Comunicat la 11 septembrie 2017 A DOUA SECȚIUNE RĂSPUNS nr. 8340/07 Antter ANTER împotriva Turciei introdusă la 17 ianuarie 2007 FOARTE DE LIFFARE Cererea se referă la interzicerea teritoriului turc impus reclamantului care, începând cu 7 iunie 1973, se afla pe lista personelor non grata De fapt, născut în Turcia în 1945, reclamantul a fost decăzut din cetățenia sa turcă, la 14 octombrie 1972, pe motiv că a refuzat să se prezinte la recensământul de apel și în Suedia Reclamantul a luat cunoștință de această interdicție la 15 septembrie 2002, când a vrut să meargă în Turcia la o reuniune de presă în memoria de foc a tatălui său. El a introdus o acțiune în anulare împotriva Ulterior, reclamantul a solicitat să fie readmis la cetățenia turcă și, după toate probabilitățile, a fost de acord. Reclamantul a invocat o încălcare a articolelor 7, 8, 13, 14, 17, 18 din convenție, precum și a articolului 2 din Protocolul nr. 4 și a Protocolului nr. 4 la acesta. Întrucât interzicerea teritoriului dumneavoastră a fost ridicată la 15 februarie 2012, care au fost motivele pentru care ați omis să informați Curtea în timp util Vă considerați încă victimă a unei încălcări a articolului 8 din Convenție, ca urmare a interzicerii teritoriului de care ați luat cunoștință la 15 septembrie 2002 și care a luat sfârșit la 15 februarie 2012? În acest caz, sunteți invitat să susțineți, documente în sprijinul acestora, motivele precise. Întrucât principiile juridice referitoare la măsurile de interdicție a teritoriului impuse imigranților în situație legală, din cauza unor acțiuni reproșate acestora din urmă, se aplică prin analogie măsurilor similare impuse fostelor naționale (pentru principii, a se vedea, printre altele, Boutif c. Elveția, nr. 54273/00, § 32, 48, CEDH 2001 IX, Y 37295/97, § 45, 31 octombrie 2002, Benhebba c. Franța, n 53441/99, § 33 și 37, 10 iulie 2003, Mokrani c. Franța, n 5206/99, 15 iulie 2003, Radovanovic c. Austria, n 42703/98, § 33, 22 aprilie 2004, Üner c. Olanda [GC], n 46410/99, § 58 CEDH 2006 XII, Aoulmi c. Franța, n 50278/99, 17 ianuarie 2006 și Sezen c. Olanda; 50252/99, § 44, 31 ianuarie 2006), a existat în speță necunoașterea articolului 8 din Convenție ca urmare a interzicerii teritoriului de care reclamantul a luat cunoștință la 15 septembrie 2002 și care a durat până la 15 februarie 2012
Communiquée le 11 septembre 2017
Requête n
o
8340/07
Anter ANTER
contre la Turquie
introduite le 17 janvier 2007
La requête concerne
l’interdiction du territoire turc imposée au requérant qui, depuis le 7 juin 1973, se trouvait sur la liste des
persona non grata
du ministère de l’Intérieur. En fait, né en Turquie en 1945, le requérant fut déchu de sa nationalité turque, le 14 octobre 1972, au motif qu’il avait refusé de se présenter au recensement d’appelés et qu’en Suède – où il vivait depuis 1969 – il avait activement participé à des actions de propagande pro
‑
PKK, et ce dernièrement le 28 octobre 1999. Le requérant prit connaissance de cette interdiction le 15 septembre 2002, lorsqu’il voulut se rendre en Turquie à une réunion de presse en mémoire de feu son père. Il introduisit un recours en annulation contre l’arrêté susmentionné, en vain. Le 15 février 2012, le ministère leva d’office l’interdiction litigieuse. Par la suite, le requérant demanda à être réadmis à la nationalité turque et, selon toute vraisemblance, il l’obtint. Le requérant invoquait une violation des articles 7, 8, 13, 14, 17, 18 de la Convention, ainsi que de l’article 2 du Protocole n
o
4 et du Protocole n
o
7.
Requérant
:
1.
Étant entendu que l’interdiction du territoire vous concernant avait été levée le 15 février 2012, quelles furent les raisons pour lesquelles vous avez omis d’en informer la Cour en temps utile
?
2.
Vous estimez-vous toujours victime d’une violation de l’article 8 de la Convention, du fait de l’interdiction du territoire dont vous avez pris connaissance le 15 septembre 2002 et qui a pris fin le 15 février 2012
? Dans l’affirmative, vous êtes invité à en étayer, documents à l’appui, les raisons précises.
Gouvernement
:
Étant entendu que les principes jurisprudentiels relatifs aux mesures d’interdiction du territoire imposées aux immigrés en situation régulière, en raison d’actes délictuels reprochés à ces derniers, sont applicables par analogie aux mesures similaires imposées aux ex-nationaux (pour les principes, voir, entre autres,
Boultif c. Suisse
, n
o
2001
‑
IX,
Yıldız c. Autriche
, n
o
37295/97, § 45, 31 octobre 2002,
Benhebba c. France
, n
o
53441/99, §§ 33 et 37, 10 juillet 2003,
Mokrani c.
France
, n
o
52206/99, 15 juillet 2003,
Radovanovic c.
Autriche
, n
o
42703/98, § 33, 22 avril 2004,
Üner c. Pays-Bas
[GC], n
o
46410/99, §
‑
XII,
Aoulmi c. France
, n
o
50278/99, 17
janvier 2006, et
Sezen c.
Pays-Bas,
n
o
50252/99, § 44, 31 janvier 2006), y a-t-il eu en l’espèce méconnaissance de l’article 8 de la Convention du fait de l’interdiction du territoire dont le requérant a pris connaissance le 15
septembre 2002 et qui a duré jusqu’au 15 février 2012
?