GULIYEVA v. AZERBAIJAN
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
GULIYEVA v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2017)
Comunicat la 30 august 2017 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 19228/11 Zarifa GULIYEVA împotriva Azerbaidjanului depusă la 10 martie 2011 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, dna Zarifa Rzagulu gizi Guliyeva, este un cetățen azerbaidjan, care s-a născut în 1953 și trăiește în Baku. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. Faptele relevante pentru drepturile de vizită ale reclamantului În 1999, singurul fiu al reclamantului, dl Elkhan G., s-a căsătorit cu dna D.G. La 30 august 2001, dna D.G. a dat naștere nepotului reclamantului, A.G. Potrivit bunicului matern al A.G., dl. Etibar G., nu a lăsat dlui Elkhan G. și reclamantului să vadă și să interacționeze cu A.G. din ziua în care a fost născut ultima. Prin hotărâre de 13 În septembrie 2002, Curtea de District Nasim a stabilit orari de vizită pentru a permite dlui Elkhan G. să-l vadă pe fiul său A.G. în fiecare sâmbătă și duminică între orele 10:00 și 19:00, potrivit reclamantului, dl Etibar G. a obstruit executarea acestei hotărâri. În 2004, dl Elkhan G. a murit de insuficiență cardiacă. Reclamantul a depus o cerere civilă în fața instanțelor interne. Ea a cerut instanțelor să recunoască și să-și asigure dreptul de a vedea și de a comunica cu nepotul său. Prin hotărârea din 6 octombrie 2006 Curtea de Apel a stabilit perioade de vizită pentru a permite reclamantului să se vadă A.G. în fiecare sâmbătă între ora 16:00 și ora 17:00. Potrivit reclamantului, dl Etibar G. a obstrucționat și executarea acestei hotărâri. Serviciul de Bailiff și Ushers al Curții de District Yasamal a documentat aceste obstrucții la executarea hotărârii în mai multe înregistrări („act ”). Faptele relevante pentru adoptarea A.G. de bunicul său Potrivit reclamantului, pentru o perioadă de timp nu a fost posibilă executarea hotărârii, de asemenea, deoarece partea contestată și-a schimbat adresa. La o dată neespecificată, noua adresă a fost identificată, dar dl Etibar G. s-a opus executării hotărârii din 6 octombrie 2006. El a cerut Curtea de Apel Baku să clarifice hotărârea în cauză. Iulie 2008 Curtea de recurs a organizat o audiere pentru a examina obiecția menționată mai sus a dlui Etibar G. În cursul acestei audieri, reclamantul a aflat că dl Etibar G. a adoptat A.G. și numele băiatului și patronimul său au fost modificate în consecință. Adoptarea a fost efectuată printr-o hotărâre din 11 decembrie 2006 a Curții de District Sabunchu. După obținerea unei copie a hotărârii de 11 Decembrie 2006 reclamantul a hotărât să depună un recurs împotriva acesteia. Tribunalul intern a declarat primul recursul inadmisibil. Cu toate acestea, printr-o decizie din 15 septembrie 2009 Curtea Supremă a recunoscut dreptul reclamantului de a face recurs împotriva hotărârii din 11 decembrie 2006. După aceea, reclamantul a interzis recursul împotriva hotărârii din 11 decembrie 2006. Ea a susținut că această hotărâre a fost încălcată de dreptul ei de a vedea și a comunica cu nepotul ei și a susținut că, în conformitate cu Codul de familie, rudele din partea unui părinte decedat al unui copil avea dreptul să comunice cu el. De asemenea, ea susține că, conform Codului de familie, o hotărâre privind adoptarea unui copil trebuie să conțină o notă care indică faptul că relația dintre el și rudele sale din partea unui părinte decedat menține. La 25 mai 2010, Curtea de Apel a respins recursul reclamantului. Prin o decizie din 30 septembrie 2010, Curtea Supremă a susținut hotărârea instanței de apel din 25 mai 2010. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 8 din Convenție că neexecutarea hotărârii din 6 octombrie 2006, confirmarea dreptului ei de a vedea și de a comunica cu nepotul ei, constituie o încălcare a dreptului său de familie. Reclamantul se plâng, de asemenea, în temeiul articolului 8 din Convenție, că procedura de adoptare a fost încălcată de viața ei de familie ca bunica A.G. Reclamantul se plânge în temeiul articolului 6 din Convenție că neexecutarea hotărârii din 6 octombrie 2006 a fost, de asemenea, încălcarea dreptului ei la un proces echitabil. Reclamantul a avut o audiere echitabilă în determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile, în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție? Neexecutarea hotărârii în favoarea reclamantului a fost compatibile cu art. 6 § 1 din Convenție? Autoritățile de stat au avut o datorie pozitivă în temeiul articolului 8 din Convenția de a proteja dreptul reclamantului la viața de familie? În cazul în care a respectat această datorie în temeiul articolului 8 din Convenție? În contextul procedurilor care au condus la adoptarea A.G. de către dl Etibar G., a existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața ei de familie, în contravenție cu art. 8 din Convenția? Părțile sunt invitate să prezinte copii ale tuturor documentelor referitoare la procedura internă, inclusiv plângerile și apelurile judiciare ale reclamantului.