reclamantului de a exercita contact au eșuat, aparent pentru că, în opinia mamei, este de competența copilului să decidă dacă dorește să-și vadă tatăl. Reclamantul a solicitat Autorității de Garantie a Contului Szolnok să pună în aplicare acordul de contact. Într-o decizie din 11 septembrie 2006 a ordonat doamnei N.R. să se conformeze acordului, avertizându-i că nerespectarea acesteia ar putea duce la amendamentul ei și ar fi ordonat să ramburseze costurile de călătorie ale reclamantului.

Având în vedere relația tensă dintre părinți, la 27 decembrie 2006, un notar a inițiat proceduri de protecție a copilului (védelembe vétel). Ulterior, în mai multe ocazii doamna N.R. a fost amendat pentru faptul că nu a respectat acordul. Din cauza cazului, reclamantul ar putea exercita contactul între 10 iulie 2007 și 10 noiembrie 2008. 11. În 2007 doamna N.R. a introdus o acțiune care vizează modificarea drepturilor de contact ale reclamantului și o creștere a cuantumului alocației pentru copii. Într-o declarație de contrapunere reclamantul a solicitat ca copilul să fie în custodia sa. 12. Reclamantul a depus, de asemenea, o plângere penală împotriva dnei N.R. Alegarea copilului pune în pericol.

Încercarea părților de a stabili relația dintre reclamant și fiica sa în timpul suspendării procedurii de custodie nu a avut succes și Curtea de district Szolnok a ordonat ca orice reuniune dintre ele să aibă loc la un centru de protecție a copilului. 13. Într-o hotărâre din 10 iunie 2008, Curtea de district Szolnok a redus contactul reclamantului cu fiica sa la fiecare prima și a treia sâmbătă a lunii, începând cu ora 9.00. Până la 18:00. Acesta a susținut că forma de contact anterior convenită nu ar fi probabilă de pusă în aplicare și ar conduce numai la proceduri suplimentare în fața autorității de îngrijire, care ar fi în detrimentul copilului. Curtea și-a bazat hotărârea pe un aviz expert care a constatat că copilul ar fi trebuit să aibă o perioadă de adaptare pentru a-și restabili relația cu tatăl ei.

Curtea a respins cererea reclamantului privind custodia, declarând că dorințele copilului trebuie luate în considerare, având în vedere că are acum 14 ani. 14. La 19 noiembrie 2008, Curtea Regională a Județeanului Jasz-Nagykun-Szolnok a susținut în esență hotărârea de primă instanță, dar a modificat drepturile de contact ale reclamantului la fiecare altă sâmbătă între ora 9.00. și 16:00. până la 31 mai 2009, și toate vizitele de weekend-ul în fiecare weekend din 1 iunie 2009. 15. În 2009, reclamantul nu a reușit la numeroase ședințe programate timp de luni, pentru care a fost amendat 10.000 HUF (aproximativ 35 EUR). 16. În 2010, drepturile de contact ale reclamantului și valoarea alocației pentru copii au fost supuse unor litigii suplimentare.

La 29 ianuarie 2010, Curtea de district Szolnok a respins o acțiune inițiată de către el în scopul reducerii cuantumului alocației pentru copii și ar trebui exersată o revizuire a modului de contact. Curtea a stabilit că, de la decizia de judecată din 19 noiembrie 2008, nu a avut loc niciun contact între reclamantul și fiica sa și, în ciuda unei cereri formulate de solicitant, autoritatea de protecție nu a luat măsuri pentru punerea în aplicare a hotărârii din motivele că nu s-a efortat să rezolve conflictul cu fiica sa. În special, el nu a ascultat cererea ei de a călători cu transportul public, în loc să fie în mașină. De asemenea, instanța a constatat că, în absența unor modificări semnificative ale circumstanțelor, nu exista niciun motiv pentru a modifica modalitățile de contact.

17. Într-o hotărâre finală din 15 aprilie 2010, Curtea Regională a Județeanului Jasz-Nagykun-Szolnok a reexaminat drepturile părinților reclamantului, acordând-i contactul în fiecare weekend cu condiția ca fiica, care avea deja 16 ani, să fie autorizată să-l viziteze singură. Curtea a respins cererea reclamantului de reducere a alocației pentru copii. Reclamantul a depus o cerere de reexaminare la Curtea Supremă. Acesta a fost respins la 8 februarie 2011. 18. În cazul în care este cazul, se constată că întrunirile dintre reclamant și fiica sa au avut loc doar sporadică în 2010 și nu s-au întâmplat deloc în 2011, în ciuda faptului că reclamantul depune numeroase cereri de punere în aplicare cu autoritatea de protecție.

19. În 2011 reclamantul a solicitat excluderea de la orice nouă procedură de prejudecată a Autorității de Garantie Jasz-Nagykun-Szolnok și a tuturor autorităților de tutore subordonate.

La 12 decembrie 2011, Autoritatea de Garantie Regională a Budapestei a desemnat Autoritatea de Garantie a districtului Budapesta XV pentru a se ocupa de orice altă procedură privind executarea drepturilor de contact ale reclamantului, menționând că în acel moment au existat opt cereri de punere în aplicare în așteptare, cea mai veche data din ianuarie 2010. 20. Reclamantul a depus o serie de cereri care doresc să își pună capăt obligației de a plăti alocația pentru copii, care au fost în cele din urmă acceptate de Curtea de District din Budapesta IV și XV la 10 octombrie 2012 și la apelul Curții de Supremă din Budapesta la 3 septembrie 2013. Cu toate acestea, o cerere suplimentară de către el pentru rambursarea alocației pentru copii pe care le-a plătit deja a fost respinsă la ambele nivele de jurisdicție.

5. The applicant was born in 1965 and lives in Szajol. 6. On 6 October 1990 he married Ms N.R. The couple had one daughter, R.Ó, born on 23 March 1994. 7. On 24 March 2006 the couple divorced and agreed on custody of the child and other parental rights. Their agreement, which was approved by the Szolnok District Court, placed the daughter with her mother and granted the applicant contact every other weekend, during the school holidays, Easter Sunday, Whit Monday, the first holiday following Christmas Eve and three weeks during the summer holidays. The applicant was also to pay child allowance, amounting to 20% of his salary, but at least 20,000 Hungarian forints (HUF approximately 66 euros (EUR)) per month.

8. Ms N.R. moved out of the former family home and took up residence in Budapest. 9. The applicant could exercise contact on 25 and 26 June and 24 July 2006. However, his daughter was reluctant to stay with him during the summer holidays and preferred to spend her holidays with her grandparents. 10. The applicant’s further attempts to exercise contact failed, seemingly because in the mother’s view it was up to the child to decide whether she wanted to see her father. The applicant applied to the Szolnok County Guardianship Authority to have the contact agreement enforced. In a decision of 11 September 2006 it ordered Ms N.R. to comply with the agreement, warning her that failure to do so could result in her being fined and ordered to reimburse the applicant’s travel costs.

Given the strained relationship between the parents, a notary initiated child protection proceedings (védelembe vétel) on 27 December 2006. Subsequently, on a number of occasions Ms N.R. was fined for not complying with the agreement. It appears from the case file that the applicant could exercise contact between 10 July 2007 and 10 November 2008. 11. In 2007 Ms N.R. brought an action seeking to change the applicant’s contact rights and an increase in the amount of child allowance. In a counterclaim the applicant requested that the child be placed in his custody. 12. The applicant also filed a criminal complaint against Ms N.R. alleging child endangerment. The parties’ attempt to stabilise the relationship between the applicant and his daughter during the suspension of the custody proceedings were unsuccessful and the Szolnok District Court ordered that any meetings between them take place at a child protection centre.

13. In a judgment of 10 June 2008 the Szolnok District Court reduced the applicant’s contact with his daughter to every first and third Saturday of the month from 9 a.m. to 6 p.m. It held that the previously agreed form of contact was unlikely to be implemented and would only lead to further proceedings before the guardianship authority, which would be to the detriment of the child. The court based its judgment on an expert opinion finding that the child should have had an adaptation period to re-establish her relationship with her father. The court dismissed the applicant’s claim concerning custody, stating that the child’s wishes had to be taken into account, given that she was now fourteen years of age.

14. On 19 November 2008 the Jász-Nagykun-Szolnok County Regional Court upheld the first-instance judgment in essence but amended the applicant’s contact rights to every other Saturday between 9 a.m. and 4 p.m. until 31 May 2009, and all weekend-long visits every other weekend as of 1 June 2009. 15. In 2009 the applicant failed to turn up at numerous scheduled meetings for months, for which he was fined HUF 10,000 (approximately EUR 35). 16. In 2010 the applicant’s contact rights and the amount of child allowance were subject to further litigation. On 29 January 2010 the Szolnok District Court dismissed an action brought by him seeking to decrease the amount of child allowance, and a review of the way contact should be exercised.

The court established that since the court decision of 19 November 2008, no contact had taken place between the applicant and his daughter and, despite a request by the applicant, the guardianship authority had taken no steps to implement the judgment on the grounds that he had made no efforts to resolve the conflict with his daughter. In particular, he had paid no heed to her request to travel by public transport instead of in his car. The court also found that in the absence of any significant change in circumstances, there was no reason to amend the arrangements for contact. 17. In a final judgment of 15 April 2010 the Jász-Nagykun-Szolnok County Regional Court reviewed the applicant’s parental rights, granting him contact every other weekend on the condition that the daughter, who was by now already 16 years old, be allowed to visit him by herself.

The court dismissed the applicant’s request for a decrease in the child allowance. The applicant lodged a petition for review with the Supreme Court. It was dismissed on 8 February 2011. 18. It appears from the case file that meetings between the applicant and his daughter only took place sporadically in 2010 and did not happen at all in 2011, despite the applicant lodging numerous enforcement requests with the guardianship authority. 19. In 2011 the applicant requested that the Jász-Nagykun-Szolnok Guardianship Authority and all subordinate guardianship authorities be excluded from any further proceedings for bias.

On 12 December 2011 the Budapest Regional Guardianship Authority appointed the Budapest XV District Guardianship Authority to deal with any further proceedings concerning the enforcement of the applicant’s contact rights, noting that at that point there were eight enforcement requests pending, the oldest dating back to January 2010. 20. The applicant lodged a number of requests seeking to end his obligation to pay child allowance, which were finally accepted by the Budapest IV and XV District Court on 10 October 2012 and on appeal by the Budapest High Court on 3 September 2013. Nonetheless, an additional request by him for the reimbursement of the child allowance he had already paid was dismissed at both levels of jurisdiction.