Freitas Rangel împotriva Portugaliei

Comunicat la 29 noiembrie 2017 CUARTA SECȚIUNE Cerere nr. 78873/13 Emídio Arnaldo FREITAS RANGEL împotriva Portugaliei depusă la 5 decembrie 2013 OBIECTUL CAUZĂRII Reclamantul a murit la 13 august 2014. La 9 septembrie 2015 moștenitorii săi, dna A.R. și dna C.R. (foii săi), au exprimat dorința de a continua cererea în fața Curții în locul său. Cererea se referă la condamnarea penală a reclamantului pentru infracțiune adresată unei persoane juridice ( ofensia a Pessoa colectiva ) din cauza declarațiilor formulate de el în legătură cu Asociația Sindicatului de Judecători ( Associação Sindical de Juízes ) și Sindicatul de Procurori Publice ( Sindicato dos Magistrados do Ministério Público ) în cursul unei sesiuni organizate de Comitetul Parlamentar Etică, Societate și Cultură (Commissão Parlamentar de Ética, Sociedade e Cultura ) în care a fost auzit pe tema libertății de exprimare în Portugalia, având în vedere experiența sa de jurnalist în Portugalia.

La 7 mai 2012, Curtea Penală de la Lisabona a condamnat reclamantul pentru două infracțiuni împotriva unei persoane juridice, l-a condamnat să plătească o amendă de 6.000,00 euro (EUR) și l-a ordonat să plătească EUR 50.000.00 plus dobânzi în ceea ce privește prejudiciile morale ale Asociației Sindicatului Judicilor și pentru a plăti 50.000.00 EUR plus dobânzi în ceea ce privește prejudiciile morale ale Sindicatului Sindicatului Procurătorilor Publici. După recurs, Curtea de Apel de la Lisabona, cu o hotărâre din 22 noiembrie 2012, a scăzut suma prejudiciilor morale care urmează să fie plătită asociației sindicale a judecătorilor și a sindicatului de procurori publice la 10.000,00 EUR pentru fiecare dintre acestea.

În urma apelului asociației sindicale de judecători și al sindicatului de procurori publice, prin hotărârea din 5 iunie 2013, notificată reclamantului la 10 iunie 2013, Curtea Supremă de Justiție a crescut sumele prejudiciilor morale care urmează să fie plătite la 25 000,00 EUR fiecăruia dintre cele două sindicate. Reclamantul plânge că condamnarea și pedeapsa penală constituie o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare, astfel cum este garantat de art. 10 din Convenție. A existat o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de exprimare, în special a dreptului său de a transmite informații și idei, în contravenție cu art. 10 din Convenție? A fost această interferență prevăzută de lege și necesară în temeiul articolului 10 § 2?

Communicated on 29 November 2017

FOURTH SECTION

Application no. 78873/13 Emídio Arnaldo FREITAS RANGEL against Portugal lodged on 5 December 2013

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The applicant died on 13 August 2014. On 9 September 2015 his heirs, Ms A.R. and Ms C.R. (his children), expressed the wish to pursue the application before the Court in his stead. The application concerns the applicant’s criminal conviction for offence to a legal person ( ofensa a pessoa colectiva ) on account of statements made by him about the Trade Union Association of Judges ( Associação Sindical de Juízes ) and the Trade Union of Public Prosecutors ( Sindicato dos Magistrados do Ministério Público ) during a session organised by the Ethics, Society and Culture Parliamentarian Committee ( Comissão Parlamentar de Ética, Sociedade e Cultura ) in which he was heard on the topic of freedom of expression in Portugal, in view of his experience as a journalist in Portugal.

On 7 May 2012 the Lisbon Criminal Court convicted the applicant for two crimes of offence to a legal person, sentenced him to pay a fine of 6,000.00 euros (EUR) and ordered him to pay EUR 50,000.00 plus interest in respect of non-pecuniary damage to the Trade Union Association of Judges and to pay EUR 50,000.00 plus interest in respect of non-pecuniary damage to the Trade Union of Public Prosecutors. After appeal, the Lisbon Court of Appeal, by a judgment of 22 November 2012 decreased the amount of the non-pecuniary damage to be paid to the Trade Union Association of Judges and to the Trade Union of Public Prosecutors to EUR 10,000.00 to each of them. Following an appeal of the Trade Union Association of Judges and the Trade Union of Public Prosecutors, by a judgment of 5 June 2013, notified to the applicant on 10 June 2013, the Supreme Court of Justice increased the amounts of the non-pecuniary damage to be paid to EUR 25,000.00 to each of the two trade unions.

The applicant complains that the criminal conviction and punishment amounted to a violation of his right to freedom of expression as guaranteed by Article 10 of the Convention. QUESTION tO THE PARTIES Has there been a violation of the applicant’s right to freedom of expression, in particular his right to impart information and ideas, contrary to Article 10 of the Convention? Was that interference prescribed by law and necessary in terms of Article 10 § 2?