SKRYTNIK v. RUSSIA
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Struck out of the list
SKRYTNIK v. RUSSIA (CtEDO, 2017)
Decizia nr. 25393/07 Viktor Ivanovich SKRYTNIK împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care așezează la 7 noiembrie 2017 în calitate de comitet compus din: Luis López Guerra, președinte, Dmitry Dedov, Jolien Schukking, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 24 aprilie 2007, Având în vedere declarația prezentată de Guvernul contestat la 15 iunie 2016 cere Curtea să elimine cererea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl Viktor Ivanovich Skrytnik, este un național rus, care s-a născut în 1959 și trăiește în Krasnodar. Guvernul rus ("guvernul") a fost reprezentat inițial de dl G. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și apoi de succesorul său în acest birou, dl M. Galperin. Reclamantul s-a plâns în esență în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la faptul că autoritățile interne nu au efectuat o investigație adecvată cu privire la presupusele sale maltratare de către persoanele private. Solicitarea a fost comunicată guvernului la 2 septembrie 2015, după incapacitatea încercărilor de a ajunge la o soluție prietenoasă, prin scrisoarea din 15 iunie 2016 Guvernul a informat Curtea că au propus să facă o declarație în vederea rezolvării chestiunilor ridicate de cerere. „... Guvernul Federației Ruse recunoaște că autoritățile interne nu au efectuat o investigație oficială eficace asupra presupusului bolnavi Tratamentul infligerat reclamantului, Viktor Ivanovich Skrytnik, de către persoanele private și, prin urmare, a existat o încălcare a aspectului procedural al articolului 3 din Convenție în acest caz. Guvernul Federației Ruse sunt gata să plătească reclamantului o sumă de 10.000 de euro ca satisfacție echitabilă. Prin urmare, Guvernul invită Curtea să tranșeze acest caz din lista cauzelor și sugerează că prezenta declarație ar putea fi acceptată de Curte ca fiind „alte motive” care justifică socoteala din lista cauzelor din Curtea, astfel cum se menționează la art. 37 litera (c) din Convenție. Suma menționată mai sus, care să acopere orice pecuniar și neîntregătoare prejudiciu material, precum și costurile și cheltuielile, vor fi eliberate de orice impozite care ar putea fi aplicabile. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale și se va converti în ruble ruse la rata aplicabilă la data plății. În cazul în care nu a plătit această sumă în termenul de trei luni, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadelor implicite plus trei puncte procentuale. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.” La 30 august 2017, Curtea a primit o scrisoare din partea reclamantului informand Curtea că a fost de acord cu termenii declarației guvernului. HOTĂRÂREA Curții constată că, în urma acordului expres al reclamantului cu termenii declarației făcute de Guvern, acest caz ar trebui tratat ca o soluție prietenoasă între părți. Prin urmare, aceasta ia act de soluționarea prietenoasă atinsă între părți și este convinsă că soluționarea se bazează pe respectarea drepturilor omului astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale și nu găsește motive pentru a justifica o examinare continuă a cererii. Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, Decide să scoată cererea din lista cazurilor în conformitate cu art. 39 din Convenție. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 30 noiembrie 2017. Fatoș Aracı Luis López Guerra Președintele adjunct al grefierului