CtEDO 30.05.2017 AI

DAGREGORIO ET MOSCONI c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
30.05.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro
Citează această cauză
DAGREGORIO ET MOSCONI c. FRANCE (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Cererea nr. 65714/11

Félix DAGREGORIO și Alain MOSCONI

împotriva Franței

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secția a cincisprezecea), ședință la 30 mai 2017 sub formă de cameră compusă din:

Angelika Nußberger, președintă,

Erik Møse,

Nona Tsotsoria,

André Potocki,

Síofra O'Leary,

Mārtiņš Mits,

Gabriele Kucsko-Stadlmayer, judecători,

și din Milan Blaško, grefier adjoint de secție,

Având în vedere cererea mai sus-menționată depusă la 13 octombrie 2011,

Având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate în răspuns de reclamanți,

După ce a deliberat, adoptă următoarea decizie:

FAPTE

A.

Circumstanțele cauzei

B.

Dreptul și practica internă relevante

1.

Codul de procedură penală

art. 706-54

"Baza de date națională automatizată a amprentelor genetice, plasată sub controlul unui magistrat, este destinată să centralizeze amprentele genetice din urme biologice, precum și amprentele genetice ale persoanelor declarate vinovate de una dintre infracțiunile menționate la art. 706-55, în vederea ușurării identificării și a căutării autorilor acestor infracțiuni. (...)

Amprentele genetice ale persoanelor împotriva cărora există indici gravi sau concordanți care fac plauzibilă posibilitatea că au comis una dintre infracțiunile menționate la art. 706-55 sunt de asemenea conservate în acest fișier pe decizia unui ofițer de poliție judiciară care acționează oficio sau la cererea procurorului republicii sau a judecătorului de instrucție; mențiune a acestei decizii este făcută în dosarul procedului. Aceste amprente sunt șterse pe instrucțiunea procurorului republicii care acționează oficio sau la cererea persoanei interesate, când conservarea lor nu mai pare necesară ținând cont de scopul fișierului. Când este sesizat de persoana interesată, procurorul republicii informează acea persoană despre urma care a fost rezervată cererii sale; dacă nu a ordonat ștergerea, această persoană poate sesiza în acest scop judecătorul libertăților și detenției, a cărui decizie poate fi contestată în fața președintelui camerei de instrucție.

Ofițerii de poliție judiciară pot de asemenea, oficio sau la cererea procurorului republicii sau a judecătorului de instrucție, să procedeze la o comparare a amprentei oricărei persoane împotriva căreia există una sau mai multe motive plauzibile de suspiciune că a comis una dintre infracțiunile menționate la art. 706-55 cu datele incluse în fișier, fără ca totuși această amprentă să poată fi conservată.

(...)

Amprentele genetice conservate în acest fișier pot fi realizate doar din segmente de acid dezoxiribonucleic necodificante, cu excepția segmentului corespunzător marcatorului sexului.

Un decret al Consiliului de Stat adoptat după obținerea avizului Comisiei Naționale a Informaticii și Libertăților determină modalitățile de aplicare a prezentului articol. Decretul precizează în special durata de conservare a informațiilor înregistrate."

art. 706-55

"Baza de date națională automatizată a amprentelor genetice centralizează urme și amprente genetice privind următoarele infracțiuni:

(...)

(...)"

art. 706-56

"I. - Ofițerul de poliție judiciară poate proceda sau face să se procedeze sub controlul său, la adresa persoanelor menționate la al doilea, al treilea sau al patrulea paragraf al articolului 706-54, la o preleveere biologică destinată să permită analiza identificării amprentei lor genetice. Anterior acestei operații, el poate verifica sau face să se verifice de un agent de poliție judiciară plasat sub controlul său sau de un agent specializat, tehnician sau inginer de poliție tehnică și științifică plasat sub controlul său, că amprenta genetică a persoanei interesate nu este deja înregistrată, pe baza stării sale civile, în baza de date națională automatizată a amprentelor genetice.

Pentru ca analiza să aibă loc, ofițerul de poliție judiciară poate cere orice persoană autorizată (...). Cererile prevăzute de prezentul paragraf pot fi făcute de asemenea de procurorul republicii sau de judecătorul de instrucție.

(...)

Când nu este posibil să se procedeze la o preleveere biologică a unei persoane menționate la al doilea paragraf, identificarea amprentei sale genetice poate fi realizată din material biologic care s-ar fi desprins natural din corpul persoanei interesate.

Când se agă de o persoană condamnată pentru crimă sau declarată vinovată de un delict pedepsit cu zece ani de închisoare, preleverea poate fi efectuată fără acordul persoanei interesate pe baza cererilor scrise ale procurorului republicii. (...)

(...)

Cu toate dispozițiile articolelor 132-2 la 132-5 din codul penal, pedepsele pronunțate pentru delictele prevăzute de prezentul articol se cumulează, fără posibilitate de confuzie, cu cele care persoana suferea sau cele pronunțate pentru infracțiunea care a fost obiectul procedului la ocazia căruia prelevările trebuiau să fie efectuate.

(...)"

Articolul R. 53-10

"(...)

Articolul R. 53-14

"Informațiile înregistrate nu pot fi conservate mai mult de patruzeci de ani de la:

(...)

- fie ziua în care condamnarea a devenit definitivă sau, dacă această dată nu este cunoscută gestorului fișierului, ziua condamnării, când se agă de rezultatele menționate la II din articolul R. 53-10.

Rezultatele menționate la 2 din I din articolul R. 53-10 nu pot fi conservate totuși mai mult de douăzeci și cinci de ani de la cererea de înregistrare, dacă ștergerea lor nu a fost ordonată anterior în condițiile prevăzute de articolele R. 53-13-1 la R. 53-13-6. (...)"

Articolul R. 53-21

"Când prelevarea unei persoane definitiv condamnate nu a fost realizată în cursul procedului de investigație, instrucție sau judecată, este efectuată, pe instrucțiunea procurorului republicii sau a procurorului general și conform modalităților prevăzute de I din art. 706-56, cel mai târziu în termen de unu an de la executarea pedepsei."

2.

Decizia Consiliului Constituțional nr. 2010-25 QPC

"18. Considerând, în al cincilea rând, că înregistrarea în fișier a amprentelor genetice ale persoanelor condamnate pentru anumite infracțiuni, precum și ale persoanelor împotriva cărora există indici gravi sau concordanți care fac plauzibilă posibilitatea că au comis una dintre aceste infracțiuni este necesară pentru identificare și căutarea autorilor acestor crime sau delicte; că ultimul paragraf al articolului 706-54 delegate puterii reglementare sarcina de a preciza în special durata de conservare a informațiilor înregistrate; că, prin urmare, este în sarcina puterii reglementare să proporționeze durata de conservare a acestor date personale, ținând seama de scopul fișierului, la natura sau gravitatea infracțiunilor interesate (...);

Privind prelevarea în vederea comparării cu datele fișierului:

3.

Jurisprudența relevantă a Curții de Casație

"(...) întrucât, dacă se analizează ca o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea vieții private, înregistrarea amprentelor genetice constituie o măsură, nu clar disproporționată, care, într-o societate democratică, este necesară în special, pentru siguranța publică și prevenirea infracțiunilor penale și care se aplică, fără discriminare, tuturor persoanelor condamnate pentru infracțiunile menționate la art. 706-55 din codul de procedură penală (...)."

4.

Elementele internaționale relevante

art. 8

"1. Fiecare persoană are dreptul la respectarea vieții private și familiale, a domiciliului și a corespondenței.

art. 11

"1. Fiecare persoană are dreptul la libertatea de întrunire pașnică și la libertatea de asociere, inclusiv dreptul de a fonda cu alții sindicatele și de a adera la sindicatele pentru apărarea intereselor sale.

art. 14

"Partea cu drepturile și libertățile recognized în (...) Convenție trebuie asigurate, fără nicio discriminare, bazată în special pe sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine națională sau socială, apartenență la o minoritate națională, avere, naștere sau orice altă situație."

Pentru aceste motive, Curtea, la unanimitate,

Declară

cererea irrecevabilă

Adoptat în limba franceză, apoi comunicat în scris la 22 iunie 2017.

Milan Blaško

Angelika Nußberger

Grefier adjoint

Președintă

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă