A DOUA SECȚIUNE CAUZA KAVAKLIO În cauza Kavakl Electroluxolu și alții c. Turcia (cerere de revizuire a hotărârii din 6 octombrie 2015), Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a se vedea secțiunea a doua), care se află într-o cameră compusă din Paul Lémpres, președinte, Ișl Karakaș, Nebojša Vučinić, Ksenija Turković, Egidijus Kūris, Robert Spano, Jon Fridrik Kjølbro, judecători, și de Hasan Bakkarc După ce a deliberat într-o cameră a Consiliului la 9 mai 2017, hotărârea a fost adoptată la această dată, La originea cauzei se află o cerere (n 15397/02) îndreptată împotriva Republicii Turcia și din care șaptezeci și patru de resortisanți ai acestui stat au sesizat Curtea la 23 septembrie 2000 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Curtea a statuat că, din cauza împrejurărilor care au cuprins operațiunea anti-răzvrătire lansată la 26 septembrie 1999 în închisoarea centrală din provincia Ulucanlar, Ankara, a existat o încălcare, atât materială, cât și procedurală, a articolului 2 din Convenie cu privire, printre altele, la focul dlui Mahir Emsalsiz. Curtea a decis, de asemenea, să atribuie recurentei M Mehiyet Emsalsiz, mama defunctului, 50 Prin intermediul unui fax din 3 ianuarie 2017, dl Kazem Bayraktar, avocatul reclamanților în această cauză, a informat grefa că dl Mehiyet Emsalsiz a decedat la 5 februarie 2015, lăsând în urmă fiul său Erdal Kaya și fiicele sale Dönsel Kaya, Emsal Özdemir (Kaya) și Derya Ekinci (Emsalsiz). 80 din Regulamentul de procedură al Curții și modificarea sistemului astfel încât să desemneze cei patru moștenitori ai recurentei decedate ca beneficiari ai despăgubirii acordate în virtutea satisfacției echitabile. La 31 ianuarie 2017, Curtea a invitat guvernul turc ( Guvernul și-a prezentat observațiile în termenul stabilit. ÎN DREPTUL ANGAJAMENTELOR PĂRȚILOR Bayraktar solicită revizuirea hotărârii, pe care probabil că nu o va putea executa din cauza decesului dlui Mehiyet Emsalsiz. În opinia sa, moștenitorii săi ar trebui să primească suma acordată de Curtea de Foc mama lor. Guvernul face trimitere la articolele 44 A și 44 C din regulament și consideră că, în speță, cei patru pretendenti, care au așteptat aproape doi ani înainte de a informa Curtea cu privire la decesul cuiusului, nu pot trece pentru că au manifestat interesul necesar pentru a vedea instana continuă în numele lor. II. EVALUAREA CURȚII Curtea ia act de copia certificatului de deschidere a succesiunii notariale privind decesul dlui Mehiyet Emsalsiz la 12 februarie 2015. Ea constată că acest document atestă fără îndoială veridicitatea informațiilor referitoare la statutul dlui Erdal Kaya și al dlui meu Dönsel Kaya, al lui Emsal Özdemir (Kaya) și al Derya Ekinci (Emsalsiz), ca moștenitori. Prin urmare, nu există niciun motiv pentru a distinge situația actuală de cea care a făcut obiectul primei hotărâri de revizuire pronunțată în aceeași cauză (Kavakl În cazul unei descoperiri a unui fapt care, prin natura sa, ar fi putut exercita o influență decisivă asupra unei cauze deja soluționate și care, la momentul hotărârii, era necunoscut Curții și nu putea fi cunoscut în mod rezonabil de o parte, aceasta din urmă poate (...) să sesizeze Curtea cu o cerere în rejudecare a hotărârii pe care o soluționează (...) 10. Prin urmare, Comisia decide, pentru daune morale, împreună cu domnul Erdal Kaya și domnul meu Dönsel Kaya, Emsal Özdemir (Kaya) și Derya Ekinci (Emsalsiz), moștenitorii domnului Mehiyet Emsalsiz, suma de 50 000 EUR acordată anterior acesteia din urmă pentru satisfacția echitabilă. 11. Curtea consideră că este oportun să se stabilească rata dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, ÎN L pe care statul pârât trebuie să le plătească împreună domnului Erdal Kaya și domnului meu Dönsel Kaya, Emsal Özdemir (Kaya) și Derya Ekinci (Emsalsiz), în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă în conformitate cu art. 44 alineatul (2) din convenție, 50 000 EUR (50 000 EUR) pentru daune morale, plus orice sumă care poate fi datorată cu titlu de impozit, aceste sume fiind convertite în lire turce la rata aplicabilă la data regulamentului de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, aceste sume vor fi majorate de la dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Întocmit în limba franceză, apoi comunicat în scris la 30 mai 2017, în temeiul articolului 77 alineatul (2) și al articolului 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Hasan Bak
DEUXIÈME SECTION
KAVAKLIOĞLU ET AUTRES c. TURQUIE
(Requête n
o
15397/02)
ARRÊT
(Révision n
o
2)
Cet arrêt a été
révis
é
conformément à l’article 80 du règlement de la Cour
par un arrêt prononcé le
17 octobre 2017
30 mai 2017
30/08/2017
Cet arrêt est devenu définitif en vertu de l’article 44 § 2 de la Convention. Il peut subir des retouches de forme.
En l’affaire Kavaklıoğlu et autres c. Turquie (demande en révision de l’arrêt du 6 octobre 2015),
La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant en une chambre composée de
:
Paul Lemmens,
président,
Ișıl Karakaș,
Nebojša Vučinić,
Ksenija Turković,
Egidijus Kūris,
Robert Spano,
Jon Fridrik Kjølbro,
juges,
et de Hasan Bakırcı,
greffier adjoint
de section
,
Après en avoir délibéré en chambre du conseil le 9 mai 2017,
Rend l’arrêt que voici, adopté à cette date
:
1.
À l’origine de l’affaire se trouve une requête (n
o
15397/02) dirigée contre la République de Turquie et dont soixante-quatorze ressortissants de cet État, ont saisi la Cour le 23 septembre 2000 en vertu de l’article 34 de la Convention de sauvegarde des droits de l’homme et des libertés fondamentales («
la Convention
»).
2.
Par un arrêt du 6 octobre 2015 («
arrêt
»), la Cour a jugé qu’en raison des circonstances ayant entouré l’opération anti-mutinerie lancée le 26
septembre 1999 dans la prison centrale d’Ulucanlar, à Ankara, il y avait eu violation, tant matérielle que procédurale, de l’article 2 de la Convention à l’égard, entre autres, de feu M. Mahir Emsalsiz.
La Cour a également décidé d’allouer à la requérante M
me
Mehiyet
Emsalsiz, mère du défunt, 50
000
euros (EUR), pour dommage moral.
3.
Par une télécopie du 3 janvier 2017, M
e
Kazım Bayraktar, avocat des requérants dans cette affaire, a informé le greffe que M
me
Mehiyet Emsalsiz était décédée en date du 5 février 2015, laissant derrière elle son fils Erdal
Kaya et ses filles Dönsel Kaya, Emsal Özdemir (Kaya) et Derya
Ekinci (Emsalsiz). Il demandait la révision de l’arrêt, au sens de l’article
80 du règlement de la Cour, et la modification du dispositif de manière à désigner les quatre héritiers de la requérante décédée comme bénéficiaires de l’indemnité alloué au titre de la satisfaction équitable.
4.
Le 31 janvier 2017, la Cour a invité le gouvernement turc («
le Gouvernement
») de présenter d’éventuelles observations, jusqu’au 27
février 2017.
5.
Le Gouvernement a fait parvenir ses observations dans le délai imparti.
I.
6.
M
e
Bayraktar demande la révision de l’arrêt, qu’il ne pourra sans doute pas exécuter en raison du décès de M
me
Mehiyet Emsalsiz. Selon lui, ses héritiers devraient recevoir la somme accordée par la Cour à feue leur mère.
7.
Le Gouvernement se réfère aux articles 44 A et 44 C du règlement et estime qu’en l’espèce les quatre prétendants, qui ont attendu près de deux ans avant d’informer la Cour du décès du
de cujus
, ne sauraient passer pour avoir fait preuve de l’intérêt requis pour voir l’instance se poursuivre en leur nom.
II.
8.
La Cour prend acte de la copie du certificat d’ouverture de succession notarié concernant le décès de M
me
Mehiyet Emsalsiz en date du 12
février 2015. Elle observe que ce document atteste sans conteste la véracité de l’information relativement au statut de M. Erdal Kaya et M
mes
Dönsel Kaya, Emsal Özdemir (Kaya) et Derya Ekinci (Emsalsiz), en tant qu’héritiers.
Ainsi, rien ne permet de distinguer la présente situation de celle ayant fait l’objet du premier arrêt de révision rendu dans cette même affaire (
Kavaklıoğlu et autres c. Turquie
(révision), n
o
15397/02, § 11, 14
juin 2016).
9.
La Cour estime qu’il y a donc lieu de réviser l’arrêt, sur ce point, par application de l’article 80 de son règlement qui, en ses parties pertinentes, est ainsi libellé
:
«
En cas de découverte d’un fait qui, par sa nature, aurait pu exercer une influence décisive sur l’issue d’une affaire déjà tranchée et qui, à l’époque de l’arrêt, était inconnu de la Cour et ne pouvait raisonnablement être connu d’une partie, cette dernière peut (...) saisir la Cour d’une demande en révision de l’arrêt dont il s’agit. (...)
»
10.
Elle décide en conséquence d’octroyer, pour dommage moral, conjointement à M. Erdal Kaya et M
mes
Dönsel Kaya, Emsal
Özdemir
(Kaya) et Derya Ekinci (Emsalsiz), héritiers de M
me
Mehiyet Emsalsiz, la somme de 50
000
EUR précédemment accordée à cette dernière au titre de la satisfaction équitable.
11.
La Cour juge approprié de calquer derechef le taux des intérêts moratoires sur le taux d’intérêt de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne majoré de trois points de pourcentage.
Décide
, d’accueillir la demande en révision de l’arrêt du 6 octobre 2015, quant à l’application de l’article 41 de la Convention
;
en conséquence
Dit
,
a)
que l’État défendeur doit verser conjointement à M. Erdal Kaya et M
mes
Dönsel Kaya, Emsal Özdemir (Kaya) et Derya Ekinci (Emsalsiz), dans les trois mois à compter du jour où l’arrêt sera devenu définitif conformément à l’article 44 § 2 de la Convention, 50
000 EUR (cinquante mille euros) pour dommage moral, plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt, ces sommes étant à convertir en livres turques au taux applicable à la date du règlement
;
b)
qu’à compter de l’expiration dudit délai et jusqu’au versement, ces montants seront à majorer d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage.
Fait en français, puis communiqué par écrit le 30 mai 2017, en application de l’article 77 §§ 2 et 3 du règlement de la Cour.
Hasan Bakırcı
Paul Lemmens
Greffier adjoint
Président