- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 30 noiembrie 2017
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 6
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 6
Ladyuk și alții împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
SECȚIUNEA TERZĂ CAUZĂ DE LADYUK ȘI ALȚII v. RUSSIA (Aplicații nos. 636/10 și 7 altele - a se vedea lista adăugată JUDGMENT STRASBOURG 30 noiembrie 2017 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Ladyuk și alții c. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), care stă în calitate de comitet compus din: Luis López Guerra, Președinte, Dmitry Dedov, Jolien Schukking, judecători și Liv Tigerstedt, secretar adjunct al secțiunii interioare, după ce a deliberat în privat la 9 noiembrie 2017, pronunță următoarea hotărâre, care a fost adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat în cererile împotriva Rusiei depuse la Curte în temeiul articolului 34 din Convenția pentru Protecția Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale („Convenția”) privind diferitele date indicate în tabelul adăugat.
Cerințele au fost comunicate guvernului rusesc („Guvernului”). FACTE Lista reclamanților și detaliile relevante ale cererilor sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamanții s-au plâns de faptul că instanța internă nu și-a asigurat participarea la audieri în procedura civilă la care au fost părți. HOTĂRÂREA DE DECLARAȚII Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportun să le examineze în comun într-o singură hotărâre. II. ÎNCĂLCAREA ALEGATĂ A ARTICOLUL 6 § 1 ALECȚIEI Reclamanții se plângea că dreptul lor la o audiere echitabilă a fost încălcat din cauza nerespectării în mod corespunzător și în timp util a instanțelor interne de notificare a audierilor în cadrul procedurii civile la care erau părți.
„În determinarea drepturilor și obligațiilor sale civile ... fiecare are dreptul la o ... audiere într-un timp rezonabil de [a] ... tribunal ...” Guvernul a solicitat Curtea să anuleze cauza nr. 636/10, având în vedere că instanța de supraveghere a anulat o hotărâre finală în cazul reclamantului la 19 februarie 2010. Ei au insistat că, prin urmare, și-a pierdut statutul de victimă. Din documentele depuse de Guvern este clar că în procedură proaspătă în instanța de cazare de 24 de ani. Martie 2010 ea a fost din nou absentă de la audiere și nu există nici o indicație dacă reclamantul a fost notificat în mod corespunzător de această audiere. Având în vedere documentul din cauze și având în vedere circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea consideră că noua serie de proceduri interne nu constituie o soluție adecvată pentru presupusa încălcare.
Prin urmare, reclamantul nu și-a pierdut statutul de victimă în sensul articolului 34 din Convenție și, prin urmare, obiecția guvernului în acest sens trebuie respinsă. Curtea remarcă că principiile generale privind dreptul de a prezenta în mod eficient cazul în fața instanței și de a se bucura de egalitatea de arme cu partea opusă, astfel cum sunt garantate de art. 6 din Convenția, au fost exprimate în o serie de hotărâri anterioare (a se vedea, printre multe alte autorități, Steel și Morris c. Regatul Unit, nr. 68416/01, §§ 59-60, CEDH 2005-II). 10. Reclamanții au susținut că nu au primit citațiile și/sau nu au fost informate în timp util de data și locul audierii în cazul lor.
Curtea reiterează că instanțele interne trebuie să facă eforturi rezonabile pentru a convoca părțile la o audiere (a se vedea Kolegovy c. Rusia , nr. 15226/05, § 42, 1 martie 2012, și Babunidze c. Rusia (dec.), nr. 3040/03, 15 Mai 2007). Litiganții trebuie, de asemenea, să ia măsuri adecvate pentru a asigura primirea efectivă a corespondenței, instanța internă le poate trimite (a se vedea Perihan și Mezopotamya Basın Yayın A.Ș.
Turcia , nr. 21377/03, § 38, 21 ianuarie 2014; Boyko v. Ucraina (dec.), nr. 17382/04, 23 octombrie 2007; și Darnay v. Ungaria , nr. 36524/97, Decizia Comisiei din 16 aprilie 1998). În plus, Curtea a remarcat că lipsa sau deficiența motivelor din hotărârile interne în ceea ce privește dovezile de primire a convocărilor de către reclamanți, precum și faptul că instanța internă nu a evaluat necesitatea de a suspenda audierea până la notificarea corectă a reclamanților sau de a învăța asupra naturii cererilor lor juridice care ar fi putut face ca prezența reclamanților să fie nejustificată ex post facto în procesul Curții, deoarece nu poate avea loc instanțele naționale care au avut dovezi în fața lor (a se vedea Gankin și alții c. Rusia, nr. 2430/06 și altele 3 41-42, 31 mai 2016 11. În cazul principal al Gankin și alții c. Rusia, citat mai sus, Curtea a constatat deja o încălcare în ceea ce privește chestiuni similare cu cele din acest caz.
12. După examinarea tuturor materialelor care i-au fost prezentate și lipsește orice dovadă de notificare adecvată a reclamanților, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument capabil de a-l convinge să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind acest subiect, Curtea constată că prin procedura de examinare a meritelor cazurilor reclamanților fără a încerca să afle dacă au fost sau ar fi trebuit să fie cel puțin conștienți de data și ora audițiilor și, dacă nu ar fi trebuit, dacă au fost suspendate audițiile, instanțele interne au privat reclamanții de posibilitatea de a-și prezenta cazurile în mod eficient și nu au fost obligați să respecte principiul procesului echitabil consacrat în art. 6 din Convenție.
13. Prin urmare, aceste plângeri sunt admisibile și dezvăluie încălcarea art. 6 § 1 din Convenție. III. APLICAREA ARTICOLULUI 41 AL CONVENȚIEI 14. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale și în cazul în care dreptul intern al Înaltelor Părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 15. Legea, Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul adăugat. 16. Curtea consideră că rata dobânzii implicite ar trebui să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale.
PENTRU aceste motive, CURTEA, UNANIMOUS, decide să se alăture cererilor; declară că cererile sunt admisibile; Declară că aceste cereri dezvăluie încălcarea articolului 6 § 1 din Convenție privind nedreptatea procedurii civile; deține (a) că Statul pârât trebuie să plătească reclamanților, în termen de trei luni, sumele indicate în tabelul adăugat, care urmează să fie convertite în moneda statului contestat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe sumele de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale.
Adoptată în limba engleză și notificată în scris la 30 noiembrie 2017, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Liv Tigerstedt Luis López Guerra Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Lista cererilor care prezintă plângeri în temeiul articolului 6 § 1 din Convenție (în absența aplicantului la procedura civilă) Nr. cerere nr. Data introducerii Denumirea reclamantului Data nașterii Natură a litigiului Data audierii în primă instanță Curtea de apel Data audierii Tribunalului Suport atribuit pentru daune și cheltuieli morale și cheltuieli pentru reclamant (în euro) [1] 636/10 01/12/2009 Viktoriya Yuryevna Ladyuk 19/09/1971 procedură de difamare 02/04/2009 Curtea de District Yeravninskiy a Republicii Buryatiya 01/07/2009 Curtea Supremă a Republicii Buryatiya 1.500 32116/12 12/04/2012 Lyudmila Borisovna Musina 07/05/1959 litigiu privind achizițiile de pensii 25/07/2011 Curtea de district Leninskiy a Nizhniy Tagil 13/10/2011 Curtea regională Sverdlovsk 1.500 17581/13 05/02/2013 Rimma Rifatovna Nazipova 27/08/1982 litigiu contractual 25/04/2012 Curtea de district Mirninskiy a Republicii Sakha-Yakutiya 08/08/2012 Curtea Supremă a Republicii Sakha-Yakutiya 1.500 28826/13 18/03/2013 Lidiya Mikhaylovna Karenkina 10/08/1938 litigiu de teren între părțile private 11/04/2012 Curtea de district Biyskii a Regionului Altayskiy 19/09/2012 Curtea regională Altayskiy 1.500 32029/13 05/04/2013 Anton Alekseyevich Merkushev 28/01/1987 litigiu privind serviciile comune 28/11/2012 Curtea de oraș
Gatchina din regiunea Leningradskiy 21/02/2013 Leningradskiy Tribunalul regional 1.500 37126/13 05/11/2008 Lev Mustakimovich Azanbayev 15/12/1947 prejudiciu moral pentru urmărirea penală ilegală 29/05/2008 Curtea de oraș Beloyarsk din regiunea Khanty-Mansiysk - Yugra 19/08/2008 Khanty-Mansiysk - Yugra Curtea Regională 1.500 45064/13 14/06/2013 Aleksandr Vladimirovich Barminskiy 12/01/1985 reintegrare la locul de muncă și prejudiciu moral pentru concedierea ilegală 07/02/2013 Dubna Curtea Orașului din regiunea Moscova 17/04/2013 Curtea Regională de Moscova 1.500 54123/13 23/07/2013 Yekaterina Vasilyevna Shlykova 10/03/1956 litigiu de asigurare cu angajatorul 29/10/2012 Curtea de District Pravoberezhnyy din Lipetsk 23/01/2013 Curtea Regională Lipetsk 1.500 [1] Plus orice impozit care poate fi taxat reclamanților.
THIRD SECTION
CASE OF LADYUK AND OTHERS v. RUSSIA (Applications nos. 636/10 and 7 others - see appended list ) JUDGMENT STRASBOURG 30 November 2017 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Ladyuk and Others v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Luis López Guerra, President, Dmitry Dedov, Jolien Schukking, judges, and Liv Tigerstedt, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 9 November 2017, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in applications against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on the various dates indicated in the appended table.
The applications were communicated to the Russian Government (“the Government”). THE FACTS
The list of applicants and the relevant details of the applications are set out in the appended table.
The applicants complained of the domestic courts’ failure to ensure their participation in hearings in the civil proceedings to which they were parties. THE LAW I.
JOINDER OF THE APPLICATIONS
5. Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to examine them jointly in a single judgment. II.
ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE
6 § 1 OF THE CONVENTION
6. The applicants complained that their right to a fair hearing had been breached on account of the domestic courts’ failure to properly and timely notify them of hearings in the civil proceedings to which they were parties. They relied on Article 6 § 1 of the Convention, which reads as follows: Article 6 § 1 “In the determination of his civil rights and obligations ... everyone is entitled to a ... hearing within a reasonable time by [a] ... tribunal ...”
The Government asked the Court to strike out case no. 636/10, given that the supervisory review instance court quashed a final judgment in the applicant’s case on 19 February 2010. They insisted that she had therefore lost her victim status. From the case documents submitted by the Government it is clear that in fresh proceedings in cassation instance of 24 March 2010 she was again absent from the hearing and there is no indication whether the applicant had been properly notified of that hearing.
In the light of the material in the case file and having regard to the particular circumstances of the case, the Court considers that the fresh set of domestic proceedings did not amount to appropriate redress for the alleged violation suffered. The applicant therefore did not lose her status as a victim within the meaning of Article 34 of the Convention and the Government’s objection in this regard must therefore be rejected.
The Court observes that the general principles regarding the right to present one’s case effectively before the court and to enjoy equality of arms with the opposing side, as guaranteed by Article 6 of the Convention, have been stated in a number of its previous judgments (see, among many other authorities, Steel and Morris v. the United Kingdom , no. 68416/01, §§ 59-60, ECHR 2005-II).
The applicants alleged that they had not received the summonses and/or were not informed in due time of the date and place of hearings in their cases. The Court reiterates that domestic courts must make reasonable efforts to summon the parties to a hearing (see Kolegovy v. Russia , no. 15226/05, § 42, 1 March 2012, and Babunidze v. Russia (dec.), no. 3040/03, 15 May 2007). Litigants must also take appropriate measures to ensure effective receipt of correspondence the domestic courts may send them (see Perihan and Mezopotamya Basın Yayın A.Ș. v. Turkey , no. 21377/03, § 38, 21 January 2014; Boyko v. Ukraine (dec.), no. 17382/04, 23 October 2007; and Darnay v. Hungary , no. 36524/97, Commission decision of 16 April 1998). Moreover, the Court has noted that a lack or deficiency of reasons in domestic decisions as regards the proof of receipt of summonses by the applicants, as well as the domestic courts’ failure to assess the necessity to adjourn hearings pending the applicants’ proper notification or to delve on the nature of their legal claims which could have rendered the applicants’ presence unnecessary cannot be made up ex post facto in the Court proceedings, for it cannot take the place of the national courts which had the evidence before them (see Gankin and Others v. Russia, nos. 2430/06 and 3 others , §§ 41-42, 31 May 2016 ).
In the leading case of Gankin and Others v. Russia, cited above, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it and lacking any evidence of proper notification of the applicants, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court finds that by proceeding to consider the merits of the applicants’ cases without attempting to ascertain whether they had been or should have been at least aware of the date and time of the hearings, and, if they had not, whether the hearings should have been adjourned, the domestic courts deprived the applicants of the opportunity to present their cases effectively and fell short of their obligation to respect the principle of fair trial enshrined in Article 6 of the Convention.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention. III.
APPLICATION OF ARTICLE
41 OF THE CONVENTION
14. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law, the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table.
The Court considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, 1. Decides to join the applications; 2. Declares the applications admissible; 3. Holds that these applications disclose a breach of Article 6 § 1 of the Convention concerning the unfairness of the civil proceedings; 4. Holds (a) that the respondent State is to pay the applicants, within three months, the amounts indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amounts at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 30 November 2017, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Liv Tigerstedt Luis López Guerra Acting Deputy Registrar President APPENDIX List of applications raising complaints under Article 6 § 1 of the Convention (applicant’s absence from civil proceedings) No. Application no. Date of introduction Applicant name Date of birth Nature of the dispute First-instance hearing date Court Appeal hearing date Court Amount awarded for non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 636/10 01/12/2009 Viktoriya Yuryevna Ladyuk 19/09/1971 defamation proceedings 02/04/2009 Yeravninskiy District Court of the Republic of Buryatiya 01/07/2009 Supreme Court of the Republic of Buryatiya 1,500 32116/12 12/04/2012 Lyudmila Borisovna Musina 07/05/1959 pension arrears dispute 25/07/2011 Leninskiy District Court of Nizhniy Tagil 13/10/2011 Sverdlovsk Regional Court 1,500 17581/13 05/02/2013 Rimma Rifatovna Nazipova 27/08/1982 contractual dispute 25/04/2012 Mirninskiy District Court of the Sakha-Yakutiya Republic 08/08/2012 Supreme Court of the Sakha-Yakutiya Republic 1,500 28826/13 18/03/2013 Lidiya Mikhaylovna Karenkina 10/08/1938 land dispute between private parties 11/04/2012 Biyskiy District Court of the Altayskiy Region 19/09/2012 Altayskiy Regional Court 1,500 32029/13 05/04/2013 Anton Alekseyevich Merkushev 28/01/1987 communal services dispute 28/11/2012 Gatchina Town Court of the Leningradskiy Region 21/02/2013 Leningradskiy Regional Court 1,500 37126/13 05/11/2008 Lev Mustakimovich Azanbayev 15/12/1947 non-pecuniary damages for unlawful criminal prosecution 29/05/2008 Beloyarsk Town Court of the Khanty-Mansiysk - Yugra Region 19/08/2008 Khanty-Mansiysk - Yugra Regional Court 1,500 45064/13 14/06/2013 Aleksandr Vladimirovich Barminskiy 12/01/1985 reinstatement at work and non-pecuniary damage for illegal dismissal 07/02/2013 Dubna Town Court of the Moscow Region 17/04/2013 Moscow Regional Court 1,500 54123/13 23/07/2013 Yekaterina Vasilyevna Shlykova 10/03/1956 insurance dispute with employer 29/10/2012 Pravoberezhnyy District Court of Lipetsk 23/01/2013 Lipetsk Regional Court 1,500 [1] . Plus any tax that may be chargeable to the applicants.