BAŠKARAD v. CROATIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
BAŠKARAD v. CROATIA (CtEDO, 2017)
Comunicat la 22 septembrie 2017 PRIMEI SECȚIUNE Cerere nr. 13322/16 Stipica BAŠKARAD împotriva Croației depusă la 4 martie 2016 OBIECTUL CAUZEI Cauza ridică aceeași chestiune cu cazul Bežanić c. Croația , cererea nr. 16140/15, care a fost comunicată la 15 iunie 2017. În special, în 2008 reclamantul a cumpărat un apartament. Deoarece acest apartament a fost primul său imobiliar pe care l-a cumpărat cu scopul de a trăi, autoritățile fiscale l-au scutit de a plăti impozitul de achiziție imobiliar. În 2009 reclamantul s-a mutat în apartamentul mamei sale cu scopul de a avea grijă de ea în timpul bolii. În 2012 autoritățile fiscale au anulat decizia privind exceptarea fiscală și a ordonat reclamantului să plătească impozitul de achiziție imobiliară. În conformitate cu Legea privind impozitul imobiliar, astfel cum este în vigoare la momentul material, contribuabilii care au fost inițial scutiți de a plăti impozite pentru achiziționarea primului lor stat imobiliar ar fi putut fi ulterior condamnați să plătească impozite în cazul în care s-au eliberat din statul imobiliar impugnat în termen de cinci ani de la achiziționarea acestuia, sau în cazul în care autoritățile fiscale au constatat ulterior că condițiile de acordare a scutirii fiscale nu au fost îndeplinite. În cazul în cauză, autoritățile fiscale au interpretat această dispoziție susținând că se aplică și contribuabililor care și-au schimbat ulterior șederea. Cu toate acestea, la 17 iulie 2015, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie în care a susținut că dispoziția impugnată nu poate fi interpretată într-un mod în care o simplă schimbare de ședere duce la pierderea scutirii fiscale. Curtea Supremă a pronunțat o hotărâre similară în hotărârea sa din 29 octombrie 2014. Reclamantul susține încălcări ale articolului 6 § 1 din Convenție și a articolului 1 din Protocolul nr. 1. Cererea trebuie comunicată în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1. Hotărârea autorităților interne care ordonă reclamantului să plătească taxa de achiziții imobiliare a încălcat dreptul său la bucuria pașnică a bunurilor sale garantat prin art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, în special având în vedere decizia Curții Constituționale nr. III/1311/2014 din 17 iulie 2015 și hotărârea Curții Supreme nr. U zpz 3/2014-5 din 29 octombrie 2014?