KABERI c. GRÈCE

Comunicat la 16 iunie 2017 Prima secțiune Cerere nr. 19557/17 Abdullah Meelad KABERI împotriva Greciei introdusă la 9 martie 2017 EXPOSAT DE FAPTĂ Reclamantul, dl Abdullah Meelad Kaberi, este un resortisant afgan născut în 1992. Acesta este reprezentat în fața Curții de către domnul Th. Th. Tsiatsios, avocat în Salonic. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, astfel cum au fost prezentate de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: La 9 decembrie 2016, reclamantul a fost arestat împreună cu alți resortisanți afgani pentru intrare ilegală pe teritoriul elen. La 12 decembrie 2016, procurorul districtual a fost în apropierea tribunalului corecțional din Ecuador și i-a trimis în fața autorităților administrative în vederea expulzării. La 17 ianuarie 2017, reclamantul a fost transferat la Centrul de recepție și identificare din Fylakio și a fost supus unui regim de restricționare a libertății în scopul primirii și pentru o perioadă care nu poate depăși 15 zile. Reclamantul și-a exprimat dorința de a depune o cerere de azil. Câteva zile mai târziu, reclamantul a fost transferat la centrul de detenție pentru străini din Paranesti (Drama). La 21 ianuarie 2017, directorul Direcției de Poliție din Ecuador, considerând că reclamantul era în pericol să fugă (art. 76 alineatul (3) din Legea nr 3386/2005), a dispus reținerea provizorie pentru o perioadă de trei zile până la data adoptării deciziei de expulzare în Afganistan. La 24 ianuarie 2017, directorul Direcției de Poliție din Donestiada: expulzarea reclamantului. Decizia sa cu privire la aceasta prevedea menținerea în detenție până la deportare și pentru o perioadă care nu putea depăși șase luni. La 19 februarie 2017, reclamantul a formulat obiecții împotriva detenției și expulzării sale în fața președintelui Tribunalului Administrativ din Kavala. El a susținut că a fost deținut de la arestarea sa în lipsă de cunoaștere a articolului 5 din convenție și în ciuda faptului că a solicitat azil din 17 ianuarie 2017. El a subliniat că cererea sa de azil nu a fost abuzivă, și nu a avut ca scop amânarea sau anularea demisiei sale, având în vedere faptul că nu dispunea de pașaport, de situația de război din Afganistan, de activitățile artistice pe care le-a desfășurat în Afganistan (el a fost cântăreț și a participat la mai multe programe de televiziune), ceea ce i-a individualizat temerile de a fi maltratat în caz de expulzare către această țară. El a susținut că autoritățile nu au făcut nicio dovadă de diligență în desfășurarea procedurii de expulzare care a dus la nicio acțiune în acest sens. El a criticat autoritățile pentru că nu și-a înregistrat cererea de azil și nu și-a examinat cererea de azil, prin necunoașterea articolelor 14 și 36 din Legea nr. 4375/2016) și de a fi ținut în detenție, nu în temeiul Legii nr. 4375/2016, ci în vederea expulzării sale. În plus, se precedase la art. 3 din convenție din cauza deficiențelor procedurii de azil din Grecia. El invoca în beneficiul său Hotărârea Sharifi c. Italia și Grecia 16643/09, 21 octombrie 2014). În concluzie, reclamantul îl invita pe președintele Tribunalului Administrativ: (a) să accepte obiecțiile; (b) să ridice detenția sau să o înlocuiască cu măsuri alternative; și (c) să stabilească o dată pentru înregistrarea cererii de azil; printr-o decizie din 22 februarie 2017, președintele Tribunalului Administrativ din Kavala a respins obiecțiile reclamantului. El a considerat că formularea unei cereri de azil după arestarea și deținerea în vederea expulzării nu aducea atingere legalității acestor măsuri și nu a adus atingere administrației de a menține privarea de libertate cu garanțiile prevăzute la art. 5 din Convenție. Desfășurarea procedurii de azil nu însemna că detenția nu a avut loc în vederea expulzării, deoarece eventuala respingere a cererii de azil ar putea avea ca efect executarea măsurii de expulzare. În speță, în cazul în care reclamantul ar fi pus în libertate, acesta ar risca să nu fie găsit pentru a fi expulzat, în cazul în care cererea sa de azil ar fi respinsă. Acest lucru cu atât mai mult cu cât reclamantul nu propunea nicio măsură alternativă detenției, cum ar fi cazarea sa la o adresă cunoscută unde autoritățile de poliție ar putea să-l găsească. Prin urmare, în aceste condiții, era justificat să fie ținut în detenție la centrul de detenție din Paranesti în condiții de detenție care nu erau contrare art. 3. Dreptul și practica internă relevante Articolele relevante din Legea nr. 4375/2016 dispun de art. 36 (a) Orice străin (...) are dreptul de a depune o cerere de protecție internațională. Cererea este înaintată autorităților de omologare care efectuează înregistrarea imediată a acesteia. În cazul în care o persoană fizică sau juridică este o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau o persoană juridică, o persoană juridică sau o persoană juridică, o persoană juridică sau o persoană juridică, o persoană juridică sau o persoană juridică, o persoană fizică sau juridică, o persoană fizică sau o persoană juridică, o persoană juridică sau o persoană juridică, o persoană juridică sau o persoană juridică, o persoană juridică sau o persoană juridică, o persoană juridică sau o persoană juridică, o persoană juridică sau o persoană juridică, o persoană fizică sau o persoană juridică, o persoană fizică sau o persoană juridică, o persoană fizică sau o persoană juridică, o persoană sau o persoană juridică, o persoană sau o persoană juridică, o persoană sau o persoană juridică, o persoană sau o persoană juridică, o persoană sau o persoană juridică, o persoană sau o persoană fizică sau o persoană juridică, o entitate sau o entitate sau o entitate, entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate sau un organism sau o entitate, o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate sau o entitate, o entitate, entitate sau o entitate sau o entitate, entitate sau o entitate sau o entitate ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism sau o organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism sau organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism sau organism ori organism ori organism sau organism ori ori ori organism ori organism sau organism sau organism sau organism ori organism ori organism sau organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori ori ori ori ori organism ori organism ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori organism ori (b) În cazul în care înregistrarea completă în conformitate cu lit. (a) nu este posibilă, din orice motiv, autoritățile de omologare (...) pot efectua, în termen de cel mult trei zile de la depunerea cererii, la înregistrarea elementelor minime indispensabile și ulterior la înregistrarea completă prevăzută la lit. (a), dacă aceasta devine posibilă. (...) În cazul în care străinul (...), fie că este în detenție sau în procedură de recepție și de identificare în conformitate cu legislația națională, declară că este dispus să depună o cerere de protecție internațională, autoritățile competente iau măsurile necesare pentru redactarea imediată și depunerea unei declarații scrise în acest scop. Ulterior, cererea de protecție internațională este înregistrată de către serviciul responsabil cu deținerea sau serviciul de recepție și de identificare, în conformitate cu ce se menționează la alin. (1) lit. (b) (...) în termen de șase zile. (...) (5) În cazul în care numărul foarte mare de cereri de protecție internațională la înregistrarea prevăzută la alin. (1) sau (3) este deosebit de dificil, înregistrarea cererii poate fi efectuată în termen de zece zile. (...) art. 46 1. strainul (...) care solicită protecție internațională nu este deținut numai pe motiv că a depus o cerere de protecție internațională sau că a intrat ilegal pe teritoriu și locuiește acolo fără permis de ședere legală. (2) L . străin (...) care depune o cerere de protecție internațională și în timp ce . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3907/2011, astfel cum sunt în vigoare, rămâne în detenție în mod excepțional, în cazul în care deținerea este necesară, după o examinare individuală a cazului său și cu condiția ca măsurile alternative să nu poată fi aplicate (...), din unul dintre următoarele motive: (a) pentru a verifica identitatea și originea acestuia, fie (b) pentru a determina elementele pe care se bazează cererea de protecție internațională (...), fie (c) atunci când se stabilește pe baza criteriilor obiective (...) că ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... (d) atunci când reprezintă un risc pentru securitatea națională sau ordinea publică (...), fie (e) atunci când există riscul de a fugi (...). (...) 4. (a) Deținerea reclamanților de protecție internațională este impusă pentru perioada strict necesară; întârzierile în procedurile administrative care nu sunt atribuite reclamantului nu pot justifica prelungirea detenției. (b) Deținerea reclamantului de protecție internațională din motivele menționate la lit. (a), (b) și (c) se deține pentru o perioadă de până la 45 de zile și poate fi extinsă cu 45 de zile suplimentare (...). (c) deținerea reclamantului de protecție internațională din motivele menționate la lit. (d) și (e) nu poate depăși trei luni. (d) [...] durata totală a deținerii nu poate în nici un caz să depășească perioada maximă de detenție prevăzută în art. 30 din Legea nr. 3907/2011. [6 sau 12 luni] (...) GRIFS În conformitate cu art. 5 alineatul (1) din convenție, reclamantul se plânge că a fost deținut în mod arbitrar între 12 decembrie 2016, data la care procurorul a decis să nu îl dea în judecată penal și 17 ianuarie 2017, data la care a fost supus procedurii de primire și de identificare. Invocând art. 5 alin. (1) din Convenție, reclamantul se plânge că este ținut în detenție în ciuda faptului că a depus o cerere de azil și că nu există nicio perspectivă imediată de trimitere. în primul rând, în vederea primirii și identificării sale, fie din 12 decembrie 2016, data la care procurorul a decis să nu îl dea în judecată penal, iar la 17 ianuarie 2017, data la care a fost supus procedurii de primire și de identificare în al doilea rând, în vederea expulzării sale, fie ulterior datei de 21 1 ianuarie 2017, data deciziei directorului Direcției de Poliție d

Communiquée le 16 juin 2017

PREMIÈRE SECTION

Requête n

o

19557/17

Abdullah Meelad KABERI

contre la Grèce

introduite le 9 mars 2017

EXPOSÉ DES FAITS

Le requérant, M. Abdullah Meelad Kaberi, est un ressortissant afghan né en 1992. Il est représenté devant la Cour par M

e

Th. Tsiatsios, avocat à Thessalonique.

A.

Les circonstances de l’espèce

Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.

Le 9 décembre 2016, le requérant fut arrêté avec d’autres ressortissants afghans pour entrée illégale sur le territoire grec. Le 12 décembre 2016, le procureur près le tribunal correctionnel d’Orestiada s’abstint d’engager des poursuites pénales et les renvoya devant les autorités administratives en vue de leur expulsion.

Le 17 janvier 2017, le requérant fut transféré au Centre de réception et d’identification de Fylakio. Il fut soumis à un régime de restriction de liberté pour les besoins de la réception et pour une période ne pouvant dépasser quinze jours. Le requérant exprima le souhait de déposer une demande d’asile. Quelques jours plus tard, le requérant fut transféré au centre de rétention pour étrangers de Paranesti (Drama).

Le 21 janvier 2017, le directeur de la Direction de police d’Orestiada, estimant que le requérant risquait de fuir (article 76 § 3 de la loi n

o

3386/2005), ordonna sa détention provisoire pendant une période de trois jours jusqu’à l’adoption de la décision d’expulsion vers l’Afghanistan.

Le 24 janvier 2017, le directeur de la Direction de police d’Orestiada ordonna l’expulsion du requérant. La décision y relative prévoyait le maintien en détention jusqu’à l’expulsion et pour une période ne pouvant pas dépasser six mois.

Le 19 février 2017, le requérant introduisit des objections contre sa détention et son expulsion devant le président du tribunal administratif de Kavala. Il soutenait qu’il était détenu depuis son arrestation en méconnaissance de l’article 5 de la Convention et en dépit du fait qu’il avait demandé l’asile depuis le 17 janvier 2017. Il soulignait que sa demande d’asile n’était pas abusive, et n’avait pas pour but de retarder ou d’annuler son renvoi, compte tenu du fait qu’il ne disposait pas de passeport,

de la situation de guerre en Afghanistan, des activités artistiques auxquelles il se livrait en Afghanistan (il était chanteur et avait participé à plusieurs programmes de télévision), ce qui individualisait ses craintes de subir de mauvais traitements en cas d’expulsion vers ce pays. Il relevait que les autorités ne faisaient montre d’aucune diligence dans le déroulement de la procédure d’expulsion n’ayant effectué aucune démarche à cet effet. Il reprochait aux autorités de ne pas avoir procédé à l’enregistrement de sa demande d’asile et à l’examen de celle-ci, en méconnaissance des articles

14 et 36 de la loi n

o

4375/2016) et d’être maintenu en détention, non plus dans le cadre de la loi n

o

4375/2016, mais en vue de son expulsion. Il se prévalait, en outre, de l’article 3 de la Convention en raison des déficiences de la procédure d’asile en Grèce. Il invoquait à son bénéfice l’arrêt

Sharifi c. Italie et Grèce

(n

o

16643/09, 21 octobre 2014).

En conclusion, le requérant invitait le président du tribunal administratif

: a)

à accueillir les objections

; b)

à lever la détention ou la remplacer par des mesures alternatives et c) à fixer une date pour l’enregistrement de la demande d’asile.

Par une décision du 22 février 2017, le président du tribunal administratif de Kavala rejeta les objections du requérant. Il considéra que la formulation d’une demande d’asile postérieurement à l’arrestation et à la détention en vue de l’expulsion ne portait pas atteinte à la légalité de ces mesures et n’empêchait pas l’administration de maintenir la privation de liberté avec les garanties de l’article 5 de la Convention. Le déroulement de la procédure d’asile ne signifiait pas que la détention n’ait pas eu lieu en vue de l’expulsion, car le rejet éventuel de la demande d’asile pourrait avoir pour effet l’exécution de la mesure d’expulsion. En l’espèce, si le requérant était mis en liberté, il risquait de ne pas être retrouvé pour être expulsé, au cas où sa demande d’asile serait rejetée. Cela d’autant plus que le requérant ne proposait aucune mesure alternative à la détention, comme par exemple son hébergement à une adresse connue où les autorités de police pourraient le retrouver. Dans ces conditions, il était donc justifié de le maintenir en détention au centre de rétention de Paranesti dans des conditions de détention qui n’étaient pas contraires à l’article 3.

B.

Le droit et la pratique internes pertinents

Les articles pertinents de la loi n

o

4375/2016 disposent

:

Article 36

«

(...)

(...)

»

Article 46

«

o

3386/2005 et n

o

3907/2011, tels qu’elles sont en vigueur, reste en détention à titre exceptionnel, lorsque la détention est nécessaire, après un examen individuel de son cas et à condition que des mesures alternatives ne puissent pas être appliquées (...), pour un des motifs suivants

:

a) pour vérifier son identité et son origine, soit

b) afin de déterminer les éléments sur lesquels est fondée la demande de protection internationale (...), soit

c) lorsqu’il est établi sur la base des critères objectifs (...) que l’intéressé dépose une demande de protection internationale pour simplement retarder ou empêcher l’exécution de la décision de renvoi (...), soit

d) lorsqu’il représente un risque pour la sécurité nationale ou l’ordre public (...), soit

e) lorsqu’il risque de fuir (...).

(...)

b) La détention du demandeur de la protection internationale pour les motifs mentionnés aux alinéas a), b) et c) est imposée d’emblée pour une période jusqu’à 45 jours et peut être étendue de 45 jours supplémentaires (...).

c) la détention du demandeur de la protection internationale pour les motifs mentionnés aux alinéas d) et e) ne peut pas dépasser trois mois.

d) (...) la durée totale de la détention ne peut en aucun cas dépasser la période maximale de détention telle que prévue à l’article 30 de la loi n

o

3907/2011. [6 ou 12

mois]

(...)

»

GRIEFS

Invoquant l’article 5 § 1 de la Convention, le requérant se plaint qu’il a été détenu arbitrairement entre le 12 décembre 2016, date à laquelle le procureur a décidé de ne pas le poursuivre pénalement, et le 17 janvier 2017, date à laquelle il a été soumis à la procédure de réception et d’identification.

Invoquant l’article 5 § 1 de la Convention, le requérant se plaint qu’il est maintenu en détention en dépit du fait qu’il a fait une demande d’asile et qu’il n’existe aucune perspective immédiate de renvoi.

QUESTION AUX PARTIES

Eu égard aux exigences de l’article 5 § 1 de la Convention, la détention du requérant a-t-elle été «

régulière

»

:

–

en premier lieu, en vue de sa réception et de son identification, soit du 12

décembre 2016, date à laquelle le procureur a décidé de ne pas le poursuivre pénalement, et le 17 janvier 2017, date à laquelle il a été soumis à la procédure de réception et d’identification

?

–

en deuxième lieu, en vue de son expulsion, soit postérieurement au 21

janvier 2017, date de la décision du directeur de la Direction de police d’Orestiada

?