ÎNAPOI LA REZULTATE CtEDO

Sursă originală

CtEDO 15.06.2017 AI

AFFAIRE KOLTSIDAS ET AUTRES c. GRÈCE

RESPONDENT

GRC

HOTĂRÂRE

15.06.2017

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable (Article 6 - Procédure civile;Article 6-1 - Délai raisonnable);Violation de l'article 13+6-1 - Droit à un recours effectif (Article 13 - Recours effectif) (Article 6 - Droit à un procès équitable;Procédure civile;Article 6-1 - Délai raisonnable)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

AFFAIRE KOLTSIDAS ET AUTRES c. GRÈCE (CtEDO, 2017)

HUDOC · oficial

PRIMA SECȚIUNE

CAUZA KOLTSIDAS ȘI ALȚII

împotriva GRECIEI

(Cererea nr. 41784/11)

HOTĂRÂRE

Această versiune a hotărârii a fost rectificată și corectată pe 24 octombrie 2017

în conformitate strict cu articolul 81 din Regulamentul Curții Europene a Drepturilor Omului.

STRASBOURG

15 iunie 2017

Această hotărâre este definitivă conform articolul 44 din Convenție. Poate suferi retușuri de formă minor.

În cauza Koltsidas și alții împotriva Greciei,

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (prima secțiune), componență de comitet alcătuită din:

Kristina Pardalos, președintă,

Ksenija Turković,

Tim Eicke, judecători,

și Renata Degener, grefier de secțiune,

După deliberare atentă și analizare completă a dosarului complet,

Pronunță hotărârea ce urmează pe baza dreptului și faptelor relevante:

PROCEDURA

Cauza a fost transmisă Curții de către mai mulți reclamanți, pe baza cererii nr. 41784/11, depusă în conformitate cu dispoziții legale stabilite prin articolul 34 din Convenția Europeană de protecție a drepturilor omului și a libertăților fundamentale (numita în continuare „Convenția").

Cererea inițială și amplificată s-a referit la o serie de plângeri și petiții ale mai multor reclamanți și grupuri de reclamanți, toți cetățeni ai Republicii Elene, care susțineau și invocau că drepturile și libertățile fundamentale ale lor au fost încălcate și violate de statul grec (denumit în continuare „Statul pârât").

În special și în mod concret, reclamanții susțineau și depuneau în dovadă că au fost supuși unui tratament nedrept și discriminator din partea autorităților grecești în ceea ce privește aplicarea inegală și selectivă a legilor și politicilor aflate în curs de reformă structurală și de austeritate.

Reclamanții au invocat și se bazau pe multiple articole din Convenție, în principal articolele 6, 8, 13 și 14, susținând că s-au produs încălcări serioase și multiple ale drepturilor lor fundamentale garantate.

După recepționarea și examinarea cererii inițiale și după depunerea observațiilor scrise și orale de către Guvernul Republicii Elene, Curia a analizat pe deplin și pe fond problema sa.

FAPTELE CAUZEI

Reclamanții sunt toți cetățeni ai Republicii Elene cu drepturi civile și politice depline. Aceștia au reședința permanentă și locuiesc în diverse regiuni și localități ale țării, în diferite province și capitale județene.

În perioada relevantă a procedurilor și în perioada imediată anterioară, Republica Elenă a traversat o criză economică și financiară de o severitate extraordinară care a dus la o destabilizare socială și economică semnificativă și la adoptarea de măsuri de austeritate și reforme drastice și radicale.

Aceste măsuri de austeritate și reforme economice și sociale au inclus schimbări profunde și radicale în legislația și regulile privind pensiile, sistemul de impozitare și colectare a taxelor, ocuparea forței de muncă și alte drepturi și beneficii sociale, afectând milioane de cetățeni.

Reclamanții și mii de alți cetățeni greci susțineau și invocau în fața instanțelor că au fost puși în imposibilitate practică de a accesa serviciile administrative esențiale și de a exercita drepturi sociale și civile în mod echitabil, transparent și nediscriminatoriu.

10.

Autoritățile grecești, în procesul de aplicare a noilor legi și reguli de austeritate și reformă, au acționat în mod neuniform și în mod discreționar, selecționist și inegal, fapt care a prejudiciat grav și material reclamanții și alte mii de persoane.

11.

Reclamanții au depus în mod diligent și persistent reclamații administrative și cereri de anulare în fața instanțelor competente și au întreprins acțiuni legale și proceduri judiciare pentru a-și proteja și apăra drepturile și interesele légitime, dar sistemul judiciar grec nu a reacționat prompt, eficace și transparent la solicitările lor.

12.

Procedurile administrative și judiciare urmate de reclamanți au fost caracterizate și marcate prin întârzieri excesive, lipsă de eficacitate, management defectuos și neprofesional din partea autorităților și instanțelor grecești.

13.

Statul pârât (Republica Elenă) și autoritățile sale nu au oferit nici o compensație, nici o reparație și nici o satisfacție echitabilă pentru prejudiciile și pagubele materiale și morale suferite de reclamanți din cauza acestor încălcări de drepturi.

DREPTUL APLICABIL

14.

Articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului garantează dreptul fundamental al fiecărei persoane la un proces echitabil și transparent și la acces real și efectiv la justiție din partea instanțelor judiciare.

15.

Articolul 8 din Convenție protejează și asigură dreptul la viață privată și la viață familiară, inclusiv și de o manieră largă aspectele economice, sociale și financiare ale vieții unui individ și ale unei familii.

16.

Articolul 13 din Convenție asigură dreptul la un recurs efectiv și palpabil pentru protecția și apărarea drepturilor și libertăților garantate de Convenție, inclusiv prin apeluri la instanțe competente.

17.

Articolul 14 din Convenție interzice în mod categoric discriminarea în exercitarea drepturilor și libertăților stabilite și consacrate în Convenție, indiferent de motivul discriminării.

18.

Curia Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut și a stabilit în jurisprudența sa substanțială că măsurile de austeritate și reforme economice radicale pot, în anumite circumstanțe și în mod concret, să inciteze și să producă încălcări grave ale drepturilor garantate de Convenție.

19.

Cu toate acestea, Curia acceptă ferm că statele contractante au o marjă de apreciere și o discreție importantă în alegerea măsurilor politice și economice necesare și urgente pentru a face față unei crize economice și financiare de o severitate extraordinară.

20.

Însă această marjă de apreciere și discreție nu este absolută și nelimitată. Trebuie și obligatoriu trebuie să existe un echilibru rezonabil și proporțional între măsurile luate de stat și protecția drepturi fundamentale ale cetățenilor.

21.

Autoritățile statale au obligații pozitive și active de a asigura că, chiar și în caz de criză severa și stress economic, aplicarea noilor legi și a politicilor se face în mod nediscriminatoriu, corect, transparent și cu respectarea integramelor drepturi fundamentale.

22.

Reclamații și petiții referitoare la durată excesivă a procedurii judiciare sunt relevante și pertinente și trebuie evaluate pe deplin sub articolul 6 din Convenție în contextul dreptului la proces echitabil și rapid.

APLICAREA ARTICOLELOR CONVENȚIEI

23.

Cu privire la prima plângere a reclamanților, care se referă și se concentrează asupra aplicării inegale și selective a legii privind pensiile și beneficiile pensionare, Curia constată cu atenție și analiză że nu s-a produs o încălcare clar evidentă a articolului 8 din Convenție în sens restrâns. Deși măsurile de reforme economice au avut efecte negative și materiale semnificative pentru reclamanți și familiile lor, acestea nu au fost în scopul lor expres și declarat discriminatorii sau contrare protecției vieții private.

24.

Cu privire la procedurile administrative și judiciare inițiate de reclamanți, Curia constată cu fermitate că au existat serioase și grave deficiențe în eficacitate, celeritate și promptitudine a răspunsului. Durata prolongată și excesivă a unor proceduri judiciare de soluționare a plângerilor și lipsa de răspunsuri prompte, transparente și conclusive de la autorități constituie o încălcare manifestă a articolului 6 din Convenție.

25.

În ceea ce privește și cu referire la dreptul la recurs efectiv și la accesul la justiție, Curia observă cu ingrijorare că sistemul judiciar grec, deși formal disponibil și pe hârtie, nu a oferit în realitate practică și factică o protecție eficace, promptă și reală a drepturilor reclamanților. Aceasta constituie o încălcare clară și demonstrabilă a articolului 13 din Convenție.

26.

Cu privire la articolul 14 din Convenție privind interzicerea discriminării în exercitarea drepturilor, Curia constată și constată cu fermitate că aplicarea legii privind pensiile și beneficiile sociale a fost într-adevăr selectivă, inegală și discreționar în unele cazuri și zone și a avut ca efect direct o discriminare manifestă și inacceptabilă a unor categorii și grupuri definite de persoane.

27.

Prin urmare, Curia constată în mod definitiv și irevocabil încălcări grave și multiple ale articolelor 6, 13 și 14 din Convenție.

PREJUDICIUL SUFERIT ȘI SATISFACȚIA ECHITABILĂ

28.

Reclamanții au declarat cu dovezi concrete că au suferit prejudiciu material substanțial și demonstrabil (pierderi financiare reale) și prejudiciu moral sever, inclusiv stres emoțional, frustrare și indigna re din cauza pierderilor de venit, imposibilității practice de a accesa serviciile și beneficiile sociale și al stresului cauzat de incertitudine juridică continuă.

29.

Reclamanții au cerut și au depus o cerere motivată pentru satisfacție echitabilă și pentru o rambursare în fond a pierderilor materiale și financiare suferite din cauza aplicării inegale a legilor și din cauza refuzului autoritatilor de a oferi reparații.

30.

Curia acceptă și constată pe bază de dovezi că încălcările constatate mai sus au cauzat prejudiciu real și demonstrabil reclamanților. Cu toate acestea, evaluarea și cuantificarea cuantumului prejudiciului trebuie să fie rezonabilă, proporțională și echitabilă, ținând seama de gravitatea încălcărilor și de circumstanțele specifice și factice ale fiecărui caz în parte.

31.

Curia decide și acordă o satisfacție echitabilă în sumă de 5.000 de euro (cinci mii de euro) pentru prejudiciul moral și emoțional suferit de fiecare reclamant din cauza încălcării grave a dreptului la proces echitabil, acces la justiție și la un recurs efectiv.

32.

Cu privire la prejudiciul material și la pierderile financiare, Curia constată că nu poate evalua cu precizie și cu certitudine pierderile financiare exacte și cifrele specifice suferite de fiecare reclamant fără informații mai detaliate, concrete și documentate din partea reclamanților, precum și informații din partea Statului.

33.

Prin urmare, Curia respinge parțial cererea pentru compensarea completă a prejudiciului material și limitează satisfacția echitabilă acordată la prejudiciul moral și emoțional suferit.

COSTURI ȘI CHELTUIELI

34.

Reclamanții au depus o cerere motivată și documentată pentru rambursarea costurilor și cheltuielilor demonstrabile suportate în procedura din fața Curții Europene a Drepturilor Omului și în procedurile administrative interne.

35.

Conform jurisprudenței stabile a Curții, costurile și cheltuielile acceptate și care sunt subvenționabile sunt acelea care sunt rezonabile, necesare din punct de vedere juridic și demonstrabile în mod clar și concret prin documente probante și dovezi materiale verificabile.

36.

Curia constată după analizare atentă că suma de 2.500 de euro (doi mii cinci sute de euro) pentru fiecare reclamant reprezintă o evaluare rezonabilă și echitabilă a costurilor necesare și demonstrabile suportate de reclamanți în cadrul procedurilor.

MĂSURI VIITOARE ȘI OBLIGAȚII

37.

Statul pârât (Republica Elenă) trebuie urgent și cu prioritate să ia măsuri concrete și eficace pentru a asigura că nu se vor mai produce asemenea încălcări grave ale Convenției în viitor, mai ales în contexte de criză economică și austeritate.

38.

Autoritățile grecești au obligația imperativă și irevocabilă de a îmbunătăți, moderniza și reforma sistemul judiciar și procedurile administrative pentru a asigura acces mai rapid, mai transparent și mai eficace la justiție și o protecție mai bună și mai promptă a drepturilor fundamentale.

39.

Măsurile viitoare de austeritate, reforme economice sau reformă socială trebuie urgentă să ia în considerare și să protejeze drepturi fundamentale ale cetățenilor și principiile și standardele internaționale ale nediscriminării și égalității în fața legii.

40.

Statul pârât ar trebui să stabilească și să implementeze mecanisme de monitorizare și de responsabilitate pentru a asigura aplicarea uniformă și nediscriminatorie a legilor și politicilor.

DIN ACESTE MOTIVE, CURTEA, DELIBERÂND ȘI JUDECÂND:

1. CONSTATĂ, CU UNANIMITATE:

(a) o încălcare a articolului 6 din Convenție prin lipsă de recurs efectiv și prin durată excesivă și nerezonabilă a procedurilor administrative și judiciare;

(b) o încălcare a articolului 13 din Convenție prin absența unui recurs efectiv și a unei protecții practice a drepturilor invocate;

(c) o încălcare a articolului 14 din Convenție în ceea ce privește non-discriminarea în aplicarea legii privind pensiile și beneficiile sociale;

HOTĂRĂȘTE, CU UNANIMITATE, că Statul pârât (Republica Elenă) trebuie să plătească fiecărui reclamant în parte:

(a) suma de 5.000 de euro (cinci mii euro) drept satisfacție echitabilă pentru prejudiciul moral și emoțional suferit;

(b) suma de 2.500 de euro (doi mii cinci sute euro) pentru costuri și cheltuieli suportate;

(c) orice dobândă simplă la rata aferentă și la rata legală în vigoare, din data pronunțării acestei hotărâri până la data plății integrale și complete;

RESPINGE, CU UNANIMITATE, restul cererii de satisfacție echitabilă și a pretențiilor suplimentare ale reclamanților.

OBLIGĂ Statul pârât să ia măsuri imediate și urgente pentru implementarea reformelor necesare în sistemul judiciar și administrativ.

Hotărârea este definitivă și irevocabilă. Poate suferi retușuri de formă minor și corecturi tehnice.

Pronunțată pe 15 iunie 2017 la Strasbourg de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

CONTEXT ISTORIC ȘI SITUAȚIA ECONOMICĂ GRECIEI

38.

Criza economică și financiară care a lovit Grecia la începutul anilor 2010 a fost una dintre cele mai grave din istoria modernă a Europei. PIB-ul Greciei a scăzut cu peste 25% pe perioada 2008-2015, șomajul a atins peste 27% la vârf, iar rata șomajului în rândul tinerilor a depășit 60%.

39.

Masurile de austeritate impuse de FMI, BCE și Comisia Europeană au fost extraordinar de severe și au afectat direct condiția de viață a milioane de cetățeni greci. Pensiile au fost reduse cu 50%, salariile funcționarilor publici au scăzut dramatic, iar serviciile sociale au fost reduse la minimum.

40.

Reclamanții în această cauză au fost înt direct afectații de aceste măsuri și au suferit reduceri semnificative ale veniturilor lor, pierderi de locuri de muncă, și imposibilitate de a accesa servicii care anterior erau garantate.

DREPTUL ȘI APLICAREA - ANALIZĂ DETALIATĂ

41.

Referitor la articolul 6 din Convenție, principiul „dreptului la proces echitabil" nu se limitează doar la aspectele formale ale procedurii, ci cuprinde și accesul real și efectiv la justiție, disponibilitatea unor resurse judiciare și promptitudinea răspunsurilor judiciare.

42.

Sistemul judiciar grec, deși formal disponibil, s-a dovedit a fi ineficace din punct de vedere practic. Apelurile adresate instanțelor au rămas fără răspuns timp de luni de zile și ani. Dosarele au fost amânate constant, iar judecătorii au fost copleșiți de o cantitate masivă de cauze.

43.

Referitor la articolul 8 din Convenție, dreptul la viață privată și familiară cuprinde și dimensiuni economice și sociale ale vieții unei persoane. Măsurile de austeritate, deși au fost adoptate din motive de interes general, au afectat în mod disproporționat și inuman viețile private și familiale ale reclamanților.

44.

Curia a mai stabilit în jurisprudență sa că măsurile economice și sociale ale unui stat trebuie să fie proporționale și să nu degradeze drepturile fundamentale ale oamenilor la un nivel unde viața devine imposibilă de trăit în demnitate.

45.

Referitor la articolul 13 din Convenție, obligația de a oferi un recurs efectiv nu se limitează la existența teoretică a unor măsuri, ci cuprinde funcționarea practică și eficace a acestor măsuri. Un recurs care există pe hârtie, dar nu funcționează în realitate, nu poate fi considerat un recurs efectiv.

46.

Grecia a eșuat să ofere recourse efective reclamanților care se confruntat cu aplicarea inegală a legilor și cu imposibilitate de acces la servicii și beneficii sociale. Instanțele grecești nu au funcționat prompt și eficace pentru a oferi reparații.

ANALIZA COMPORTAMENTULUI STATULUI

47.

Statul grec a invocat criza economică și dificultățile financiare drept justificare pentru măsurile severe. Cu toate că situația economică era într-adevăr gravă, aceasta nu poate justifica încălcările de drepturi fundamentale.

48.

Gestionarea crizei de către autoritățile grecești a fost adesea ineficace și a agravat situația prin aplicare inegală și discreționar a legilor. Unii oameni au beneficiat de excepții și tratament preferențial, în timp ce alții au fost tratați cu severitate maximă.

49.

Măsurile de austeritate ar fi putut fi conceput și implementat în mod mai echitabil și uman, luând în considerare situația specifică a grupurilor vulnerabile și protejând mai bine vieți private și familiale ale cetățenilor.

50.

Autoritățile grecești au avut în timp pentru a se pregăti și a concepe măsuri mai bine țintite și mai echitabile, dar au ales să adopte abordări pe scară largă și severe care au afectat exponențial milioane de oameni.

JURISPRUDENȚĂ RELEVANTĂ

51.

În cauza Lim care c. Turcia (2013), Curia a constatat că măsurile economice ale statului trebuie să respecte principiile de proporționalitate și de protecție a drepturi fundamentale chiar și în contexte de criză.

52.

În cauza Nakic c. Croația (2015), Curia a analizat situații în care sistemele judiciare au eșuat să ofere acces și protecție eficace din cauza problemelor structurale și administrative.

53.

În cauza S. și Marper c. Regatul Unit (2008), Curia a stabilit standarde înalte pentru ceea ce constituie un „recurs efectiv" și a determinat că simpla existență formală a unui recurs nu este suficientă.

IMPACT AL CRIZEI ASUPRA RECLAMANȚILOR

54.

Reclamanții au descris în detaliu impactul devastator al crizei și al măsurilor de austeritate asupra vieților lor. Mulți au pierdut locuințe, au trebuit să-și retragă copiii din școli, și au suferit degradare socială și psihologică semnificativă.

55.

Tentativele de a apela la justiție au fost frustrante și neproductive. Dosarele au fost amânate fără motiv; judecătorii nu au fost disponibili; și sistemul a eșuat să ofere orice formă de protecție sau reparație.

56.

Aplicarea inegală a legilor a fost evidentă în numeroase cazuri, cu unii oameni primind tratament preferențial în timp ce alții sufereau pedeapsa deplină a măsurilor de austeritate.

OBLIGAȚII VIITOARE ALE GRECIEI

57.

Curia consideră că Grecia trebuie urgent și cu prioritate să modernizeze și să reformeze sistemul judiciar pentru a asigura accesul real și efectiv la justiție pentru toți cetățenii.

58.

Autoritățile grecești trebuie să revizuiască legile de austeritate și măsurile economice pentru a asigura că acestea sunt aplicate în mod echitabil, nediscriminatoriu și cu respectul pentru drepturi fundamentale.

59.

Grecia trebuie să instituie mecanisme de monitorizare și control pentru a asigura aplicarea uniformă a legilor și pentru a preveni tratamentul discreționar și inegal al cetățenilor.

CONSTATĂRI ȘI MĂSURI FINALE

60.

Prezenta hotărâre reprezintă o constatare importantă privind obligații statelor de a proteja drepturi fundamentale chiar și în contexte de criză economică extremă.

61.

Curia transmite un mesaj clar că criza economică nu poate fi folosită ca justificare pentru suspendarea sau pentru încălcarea drepturilor fundamentale ale oamenilor.

62.

Statul grec și alte state în situații similare trebuie să găsească echilibrul între măsurile economice necesare și protecția drepturi fundamentale ale cetățenilor lor.

MESAJ FINAL

63.

Justiția și protecția drepturilor fundamentale trebuie să rămână ferme și ireductibile chiar și în timpuri de criză. Un stat care renunță la obligațiile sale de protecție a drepturilor în momentele grele nu merită loialitatea și încrederea cetățenilor săi.

64.

Curia apelează la toate statele europene să-și consolideze sistemele judiciare, să asigure accesul eficace la justiție, și să protejeze drepturi fundamentale ale tuturor cetățenilor lor, indiferent de situația economică.

ECHILIBRUL ÎNTRE MĂSURILE ECONOMICE ȘI PROTECȚIA DREPTURILOR

65.

Prezenta hotărâre nu respinge dreptul statului grec de a lua măsuri economice și reformă. Curia recunoaște că în contexte de criză, statele trebuie să ia măsuri urgente pentru a stabiliza economiile.

66.

Ceea ce Curia respinge este absența oricărei gândiri pentru drepturile fundamentale și absența mecanismelor de protecție și reparație pentru cei care suferă mai grav sub povara măsurilor economice.

67.

O abordare mai echitabilă ar fi implicat: (1) identificarea grupurilor vulnerabile care ar fi afectate disproportionat; (2) conceput de măsuri mai țintite care ar fi sprijinit aceste grupuri; (3) instituirea unor mecanisme de control și monitorizare; (4) oferirea de recourse efective pentru cei care considera că sunt tratați inegal.

68.

Grecia a eșuat în fiecare dintre aceste aspecte. Măsurile au fost ample și indiscriminate; nu au existat protecții speciale pentru grupurile vulnerabile; sisteme de control au fost lipsitoare sau ineficace; și recurse la justiție nu au fost disponibile practic.

PROBLEME STRUCTURALE IDENTIFICATE

69.

Investigația Curții a evidențiat probleme structurale grave în sistemul judiciar grec: congestie endemică, lipsa de personal, management defectuos al dosarelor, și lipsa de resurse suficiente.

70.

Aceste probleme au fost agravate de criza economică, care a dus la tăierea bugetelor judiciare și a numarului de judecători și personal administrativ.

71.

Cu toate că înțelege dificultățile financiare ale Greciei, Curia constată că acestea nu pot justifica incapacitatea statului de a oferi acces la justiție.

72.

Grecia trebuie să găsească modalități de a asigura resurse suficiente pentru sistem judiciar chiar și în contexte de austeritate. Justiția nu poate fi sacrificată pentru a economisi bani.

EXEMPLELE DE INECHITATE

73.

Investigația Curții a identificat cazuri concrete în care persoane cu conexiuni politice sau puteri economice au beneficiat de tratament preferențial, în timp ce oameni obișnuiți au fost tratați cu severitate maximă.

74.

Aceste cazuri de inechitate și discriminare sunt inacceptabile și violează valorile fundamentale ale unui stat de drept, în care legea ar trebui aplicată în mod egal tuturor.

75.

Grecia trebuie să ia măsuri pentru a asigura că aplicarea legii este transparentă, imparțială, și fără influență a conexiunilor sau a puterii economice.

RECOMANDĂRI CONCRETE PENTRU GRECIA

76.

Curia recomandă Greciei următoarele măsuri concrete și urgent necesare: (1) reformă sistemul judiciar pentru a reduce congestia și a asigura promptitudine; (2) crească resursele alocate pentru sistem judiciar indiferent de constrângerile de buget; (3) revizuiți și reformați legile de austeritate pentru a le face mai echitabile și mai țintite; (4) instituiți mecanisme de monitorizare și evaluare a impactului măsurilor economice; (5) oferiți reparații pentru cei care au suferit din cauza aplicării inegale a legilor.

77.

De aseme nea, alte state europene în situații similare de criză economică ar trebui să-și ia lecțiile din prezenta hotărâre și să se asigure că măsurile economice sunt concepute și implementate cu atenție la drepturi fundamentale.