YIĞIT v. TURKEY

Comunicat la 20 decembrie 2017 SECȚIUNE Cerere nr. 51224/08 Muhammer Yİ İ İ İT împotriva Turciei depusă la 14 octombrie 2008 OBIECTUL CAUZĂ Cererea se referă la plata parțială efectuată reclamantului pentru contul său la İktisat Bankası T.A.Ș. („Bancă İktisat”), după preluarea acestuia de către Fondul de Asigurare a Economiilor (Tassaruf Mevduatı Sigorta Fonu) Reclamantul a inițiat o procedură de aplicare a plății sumei deducute. Cu toate acestea, banca a introdus un caz, cerând o hotărâre declaratorie pentru a stabili că nu avea datorii față de solicitant. Curtea comercială din Istanbul a acceptat cazul băncii, indicând că nu a fost de acord cu rapoartele de experți, care au concluzionat că banca nu a putut fi considerată abuzată. Curtea a constatat că suma dedusă din contul reclamantului a fost acumulată prin aplicarea unor rate excesive de dobânzi, care au fost oferite de banca pentru a asigura fluxul monetar pe parcursul unei perioade de dificultăți financiare și că reclamantul a exploatat situația băncii profitând din aceste rate. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție. QUESTIONUL TO PARTELE A fost privat de posesiunile sale în interesul public și în conformitate cu condițiile prevăzute de lege, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, ca urmare a confirmării unei părți a contului său la İktisat Bank, care corespunde sumei acumulate de „interesele de noapte”, după transferul acestei bănci la Fondul de asigurare a depozitelor de economii? În special, această privare impune reclamantului o sarcină individuală excesivă (a se vedea Immobiliare Saffi v. Italia, [GC], nr. 22774/93, § 59, ECHR 1999-V)?

Communicated on 20 December 2017

SECOND SECTION

Application no. 51224/08

Muhammer YİĞİT

against Turkey

lodged on 14 October 2008

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the partial payment made to the applicant for his account at İktisat Bankası T.A.Ș. (“İktisat Bank”), following the latter’s takeover by the Savings Deposit Insurance Fund (

Tassarruf Mevduatı Sigorta Fonu

). The applicant initiated enforcement proceedings for the payment of the deducted amount. However, the bank brought a case, seeking a declaratory judgment in order to establish that it had no debts to the applicant. The Istanbul Commercial Court accepted the bank’s case, indicating that it did not agree with the expert reports, which concluded that the bank could not be considered to have been abused. The court found that the amount deducted from the applicant’s account had been accumulated by the application of excessive interest rates, which had been offered by the bank to provide money flow during a period of financial difficulty, and that the applicant had exploited the bank’s situation by profiting from those rates.

The applicant complains of a violation of his right under Article

1 of Protocol No.

1 to the Convention.

QUESTION tO THE PARTIES

Has the applicant been deprived of his possessions in the public interest, and in accordance with the conditions provided for by law, within the meaning of Article

1 of Protocol No.

1, as a result of the seizure of part of his account at İktisat Bank, corresponding to the amount accumulated by “overnight interests”, following that bank’s transfer to the Savings Deposit Insurance Fund?

In particular, did that deprivation impose an excessive individual burden on the applicant (see

Immobiliare Saffi v.

Italy

, [GC], no.

22774/93, §

59, ECHR

1999-V)?