CASE OF DINU v. ROMANIA

CAUTERA SECȚIUNE CAUZĂ DE DINU v. ROMANIA (Depunerea nr. 56070/08 IUDGMENT STRASBOURG 28 septembrie 2017 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Dinu v. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Quarta Secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Vincent A. De Gaetano, Președintele, Georges Ravarani, Marko Bošnjak, judecători și Liv Tigerstedt Secretarul adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în particular la 7 septembrie 2017, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva României depusă la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 11 noiembrie 2008. Cererea a fost comunicată Guvernului României („Guvernul”). FACTELE Detaliile reclamantului sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de lungimea excesivă a procedurilor civile și a formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. HOTĂRÂREA GOVERNULUI solicită cererea de a fi îndreptată în temeiul articolului 37 din convenție După negocierile prietenoase încheiate fără succes, Guvernul a solicitat Curtea, prin scrisoarea din 13 martie 2012, să scoată cazul din lista sa și să încheie textul unei declarații unilaterale în vederea soluționării problemelor planteate de reclamant. Prin scrisoarea din 26 octombrie 2012, reclamantul și-a exprimat dezacordul și a invitat Curtea să continue examinarea cauzei sale. Curtea remarcă că, în anumite circumstanțe, ar putea fi oportun să se încheie o cerere în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) din Convenție pe baza unei declarații unilaterale ale guvernului contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. Cu toate acestea, aceasta va depinde de anumite circumstanțe dacă declarația unilaterală oferă o bază suficientă pentru a constata că respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenție nu impune Curții să continue examinarea cazului (a se vedea Tahsin Acar c. Turcia (obiecție preliminară) [GC], nr. 26307/95, § 75, CEDO 2003 VI, și Angelov și alții c. Bulgaria c. , nr. 43586/04, § 12, 4 noiembrie 2010). După ce a studiat termenii declarației unilaterale ale Guvernului, Curtea consideră, în circumstanțele specifice ale cauzei și, în special, că valoarea compensației propuse este substanțial mai mică decât suma pe care Curtea ar fi acordat-o în cazuri similare, că declarația unilaterală nu constituie o bază suficientă pentru a concluziona că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în convenție și în protocolele sale, nu impune ca aceasta să continue examinarea cazului (a se vedea Angelov și alții, citat mai sus, § 13). În acest sens, Curtea respinge cererea Guvernului de a elimina cererea în temeiul articolului 37 din Convenție și va continua, în consecință, examinarea admisibilității și a meritelor cazului. II. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 DE CONVENȚIE 10. Reclamantul s-a plâns în principal că durata procedurii civile în cauză era incompatibilă cu cerința de „temps rezonabil” și a invocat art. 6 § 1 din Convenție, care se menționează după cum urmează: Articolul „În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o ... audiție într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” 11. Curtea reiterează că raționalitatea duratei procedurii trebuie evaluată în funcție de circumstanțele cauzei și în ceea ce privește următoarele criterii: complexitatea cauzei, comportamentul reclamanților și autorităților competente și ceea ce era în joc pentru reclamanții în litigiu (a se vedea Frydlender c. France [GC], nr. 30979/96, § 43, ECHR 2000-VII). 12. În cazul principal al lui Vlad și alții c. România, nr. 40756/06, 41508/07 și 50806/07, 26 noiembrie 2013, Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz. 13. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestei plângeri. Având în vedere jurisprudența sa pe această temă, Curtea consideră că, în cazul instantaneu, durata procedurii a fost excesivă și nu a îndeplinit cerințele de „tempă rațională”. 14. Această plângere este, prin urmare, admisibilă și dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție. III. RECINING COMPLAINTES 15. Reclamantul a formulat, de asemenea, alte plângeri în temeiul diferitelor articole ale Convenției. 16. Curtea a examinat cererea și consideră că, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, aceste plângeri nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consemnate în Convenție sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție. IV. APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEI 17. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltelor Părți contractante în cauză permite numai repararea parțială, Curtea oferă, dacă este necesar, o satisfacție echitabilă părții vătămate.” 18. Legea, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat. 19. Curtea consideră că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. Declarația unilaterală a guvernului și cererea acestora de a elimina aplicarea din lista de cauze a Curții; declară plângerea privind durata excesivă a procedurii civile admisibile și restul cererii inadmisibile; declară că a existat o încălcare a articolului 6 § 1 din Convenție; deține litera (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se plătesc pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 28 septembrie 2017, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții. Liv Tigerstedt Vincent A. De Gaetano Președintele Adjunct Registrul interimar APENDIX Solicitarea depunerii de plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (lungime excesivă a procedurii civile) Nr. de cerere No. Data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii Începutul procedurii Încheierea procedurii Lungime totală Niveluri de jurisdicție Numărul de dosare al instanței interne Valoarea acordată pentru prejudiciu moral pentru reclamant (în euro) [1] Sumele acordate pentru costurile și cheltuielile pe cerere (în euro) [2] 56070/08 11/11/2008 Georgeta Dinu 24/09/1954 10/10/2001 12/05/2008 6 ani, 7 luni și 3 zile 2 niveluri de jurisdicție 19774/3/2007 1.800 110 [1] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamantului. [2] Plus orice impozit care poate fi taxabil reclamanților.

FOURTH SECTION

CASE OF DINU v. ROMANIA

(Application no. 56070/08

)

JUDGMENT

STRASBOURG

28 September 2017

This judgment is final but it may be subject to editorial revision.

In the case of Dinu v. Romania,

The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting as a Committee composed of:

Vincent A. De Gaetano,

President,

Georges Ravarani,

Marko Bošnjak,

judges,

and Liv Tigerstedt

Acting Deputy Section Registrar,

Having deliberated in private on 7 September 2017,

Delivers the following judgment, which was adopted on that date:

PROCEDURE

1.

The case originated in an application against Romania lodged with the Court under Article

34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 11 November 2008.

2.

The application was communicated to the Romanian Government (“the Government”).

THE FACTS

3.

The applicant’s details are set out in the appended table.

4.

The applicant complained of the excessive length of civil proceedings and also raised other complaints under the provisions of the Convention.

THE LAW

I.

THE GOVERNMENT’S REQUEST FOR THE APPLICATION TO BE STRUCK OUT UNDER ARTICLE 37 OF THE CONVENTION

5.

After unsuccessful friendly-settlement negotiations, the Government requested the Court, by a letter of 13 March 2012, to strike the case out of its list and enclosed the text of a unilateral declaration with a view to resolving the issues raised by the applicant.

6.

By a letter of 26 October 2012 the applicant expressed her disagreement and invited the Court to continue the examination of her case.

7.

The Court notes that, under certain circumstances, it may be appropriate to strike out an application under Article 37 § 1 (c) of the Convention on the basis of a unilateral declaration by the respondent Government, even if the applicant wishes the examination of the case to be continued. It will, however, depend on the particular circumstances whether the unilateral declaration offers a sufficient basis for finding that respect for human rights as defined in the Convention does not require the Court to continue its examination of the case (see

Tahsin Acar v. Turkey

(preliminary objection) [GC], no. 26307/95, § 75, ECHR 2003

‑

VI, and

Angelov and Others v. Bulgaria

, no. 43586/04, § 12, 4 November 2010).

8.

Having studied the terms of the Government’s unilateral declaration, the Court considers, in the particular circumstances of the case and in particular because the amount of compensation proposed is substantially lower than the amount the Court would have awarded in similar cases, that the unilateral declaration does not provide a sufficient basis for concluding that respect for human rights as defined in the Convention and its Protocols does not require it to continue its examination of the case (see

Angelov and Others,

cited above, § 13).

9.

This being so, the Court rejects the Government’s request to strike the application out under Article 37 of the Convention and will accordingly pursue its examination of the admissibility and merits of the case.

II.

ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE

6 § 1 OF THE CONVENTION

10.

The applicant complained principally that the length of the civil proceedings in question had been incompatible with the “reasonable time” requirement. She relied on Article

6 § 1 of the Convention, which reads as follows:

Article

6

§

1

“In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”

11.

The Court reiterates that the reasonableness of the length of proceedings must be assessed in the light of the circumstances of the case and with reference to the following criteria: the complexity of the case, the conduct of the applicants and the relevant authorities and what was at stake for the applicants in the dispute (see

Frydlender v.

France

[GC], no.

30979/96, §

43, ECHR 2000-VII).

12.

In the leading case of

Vlad and Others v. Romania,

nos. 40756/06, 41508/07 and 50806/07, 26 November 2013, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.

13.

Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of this complaint. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the length of the proceedings was excessive and failed to meet the “reasonable time” requirement.

14.

This complaint is therefore admissible and disclose a breach of Article

6 § 1 of the Convention.

III.

REMAINING COMPLAINTS

15.

The applicant also raised other complaints under various Articles of the Convention.

16.

The Court has examined the application and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles

34 and

35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto.

It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article

35

§

4 of the Convention.

IV.

APPLICATION OF ARTICLE

41 OF THE CONVENTION

17.

Article 41 of the Convention provides:

“If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”

18.

Regard being had to the documents in its possession and to its case

‑

law, the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table.

19.

The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points.

FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY,

1.

Rejects

the Government’s unilateral declaration and their request to strike the application out of the Court’s list of cases;

2.

Declares

the complaint concerning the excessive length of civil proceedings admissible, and the remainder of the application inadmissible;

3.

Holds

that there has been a violation of Article

6 § 1 of the Convention;

4.

Holds

(a)

that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement;

(b)

that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points.

Done in English, and notified in writing on 28 September 2017, pursuant to Rule

77

§§

2 and

3 of the Rules of Court.

Liv Tigerstedt

Vincent A. De Gaetano

Acting Deputy Registrar

President

APPENDIX

Application raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention

(excessive length of civil proceedings)

No.

Application no.

Date of introduction

Applicant name

Date of birth

Start of proceedings

End of proceedings

Total length

Levels of jurisdiction

Domestic court file number

Amount awarded for non-pecuniary damage

per applicant

(in euros)

[1]

Amount awarded for costs and expenses per application

(in euros)

[2]

56070/08

11/11/2008

Georgeta Dinu

24/09/1954

10/10/2001

12/05/2008

6 years, 7 months and 3 days

2 levels of jurisdiction

19774/3/2007

1,800

110

[1]

Plus any tax that may be chargeable to the applicant.

[2]

Plus any tax that may be chargeable to the applicants.