ALEKSEYEV AND OTHERS v. RUSSIA and 1 other application
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
ALEKSEYEV AND OTHERS v. RUSSIA and 1 other application (CtEDO, 2017)
Comunicat la 13 noiembrie 2017 SECȚIUNE TERZă Cerințele nr. 39954/09 și 3465/17 Nikolay Aleksandrovich ALEKSEYEV și alții împotriva Rusiei și Sasha Maymi KRIKKERIK împotriva Rusiei depuse la 13 mai 2009 și, respectiv, 28 decembrie 2016. În primul interviu, publicat de ziarul Komsomolskaya Pravda din 21 septembrie 2009, dl Betin, guvernatorul regiunii Tambov, a declarat, în special: „Toleranța!? La naiba. Faggots ar trebui rupt în bucăți. Și piese aruncate la vânt!”. În al doilea interviu, publicat de către Fontanka.ru site-ul de știri internet pe 6 noiembrie 2013, dl V. Milonov, un membru al Parlamentului, a declarat, printre altele, că homosexualii erau „pervertiți”, că era permis să „boot” cei care au participat la mândrie homosexuală, așa cum au fost „spăimântându-se pentru ea” prin afișarea bannerelor lor provocatoare, și că homosexualitatea a fost la fel de imorală ca uciderea. Reclamanții au solicitat autorităților competente să inițieze proceduri penale în temeiul articolului 282 din Codul penal (incitare a urăi sau discordei, precum și a descendenței demnității umane a unei persoane sau a unui grup de persoane pe motiv, printre altele, de o afiliare la un grup social). Autoritățile au refuzat să deschidă proceduri penale, constatând că homosexualii nu erau un grup social, că reclamanții nu erau vizați personal de declarațiile contestate și, în ceea ce privește al doilea interviu, că dl Milonov nu știa că declarațiile sale urmau să fie publicate versamet. Dna Krikkerik apoi a depus în judecată dlui Milonov pentru compensare a prejudiciilor morale, susținând că declarațiile sale au încălcat dreptul ei la respectarea vieții sale private. Solicitarea sa civilă a fost respinsă din cauza faptului că dl Milonov își exprima opinia personală, că declarațiile sale nu au fost insultante și că dna Krikkerik nu au fost vizate personal. Pot reclamanții să susțină că sunt victime de o încălcare a articolului 8 din Convenție, în sensul articolului 34 (a se vedea Aksu c. Turcia [GC], nr. 4149/04 și 41029/04, §§§ 53 și 54 CEDO 2012)? Având în vedere poziția oficială a dlui Betin și a dlui Milonov și contextul în care au fost formulate declarațiile contestate, Statul pârât a fost responsabil pentru declarațiile lor? În cazul în care da, declarațiile au încălcat dreptul reclamanților la respectarea vieții lor private contrar articolului 8 din Convenție sau constituie o discriminare pe baza orientării lor sexuale contrar articolului 14 din Convenție, coroborat cu art. 8? În cazul în care nu, guvernul a respectat obligația lor pozitivă în temeiul articolului 8, luată singur sau coroborat cu art. 14, pentru a proteja viața privată a reclamanților de interferența presupusă de către un terț (a se vedea Vejdeland c. Suedia , nr. 1813/07 , § 55, 9 februarie 2012; Aksu c. Turcia [GC], nr. 4149/04 și 41029/04, CEDH 2012; R.B. Ungaria , nr. 64602/12, 12 aprilie 2016; și Király și Dömötör v. Ungaria , nr. 10851/13, 17 ianuarie 2017)?