Comunicat la 7 noiembrie 2017 SECȚIUNEA a treia Cerere nr. 9212/12 Dmitriy Anatolyevich ROGANOV împotriva Rusiei, introdusă la 17 ianuarie 2012 EXPOSAT DE FAPTE Reclamantul, Dmitriy Anatolyevich Roganov, este un resortisant rus născut în 1985. Este deținut în Oulianovsk. Faptele cauzei, astfel cum au fost expuse de solicitant, pot fi rezumate după cum urmează: Prin hotărârea din 27 iulie 2011, Tribunalul din Jéleznodorojni din orașul d'oulianovsk l-a condamnat pe reclamant, precum și pe cei trei coinculpați ai săi pentru traficul de droguri în bandă organizată. La date nespecificate în dosar, reclamantul și coinculții săi au întrerupt apelul la hotărârea respectivă. La 18 august 2011, departamentul de presă al Departamentului de Stat al Departamentului Federal pentru Controlul Drogurilor (FSKN) a publicat pe site-ul său un articol intitulat "Tovarii de clasă Potrivit articolului, reclamantul a fost vinovat de trafic de droguri în circumstanțele în care a fost pronunțată la 27 iulie 2011 de către instanța judecătorească din l iulie 2011 în cadrul ședințelor organizate la 7, 8 și 15 septembrie 2011. Din procesul-verbal al ședinței din 15 septembrie 2011 reiese că reclamantul a solicitat ca o copie a articolului din 18 august 2011 să fie depusă în dosarul cauzei penale, fără a formula o declarație specială cu privire la acest articol. La 20 septembrie 2011, Curtea Regională a pronunțat o hotărâre prin care a confirmat hotărârea din 27 iulie 2011. Între timp, înainte de pronunțarea hotărârii din 20 septembrie 2011 de către Curtea Regională, reclamantul a inițiat o acțiune civilă împotriva FSKN pentru calomnie din cauza publicării articolului din 18 august 2011, care se plângea, printre altele, de o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție. Prin decizia din 19 octombrie 2011, tribunalul din Leninski din orașul Dahoufa l-a dejucat pe reclamant pe motiv că articolul Õ se baza pe hotărârea din 27 iulie 2011 și, prin urmare, nu era calomniator. El nu se pronunța asupra argumentului reclamantului cu privire la presupusa nerespectare a principiului prezumției de nevinovăție. La 29 noiembrie 2011, Curtea Regională a aprobat această decizie în apel. GRIEF Invochant la a articolului 6 2 din Convenție, reclamantul se plânge de o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție ca urmare a publicării, pe site-ul internet al FSKN, a articolului din 18 august 2011. Reclamantul a beneficiat de prezumția de nevinovăție garantată prin art. 6 alineatul (2) din convenție în perioada cuprinsă între 27 iulie 2011, data la care a fost condamnat de Tribunalul de Primă Instanță și data la 20 septembrie 2011, data la care a fost confirmată condamnarea sa în apel (comparată cu Konstas c. Grecia, nr 53466/07, § 38, 24 mai 2011 și Rywin c. Polonia, 6091/06 și alte 2 § 208, 18 februarie 2016)? În . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . noiembrie 2012 și Turyev c. Rusia , nr 20758/04 , §§ 19-22, 11 octombrie 2016)? Guvernul este invitat să prezinte o copie a articolului în cauză. Reclamantul dispune de o cale de atac efectivă, în sensul articolului 13 din convenție, care îi permite să își prezinte fărâma de încălcare a principiului prezumției de nevinovăție? o acțiune civilă, cum ar fi cea inițiată de reclamant și care este pusă în aplicare prin Decizia din 29 noiembrie 2011 a Curții Regionale din Ecuador, constituie o cale de atac efectivă (comparată cu Arrigo și Vella c. Malta (dec.), nr. 6569/04, 10 mai 2005, Kuzmin c. Rusia, nr. 58939/00, § 64, 18 martie 2010, Konstas, citată anterior, § 29, Colonna c. Franța (dec.), nr. 4213/13, 15 noiembrie 2016 și Paulikas c. Lituania , nr. 57435/09, § 41, 24 ianuarie 2017) Curtea regională din Ecuador, în calitate de instanță de judecată în cauza penală împotriva reclamantului, a avut competența de a examina o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție din cauza conținutului articolului publicat pe site-ul internet al FSKN la 18 noiembrie 2016? august 2011 și pentru a oferi reclamantului, după caz, o redresare adecvată (compararea cu Konstas, citată anterior, § 28, Huseyn și alții c. Azerbaidjan , n 35485/05 și alte 3 § 221, 26 iulie 2011 și Paulikas , citată anterior, § 40) o plângere penală ar constitui o cale de atac eficientă pentru a se plânge de o încălcare a principiului prezumției de nevinovăție (compararea cu Gutsanovi c. Bulgaria, nr 34529/10, § 178, CEDO 2013 (extracti)) Guvernul este invitat să prezinte exemple de hotărâri ale instanțelor naționale care să demonstreze, dacă este cazul, eficacitatea unei acțiuni existente în ordinea juridică internă.
Communiquée le 7 novembre 2017
Requête n
o
9212/12
Dmitriy Anatolyevich ROGANOV
contre la Russie
introduite le 17 janvier 2012
Le requérant, M. Dmitriy Anatolyevich Roganov, est un ressortissant russe né en 1985. Il est détenu à Oulianovsk.
Les faits de la cause, tels qu’ils ont été exposés par le requérant, peuvent se résumer comme suit.
Par un jugement du 27 juillet 2011, le tribunal de l’arrondissement Jéleznodorojni de la ville d’Oulianovsk condamna le requérant ainsi que ses trois coaccusés pour trafic de stupéfiants en bande organisée. À des dates non précisées dans le dossier, le requérant et ses coaccusés interjetèrent appel dudit jugement.
Le 18 août 2011, le service de presse du département de la région d’Oulianovsk du service fédéral du contrôle de stupéfiants (FSKN) publia sur son site web un article intitulé «
Camarades de classe – trafiquants de drogues
». Selon l’article, le requérant était coupable de trafic de stupéfiants dans les circonstances telles qu’établies par le jugement rendu le 27 juillet 2011 par le tribunal de l’arrondissement Jéleznodorojni de la ville d’Oulianovsk.
La cour régionale d’Oulianovsk («
la cour régionale
») examina les appels formés par le requérant et par ses coaccusés contre le jugement du 27
juillet 2011 aux audiences tenues les 7, 8 et 15 septembre 2011. Il ressort du procès-verbal de l’audience du 15 septembre 2011 que le requérant avait demandé qu’une copie de l’article du 18 août 2011 fût versée au dossier de l’affaire pénale sans pour autant formuler une déclaration particulière au sujet de cet article.
Le 20 septembre 2011, la cour régionale rendit un arrêt par lequel elle confirmait le jugement du 27 juillet 2011.
Entre-temps, avant le prononcé de l’arrêt du 20 septembre 2011 par la cour régionale, le requérant avait engagé à l’encontre du FSKN une action civile pour diffamation en raison de la publication de l’article du 18 août 2011, se plaignant, entre autres, d’une atteinte à son égard au principe de la présomption d’innocence.
Par une décision du 19 octobre 2011, le tribunal de l’arrondissement Leninski de la ville d’Oufa débouta le requérant au motif que l’article litigieux se fondait sur le jugement du 27 juillet 2011 et qu’il n’était donc pas diffamatoire. Il ne se prononça pas sur l’argument du requérant concernant le non-respect allégué du principe de la présomption d’innocence.
Le 29 novembre 2011, la cour régionale entérina cette décision en appel.
GRIEF
Invoquant l’article 6
§
2 de la Convention, le requérant se plaint d’une violation à son égard du principe de la présomption d’innocence en raison de la publication, sur le site web du FSKN, de l’article du 18 août 2011.
1.
Le requérant bénéficiait-il de la présomption d’innocence garantie par l’article 6
§
2 de la Convention pendant la période comprise entre le 27
juillet 2011, date à laquelle il a été condamné par le tribunal de première instance, et le 20 septembre 2011, date à laquelle sa condamnation a été confirmée en appel (comparer avec
Konstas c. Grèce
, n
o
53466/07, §§
34
‑
38, 24 mai 2011, et
Rywin c. Pologne
, n
os
6091/06 et 2 autres, §
208, 18 février 2016)
? Dans l’affirmative, la présomption d’innocence a-t-elle été respectée à l’endroit du requérant eu égard au contenu de l’article publié sur le site web du FSKN le 18
août 2011 (
Khoujine et autres c. Russie
, n
o
13470/02, §§
93
‑
96, 23 octobre 2008,
Mokhov c. Russie
, n
o
28245/04, §§
28
‑
32, 4
mars 2010,
Maksim Petrov c. Russie
, n
o
23185/03, §§
102
‑
106, 6
novembre 2012, et
Turyev c. Russie
, n
o
20758/04, §§
19-22, 11
octobre 2016)
? Le Gouvernement est invité à soumettre une copie de l’article en question.
2.
Le requérant disposait-il d’une voie de recours effective, au sens de l’article 13 de la Convention, lui permettant de présenter son grief tiré d’une violation à son égard du principe de la présomption d’innocence
? Notamment
:
–
une action civile, telle que celle qui a été engagée par le requérant et qui s’est soldée par la décision du 29
novembre 2011 de la cour régionale d’Oulianovsk, constitue-t-elle une voie de recours effective (comparer avec
Arrigo et Vella c.
Malte
(déc.), n
o
6569/04, 10 mai 2005,
Kuzmin c. Russie
, n
o
58939/00, §
64, 18 mars 2010,
Konstas
, précité, §
29,
Colonna c.
France
(déc.), n
o
4213/13, 15
novembre 2016, et
Paulikas c. Lituanie
, n
o
57435/09, §
41, 24 janvier 2017)
?
–
la cour régionale d’Oulianovsk, en tant qu’instance d’appel dans l’affaire pénale dirigée contre le requérant, avait-elle compétence pour examiner le grief tiré d’une violation du principe de la présomption d’innocence en raison du contenu de l’article publié sur le site web du FSKN le 18
août 2011, et pour offrir au requérant, le cas échéant, un redressement approprié (comparer avec
Konstas
, précité, §
28,
Huseyn et autres c. Azerbaïdjan
, n
os
35485/05 et 3 autres, §
221, 26 juillet 2011, et
Paulikas
, précité, §
40)
?
–
une plainte pénale constituerait-elle une voie de recours effective pour se plaindre d’une violation du principe de la présomption d’innocence (comparer avec
Gutsanovi c.
Bulgarie
, n
o
34529/10, §
178, CEDH 2013 (extraits))
?
Le Gouvernement est invité à soumettre des exemples de décisions des juridictions nationales démontrant, le cas échéant, l’effectivité d’un recours existant dans l’ordre juridique interne.