NEDIĆ v. CROATIA

Comunicat la 16 iunie 2017 PRIMEA SECȚIUNE Cerere nr. 26813/15 Anto NEDI pentru Croația depusă la 28 mai 2015 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dl Anto Nedić, este un național croat, născut în 1963 și locuiește în Tolisa, Bosnia și Herțegovina. El este reprezentat în fața Curții de către dl S. Nedić, un avocat care practică în Osijek. La 17 noiembrie 2008, Oficiul Zagreb al Fondului croat de pensii (denumit în continuare „Fund”) a emis o decizie care acordă reclamantului dreptul la o pensie de invaliditate și care îl stabilește în suma lunară de 2433,05 kuna croată începând cu 1 iulie 2006. Deoarece sumele datorate pentru anii 2007 și 2008 nu au fost plătite reclamantului, la 1 septembrie 2011, el a introdus o acțiune civilă împotriva Fondului în cadrul Curții Civile Municipale de Zagreb, cerând plata achizițiilor pensiilor sale, împreună cu orice dobânzi legale de incumprire datorate ratelor sale lunare de pensii nerambursate. La 31 octombrie 2012, instanța de primă instanță a acordat reclamația. Cu toate acestea, această hotărâre a fost anulată de Curtea județului Zagreb la 2 septembrie 2014, din cauza faptului că mijloacele de achiziții de pensie ale reclamantului nu au fost garantate în bugetul de stat. O plângere constituțională depusă ulterior de reclamant a fost respinsă la 31 martie 2015. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția că dreptul său la bucuria pașnică a posesiunii sale a fost încălcat. Întrebări aduse părților A existat o ingerință în dreptul reclamantului la bucurarea pașnică a bunurilor sale, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? În cazul în care este cazul, interferența în interesul public și în conformitate cu condițiile prevăzute de lege, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1? A fost necesară interferența pentru a controla utilizarea bunurilor în conformitate cu interesul general? În special, interferența impune o sarcină individuală excesivă reclamantului (a se vedea Immobiliare Saffi v. Italia, [GC], nr. 22774/93, § 59, CEDO 1999-V)?

Communicated on 16 June 2017

FIRST SECTION

Application no. 26813/15

Anto NEDIĆ

against Croatia

lodged on 28 May 2015

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Anto Nedić, is a Croatian national, who was born in 1963 and lives in Tolisa, Bosnia and Herzegovina. He is represented before the Court by Mr S. Nedić, a lawyer practising in Osijek.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

On 17 November 2008 the Zagreb Office of the Croatian Pension Fund (hereinafter the “Fund”) issued a decision granting the applicant the right to an invalidity pension and fixing it in the monthly amount of 2,433.05

Croatian kuna from 1 July 2006.

Since the amounts due for the years 2007 and 2008 had not been paid to the applicant, on 1 September 2011 he brought a civil action against the Fund in the Zagreb Municipal Civil Court, seeking payment of his pension arrears, together with any statutory default interest due on his unpaid monthly pension instalments.

On 31 October 2012 the first-instance court granted the claim. However, that judgment was reversed by the Zagreb County Court on 2 September 2014 on the grounds that the means for paying the applicant’s pension arrears had not been secured in the State budget.

A constitutional complaint subsequently lodged by the applicant was dismissed on 31 March 2015.

COMPLAINT

The applicant complains under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention that his right to the peaceful enjoyment of his possession was violated.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Has there been an interference with the applicant’s right to the peaceful enjoyment of his possessions, within the meaning of Article 1 of Protocol

No. 1?

2.

If so, was the interference in the public interest and in accordance with the conditions provided for by law, within the meaning of Article 1 of Protocol No. 1?

3.

Was the interference necessary in order to control the use of property in accordance with the general interest? In particular, did the interference impose an excessive individual burden on the applicant (see

Immobiliare

Saffi v. Italy,

[GC], no. 22774/93, § 59, ECHR 1999-V)?