Gubasheva și Ferzauli împotriva Rusiei

Comunicat la 20 noiembrie 2017 SECȚIUNEA TERZĂ Cerere nr. 38433/17 Asya Baudiyevna GUBASHEVA și Ramina Renatovna FERZAULI împotriva Rusiei depusă la 19 mai 2017 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții, dna Asya Baudiyevna Gubașeva („prima reclamantă”) și dna Ramina Renatovna Ferzauli („a doua reclamantă”) sunt mamă și fiică. Ele sunt resortisanți ruși, care s-au născut în 1989 și, respectiv, în 2012 și trăiesc în Republica Cechenă și, respectiv, în Republica Ingușetială. Ele sunt reprezentate în fața Curții de către dna. Kogan și dl E. Wesselink, avocații care practică la Moscova și Utrecht. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. La 2 februarie 2012, primul reclamant s-a căsătorit cu R.F.

La 15 mai 2012, primul reclamant a dat naștere fiicei lor, al doilea reclamant. În august 2012, primul reclamant și R.F. s-au separat. Al doilea reclamant a continuat să trăiască cu primul reclamant. În august 2014 R.F. a răpit copilul. La 23 septembrie 2014 căsătoria dintre primul reclamant și R.F. a fost oficial dizolvat. La 28 noiembrie 2014, primul reclamant a solicitat Curtea de district Sunzhenskiy a Republicii Ingușetia („Curtea de district”) un ordin de reședință în ceea ce privește al doilea reclamant. În răspuns, R.F. a instituit o procedură pentru a determina șederea copilului ca fiind cu el. La 9 februarie 2015, Curtea de District a susținut că copilul ar trebui să rezidă cu mama ei, prima reclamantă.

Solicitarea de reședință a R.F. a fost respinsă. Hotărârea a devenit finală la 9 iunie 2015. La 5 august 2015, judecătorul Ye. din Serviciul Sunzhenskiy District Bailiffs din Republica Ingușetia a deschis proceduri de aplicare în acest sens. La 21 august 2015, R.F. a explicat că el locuia în Republica Chechenă și a cerut ca procedura de executare să fie depusă la Serviciul Bailiffs din Grozny. La 24 august 2015, Railiff Ch. a instruit Serviciul Bailiffs din Grozny să stabilească locul de reședință R.F.. La 27 august 2015 procedurile de executare au fost suspendate. La 5 octombrie 2015, judecatorul K. al Serviciului Bailiff din Grozny a vizitat locul presupus al R.F. de reședință în Grozny. S-a stabilit că R.F.

nu locuia acolo și că apartamentul a fost închiriat din 2012. La 9 octombrie 2015, judecătorul Ch. din districtul Sunzhenskiy Bailiffs a vizitat locul presupus de reședință al lui R.F. în Ingușetia. Ușa a fost deschisă de mama lui R.F., care a explicat că fiul ei locuia în Grozny. La 7 decembrie 2015, judecatorul K. al Serviciului de la Bailiff din Grozny a obținut explicații de la R.F., care a susținut din nou că locuiește în Grozny și a fost gata să vină în fața unui judecator de îndată ce a fost convocat. La 9 decembrie 2015 a fost suspendată procedura de executare în Ingușetia, iar la 30 decembrie 2015 s-a decis să le trimitem la Serviciul de Bailiff din Republica Chechenă. La 16 februarie 2016, procedurile de executare au fost depuse la Serviciul Bailiffs din Republica Chechenă.

La 16 martie 2016, acuzatul loc de reședință al Băilefice din Grozny a vizitat din nou R.F. în Grozny și a stabilit că nimeni nu a locuit acolo. La 11 aprilie 2016, o amendă administrativă de 1000 ruble ruse (EUR) 15) a fost impus R.F. pentru nerespectarea hotărârii din 9 februarie 2015. La 21 aprilie 2016 a instituit o căutare a celui de-al doilea reclamant. La 3 iunie 2016 s-a stabilit că al doilea reclamant a participat la o grădiniță din Ingushetia. La 22 iunie 2016, s-a hotărât să returneze procedurile de aplicare a procedurii la Serviciul de inspecție a districtului Sunzhenskiy în Republica Ingușetia. La 1 august 2016, procedurile de executare au fost returnate la Ingușetia. La 9 august 2016 a vizitat locul de reședință presupus al lui R.F.

în Ingushetia. Nimeni nu a deschis ușa. Juziful a vizitat apoi locul de muncă al lui R.F. și a vorbit cu el. Acesta a declarat că el a lucrat în Ingushetia și a locuit în Chechenia, și că el nu va returna copilul la primul reclamant. La 5 octombrie 2016 procedurile de aplicare a aplicării au fost din nou returnate în Republica Chechenă. La 4 noiembrie 2016, Serviciul Bailiffs din Grozny a refuzat să inițieze proceduri de aplicare a procedurii în ceea ce privește R.F. La 13 decembrie 2016 dosarul de aplicare a măsurilor a fost trimis înapoi la Serviciul Sunzhenskiy District Bailiffs din Republica Ingușetia. Între timp, la 12 octombrie 2016 primul reclamant a contestat în instanță licitatea acțiunilor judecătorilor.

La 22 noiembrie 2016, Curtea de District a considerat ilegală inacțiunea Serviciului de Bailiff din districtul Sunzhenskiy și a remarcat faptul că activitățile desfășurate de judecători sunt, în mod evident, insuficiente în ceea ce privește executarea hotărârii din 9 februarie 2015, că cerințele formulate de judecători au fost de natură limitată și formală și că perioadele lungi de inactivitate au fost atribuite judecătorilor. Pe 23 decembrie 2016, procedurile de executare au fost trimise pentru a treia dată la Serviciul Grozny Bailiffs din Republica Chechenă. Pe 31 ianuarie 2017, documentul de executare a fost primit de către Serviciul Grozny Bailiffs. Cu toate acestea, la 27 februarie 2017, procedurile de executare au fost din nou îndreptate către Serviciul de inspecție a districtului Sunzhenskiy în Republica Ingușetia.

Hotărârea din 9 februarie 2015 rămâne neexecutată până în prezent. COMPLAINTE Reclamanții se plâng în temeiul articolului 8 din Convenție cu privire la nerespectarea hotărârii din 9 Februarie 2015 acordând primului reclamant un ordin de reședință în ceea ce privește al doilea reclamant. Ele se plâng în continuare în temeiul articolului 13 din Convenție cu privire la absența unui remediu intern eficace împotriva presupusei încălcări în temeiul articolului 8. A existat o încălcare a dreptului reclamantului de a respecta viața lor de familie, în contravenție cu art. 8 din Convenție? Mai precis, a existat un incumpriment de către stat în conformitate cu obligația sa pozitivă de a asigura dreptul reclamantului de a respecta viața lor de familie garantat de art. 8 din Convenția?

În special: (a) Hotărârea Curții de District Sunzhenskiy a Republicii Ingușetie din 9 februarie 2015, care acordă primului reclamant ordinul de reședință în ceea ce privește al doilea reclamant, a fost pusă în aplicare? (b) Au luat autoritățile interne, fără întârziere nejustificată, toate măsurile pe care ar fi putut fi luate în mod rezonabil pentru aplicarea hotărârii din 9 februarie 2015? Reclamanții au la dispoziția lor un remediu intern eficace pentru plângerea lor în temeiul articolului 8, conform articolului 13 din Convenție?

Communicated on 20 November 2017

THIRD SECTION

Application no. 38433/17 Asya Baudiyevna GUBASHEVA and Ramina Renatovna FERZAULI against Russia lodged on 19 May 2017

STATEMENT OF FACTS

The applicants, Ms Asya Baudiyevna Gubasheva (“the first applicant”) and Ms Ramina Renatovna Ferzauli (“the second applicant”) are mother and daughter. They are Russian nationals who were born in 1989 and 2012 respectively and live in the Chechen Republic and the Republic of Ingushetia respectively. They are represented before the Court by Ms V. Kogan and Mr E. Wesselink, lawyers practising in Moscow and Utrecht. The facts of the case, as submitted by the applicants, may be summarised as follows. On 2 February 2012 the first applicant married R.F. On 15 May 2012 the first applicant gave birth to their daughter, the second applicant. In August 2012 the first applicant and R.F. separated. The second applicant continued to live with the first applicant.

In August 2014 R.F. kidnapped the child. On 23 September 2014 the marriage between the first applicant and R.F. was officially dissolved. On 28 November 2014 the first applicant applied to the Sunzhenskiy District Court of the Republic of Ingushetia (“the District Court”) for a residence order in respect of the second applicant. In response, R.F. instituted proceedings to determine the child’s residence as being with him. On 9 February 2015 the District Court held that the child should reside with her mother, the first applicant. R.F.’s application for residence was dismissed. The judgment became final on 9 June 2015. On 5 August 2015 bailiff Ye. from the Sunzhenskiy District Bailiffs’ Service in the Republic of Ingushetia opened enforcement proceedings in this connection.

On 21 August 2015 R.F. explained to bailiff Ch. that he was residing in the Chechen Republic and asked that the enforcement proceedings be referred to the Bailiffs’ Service in Grozny. On 24 August 2015 bailiff Ch. instructed the Bailiffs’ Service in Grozny to establish R.F.’s place of residence. On 27 August 2015 the enforcement proceedings were suspended. On 5 October 2015 bailiff K. of the Bailiffs’ Service in Grozny visited R.F.’s presumed place of residence in Grozny. It was established that R.F. was not living there and that the flat had been rented out since 2012. On 9 October 2015 bailiff Ch. from the Sunzhenskiy District Bailiffs’ Service visited R.F.’s presumed place of residence in Ingushetia.

The door was opened by R.F.’s mother, who explained that her son was living in Grozny. On 7 December 2015 bailiff K. of the Bailiffs’ Service in Grozny obtained explanations from R.F., who again submitted that he was living in Grozny and was ready to come before a bailiff as soon as he was summoned. On 9 December 2015 the enforcement proceedings in Ingushetia were suspended, and on 30 December 2015 it was decided to refer them to the Bailiffs’ Service in the Chechen Republic. On 16 February 2016 the enforcement proceedings were referred to the Bailiffs’ Service in the Chechen Republic. On 16 March 2016 bailiff T. of the Bailiffs’ Service in Grozny again visited R.F.’s presumed place of residence in Grozny and established that no one lived there.

On 11 April 2016 an administrative fine of 1,000 Russian roubles (EUR 15) was imposed on R.F. for failure to comply with the judgment of 9 February 2015. On 21 April 2016 bailiff T. instituted a search for the second applicant. On 3 June 2016 it was established that the second applicant was attending a kindergarten in Ingushetia. On 22 June 2016 it was decided to return the enforcement proceedings to the Sunzhenskiy District Bailiffs’ Service in the Republic of Ingushetia. On 1 August 2016 the enforcement proceedings were returned to Ingushetia. On 9 August 2016 bailiff A. visited R.F.’s presumed place of residence in Ingushetia. Nobody opened the door. The bailiff then visited R.F.’s workplace and spoke to him.

The latter stated that he worked in Ingushetia and lived in Chechnya, and that he would not return the child to the first applicant. On 5 October 2016 the enforcement proceedings were again returned to the Chechen Republic. On 4 November 2016 the Bailiffs’ Service in Grozny refused to institute enforcement proceedings in respect of R.F. On 13 December 2016 the enforcement file was sent back to the Sunzhenskiy District Bailiffs’ Service in the Republic of Ingushetia. In the meantime, on 12 October 2016 the first applicant challenged in court the lawfulness of the bailiffs’ actions.

On 22 November 2016 the District Court found unlawful the inaction of the Sunzhenskiy District Bailiffs’ Service and noted that the activities conducted by the bailiffs were manifestly insufficient as regards enforcement of the judgment of 9 February 2015, that the demands made by the bailiffs had been of a limited and formal nature, and that long periods of inactivity had been attributable to the bailiffs. The bailiffs were required to remedy the above violations. On 23 December 2016 the enforcement proceedings were referred to the Grozny Bailiffs’ Service in the Chechen Republic for the third time. On 31 January 2017 the enforcement material was received by the Grozny Bailiffs’ Service. However, on 27 February 2017 the enforcement proceedings were again referred to the Sunzhenskiy District Bailiffs’ Service in the Republic of Ingushetia.

The judgment of 9 February 2015 remains unenforced to date. COMPLAINTS The applicants complain under Article 8 of the Convention about the authorities’ failure to enforce the judgment of 9 February 2015 granting the first applicant a residence order in respect of the second applicant. They further complain under Article 13 of the Convention about the absence of an effective domestic remedy against the alleged violation under Article 8.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1. Has there been a violation of the applicants’ right to respect for their family life, contrary to Article 8 of the Convention? 2. More specifically, has there been a failure by the State to comply with its positive obligation to secure the applicants’ right to respect for their family life guaranteed by Article 8 of the Convention? In particular: (a) Has the judgment of the Sunzhenskiy District Court of the Republic of Ingushetia of 9 February 2015 granting to the first applicant the residence order in respect of the second applicant been enforced? (b) Have the domestic authorities taken, without undue delay, all the measures that they could reasonably have been expected to take to enforce the judgment of 9 February 2015? 3. Did the applicants have at their disposal an effective domestic remedy for their complaint under Article 8, as required by Article 13 of the Convention?