Publicat pe 17 februarie 2025 CINCEA SECȚIUNE Cerere nr. 33830/22 Joaquim TORRA PLA împotriva Spaniei introdus la 4 iulie 2022, comunicat la 30 ianuarie 2025 OBIECTUL L a condamnat Tribunalul Suprem de Justiție din Catalonia pentru un delict de neascultare, în temeiul articolului 4 litera (c) din Codul penal, la o amendă de 3 000 EUR și la o pedeapsă de neeligibilitate de un an și șase luni pentru exercitarea funcțiilor publice la nivel local, regional, național și european. Prin hotărârea din 19 decembrie 2019 a reproșat recurentului că a refuzat în mod deschis să se conformeze mai multor decizii ale Comisiei electorale centrale (JEC), solicitându-i să retragă simbolurile politice ale clădirilor publice în timpul campaniei electorale pentru alegerile generale din 28 aprilie 2019, în temeiul principiului neutralității politice stabilit prin legea electorală (LOREG). Reclamantul consideră că aceste evenimente ridică întrebări sub aspectul articolelor 6, 7, 10, 14 și 18 din convenție și al articolelor 3 din Protocolul nr. 1, 4 din Protocolul nr. 7 și 1 din Protocolul nr. 12 la convenție. Întrebări adresate părților, fără a aduce atingere unei examinări ulterioare privind admisibilitatea și temeinicia cererii, părțile sunt invitate să răspundă la următoarele întrebări: Instanțele care au participat la examinarea procedurii penale împotriva reclamantului au respectat principiul de imparțialitate, conform art. 6 alin. Respingerea cererii reclamantului cu privire la audierea martorilor în fața Tribunalului Suprem de Justiție din Catalonia, a condus la o încălcare a articolului 6 alineatul (2) din convenție Încălcarea infracțiunii de neascultare pentru care a fost condamnat reclamantul constituie o încălcare a dreptului spaniol în momentul în care a fost săvârșită, în sensul articolului 7 din convenție La art. 3 din Protocolul nr. 1 se aplică privarea de statutul de parlamentar al reclamantului în cadrul Parlamentului comunității autonome Catalonia (a se vedea Repetto Visentini c., n 42081/10, § 23, 9 martie 2021 și Miniscalco c. Ital, n 55093/13, § 78, 17 iunie 2021) În cazul unui răspuns afirmativ, privarea de statutul său de parlamentar înainte ca condamnarea sa să devină definitivă a încălcat dreptul reclamantului la alegeri libere care asigură libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ, în sensul articolului 3 din Protocolul nr 1, în legătură cu art. 6 alineatul (2) din Convenție Condamnarea reclamantului pentru neascultare a adus atingere libertății sale de exprimare, în sensul art. 10 alin. Restricțiile impuse în speță drepturilor reclamantului în temeiul articolelor 6, 7 și 10 din Convenție, precum și în temeiul articolului 3 din Protocolul nr. 1 au fost aplicate, în detrimentul articolului 18 din Convenție, în alt scop decât cel prevăzut de articolele menționate (a se vedea Merabishvili c. Georgia [GC], n 72508/13, § 264 și ss., 28 noiembrie 2017) Având în vedere criteriile stabilite de jurisprudența Curții (Engel și alte criterii c. Țările de Jos, 8 iunie 1976, § 82, seria A nr. 22), procedura administrativă inițiată împotriva reclamantului în cadrul Comisiei electorale centrale (JEC), are la sfârșitul căreia i se aplică o amendă de 3000 EUR (EUR), se referă la o acuzație în materie penală în sensul Convenției? În acest sens, procedura administrativă menționată mai sus și cea inițiată pe lângă Camera Penală a Tribunalului Superior de Justiție din Catalonia, care a încheiat cu condamnarea reclamantului la o amendă de 3 000 EUR și la o pedeapsă din neeligibilitate se referă la aceeași persoană (a se vedea Sergey Zolotukhin c. Rusia [GC], nr. 14939/03, § 82, CEDO 2009)? În această privință, reclamantul a fost judecat și pedepsit de două ori pentru aceeași infracțiune pe teritoriul statului pârât, cu încălcarea articolului 4 alineatul (1) din Protocolul n Părțile sunt invitate să furnizeze informații cu privire la procedura internă inițiată de reclamant împotriva deciziei din 3 ianuarie 2020 a Comisiei electorale centrale.
Publié le 17 février 2025
Requête n
o
33830/22
Joaquim TORRA PLA
contre l’Espagne
introduite le 4 juillet 2022
communiquée le 30 janvier 2025
À l’époque des faits, le requérant était le président du gouvernement autonome de la Catalogne (
Generalitat
). La requête concerne
s
a condamnation par le Tribunal supérieur de justice de la Catalogne pour un délit de désobéissance, au titre de l’article 410 du code pénal, à une amende de 3 000 euros (EUR) et à une peine d’inéligibilité d’un an et six mois pour l’exercice de fonctions publiques aux niveaux local, régional, national et européen. Par un jugement du 19 décembre 2019 reprocha au requérant d’avoir ouvertement refusé de se conformer à plusieurs décisions de la commission électorale centrale (JEC) lui enjoignant de retirer les symboles politiques des bâtiments publics pendant la campagne électorale pour les élections générales du 28 avril 2019, en vertu du principe de neutralité politique établi par la loi électorale (LOREG).
Le requérant considère que ces événements soulèvent des questions sous l’angle des articles 6, 7, 10, 14 et 18 de la Convention et les articles 3 du Protocole n
o
1, 4 du Protocole n
o
7 et 1 du Protocole n
o
12 de la Convention.
Sans préjudice d’un ultérieur examen sur la recevabilité et bien-fondé de la requête, les parties sont invitées à répondre aux questions suivantes
:
1.
Les tribunaux ayant participé à l’examen de la procédure pénale à l’encontre du requérant ont-ils respecté le principe d’impartialité, comme l’exige l’article 6 § 1 de la Convention
? Par ailleurs, la composition de la chambre de la Cour suprême chargée d’examiner le pourvoi en cassation du requérant répondait-elle aux exigences d’un tribunal prédéterminé par la loi
?
2.
Le rejet de la demande du requérant relative à l’audition de témoins devant le Tribunal supérieur de justice de la Catalogne, a-t-il entraîné une violation de l’article 6 § 2 de la Convention
?
3.
Le délit de désobéissance pour lequel le requérant a été condamné constituait-il une infraction d’après le droit espagnol au moment où elle a été commise, au sens de l’article
7 de la Convention
?
4.
L’article 3 du Protocole n
o
1 est-il applicable à la privation du statut de parlementaire du requérant au sein du Parlement de la communauté autonome de la Catalogne (voir
Repetto Visentini c. Italie
(dec.), n
o
42081/10, §
23, 9
mars 2021 et
Miniscalco c. Ital
ie
, n
o
55093/13, § 78, 17 juin 2021)
?
En cas de réponse affirmative, la privation de son statut de parlementaire avant que sa condamnation ne devienne définitive a-t-elle méconnu le droit du requérant à des élections libres assurant la libre expression de l’opinion du peuple sur le choix du corps législatif, au sens de l’article
3 du Protocole n
o
1, en relation avec l’article 6 § 2 de la Convention
?
5.
La condamnation du requérant pour désobéissance a-t-elle porté atteinte à sa liberté d’expression, au sens de l’article
10 §
1 de la Convention
?
6.
Le requérant a-t-il été victime d’une discrimination contraire à l’article
14 de la Convention et l’article 1 du Protocole n
o
12, dans la mesure où il a été condamné à une peine d’inéligibilité
?
7.
Les restrictions apportées en l’espèce aux droits du requérant au titre des articles 6, 7 et 10 de la Convention, ainsi qu’au titre de l’article 3 du Protocole n
o
1, ont-elles été appliquées, au mépris de l’article
18 de la Convention, dans un but autre que celui envisagé par lesdits articles (voir
Merabishvili c.
Géorgie
[GC], n
o
72508/13, §§ 264 et ss., 28
novembre
2017)
?
8.
Au regard des critères dégagés par la jurisprudence de la Cour (
Engel et autres c. Pays-Bas
, 8 juin 1976, § 82, série A no 22), la procédure administrative engagée contre le requérant auprès de la commission électorale centrale (JEC), a l’issue de laquelle il se vit infliger une amende de 3000 euros (EUR), porte-t-elle sur une « accusation en matière pénale » au sens de la Convention ?
Dans l’affirmative, la procédure administrative susmentionnée et celle engagée auprès de la chambre pénale du Tribunal supérieur de justice de la Catalogne, qui s’acheva avec la condamnation du requérant à une amende de 3
000 EUR et à une peine d’inéligibilité concernent-elles la « même infraction » (voir
Sergey Zolotukhin c. Russie
[GC], no 14939/03, §
82, CEDH 2009) ? A cet égard, le requérant a-t-il été jugé et puni deux fois pour la même infraction sur le territoire de l’Etat défendeur, en violation de l’article 4 § 1 du Protocole n
o
7?
9.
Les parties sont priées de fournir des renseignements sur la procédure interne engagée par le requérant à l’encontre de la décision du 3
janvier
2020 de la commission électorale centrale.