CtEDO 28.11.2017 Auto

KHANIPOV v. RUSSIA

RESPONDENT
RUS
HOTĂRÂRE
28.11.2017
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2017
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
KHANIPOV v. RUSSIA (CtEDO, 2017)
HUDOC · oficial

Decizia nr. 9829/11 Zyamil Kamilovich KHANIPOV împotriva Rusiei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care a stat la 28 noiembrie 2017 în calitate de comitet compus din: Luis López Guerra, președinte, Dmitry Dedov, Jolien Schukking, judecători și Fatoș Aracı, secretar adjunct al secțiunii, având în vedere cererea depusă la 3 ianuarie 2011, Având în vedere declarația prezentată de guvernul contestat la 26 octombrie 2016 cere Curtea să excludă aplicarea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl Zyamil Kamilovich Khanipov, este un național rus, care s-a născut în 1957 și trăiește în Yemva, Republica Komi. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl E. A. Mezak, un avocat care practică în Syktyvkar. Guvernul Rus („Guvernul”) a fost reprezentat inițial de dl. Matyushkin, reprezentantul Federației Ruse la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și apoi de succesorul său în acest birou, dl M. Galperin. Prin scrisoarea din 26 octombrie 2016, Guvernul a informat Curtea că a propus să facă o declarație unilaterală în vederea soluționării problemei formulate de cerere. Au solicitat în continuare Curtea să elimine cererea în conformitate cu art. 37 din Convenție. Declarația prevăzută după cum urmează: „... autoritățile ruse recunosc încălcarea drepturilor reclamantului garantate de Convenție. Hotărârea Justiției de Pace a Circuitului judiciar Emvinskiy din districtul Knyazhpogodstskiy din Republica Komi din 10 iunie 2009 a devenit finală la 23 iunie 2009 și nu a fost pusă în aplicare până în prezent ... Autoritățile sunt gata să plătească reclamantul RUB 6960 ca compensare pentru prejudiciu material și 1500 EUR ca compensare pentru prejudiciu moral. Autoritățile invită, prin urmare, Curtea să atace prezentul caz din lista cazurilor. Acestea sugerează că prezenta declarație ar putea fi acceptată de Curte ca „cu orice alt motiv” care justifică izbucnirea din lista cazurilor din Curte, astfel cum se menționează la art. 37 § (c) din Convenție, suma menționată mai sus, care să acopere orice prejudiciu material și moral, precum și costurile și cheltuielile, va fi eliberată de orice impozită care poate fi aplicabilă și va fi convertită în moneda națională a Federației Ruse la rata aplicabilă la data plății. Acesta va fi plătit în termen de trei luni de la data notificării hotărârii luate de Curte în temeiul articolului 37 § 1 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului. Perioada lunii, Guvernul se angajează să plătească dobânzi simple pe aceasta de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei implicite plus trei puncte procentuale. Această plată va constitui rezoluția finală a cazului.” Prin scrisoarea din 16 ianuarie 2017, reclamantul a indicat că nu a fost satisfăcut cu termenii declarației unilaterale, susținând că suma compensației oferite este insuficientă. Curtea observă că articolul (c) îi permite să tranșeze un caz din lista sa în cazul în care: „... din orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii.” Astfel, aceasta poate elimina o cerere în temeiul articolului (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului (a se vedea principiile care iese din jurisprudența Curții, în special hotărârea Tahsin Acar c. Turcia ((obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§§§ 77, CEDO 2003-VI). În acest scop, Curtea a examinat declarația având în vedere principiile care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (citată mai sus, §§ 75-77; WAZA Sp. o.o. c. Polonia (dec.), nr. 11602/02, 26 iunie 2007; și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03, 18 septembrie 2007). În o serie de cazuri împotriva Rusiei, Curtea și-a stabilit practică privind plângerile referitoare la neexecuția hotărârilor interne formulate împotriva întreprinderilor unitare de stat și municipale care au dreptul de control economic (a se vedea, de exemplu, Liseytseva și Maslov c. Rusia , nos. 39483/05 și 40527/10, 9 octombrie 2014; Voronkov c. Rusia , nr. 39678/03, 30 iulie 2015; și mai multe cazuri de urmărire). În ceea ce privește sumele propuse, Curtea constată, în special, că în acest caz hotărârea internă nu mai poate fi executată datorită lichidării întreprinderii debitoare în 2013 (GUP „Uchrezhdenie M 222/35” a fost lichidată la 27 Mai 2013), Guvernul s-a angajat să plătească reclamantului echivalentul datoriei de hotărâre respective (BRU 6.960). Curtea constată, de asemenea, că suma propusă în ceea ce privește prejudiciile morale este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare (a se vedea Liseytseva și Maslov , citate mai sus, § 233, și Voronkov , citate mai sus, §§ 67-70). Având în vedere natura admiterilor care figurează în declarația guvernului, precum și cuantumul compensației propuse, Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii [articolul (c)]. În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cererii (art. 37 § 1 în amendă) În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea ar putea fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de termenii declarației guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu articolul (c) din Convenție. Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 21 decembrie 2017. Fatoș Aracı Luis López Guerra Președintele adjunct al grefierului

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă