CASE OF STĂNCULEANU v. ROMANIA

Reclamantul s-a născut în 1975 și trăiește în Voluntari. În martie 2014 a fost inițiată o anchetă penală la scară largă împotriva mai multor persoane pentru spălarea banilor și fraudă fiscală. La 3 decembrie 2014, ancheta a fost extinsă în ceea ce privește alte treizeci și două de persoane, inclusiv reclamantul. În cadrul anchetei penale, la 4 decembrie 2014, mai mulți ofițeri de poliție au efectuat o căutare la domiciliul reclamantului. Potrivit raportului de căutare, semnat de reclamant și de avocatul desemnat fără nicio obiecție, căutarea a început la ora 6.15. și a durat până la ora 14:00. Imediat după căutare și în conformitate cu dispozițiile articolelor 265-266 din Codul de Procedură Penal din România (denumit în continuare RCCP, a se vedea punctul 33 de mai jos), și anume pe baza unei ordine de a apărea în fața organismului de anchetă, reclamantul a fost dus de ofițeri de poliție la sediul de poliție din Bucureşti. Potrivit dosarului elaborat la momentul respectiv, executarea ordinului de apariție a fost executată între orele 14.10. și 14.40 p.m., când reclamantul a sosit la secția de poliție. 10. Ordinul de a apărea a fost emis de procuror la 3 decembrie 2014. Acesta a menționat că „în interesul anchetei care se desfășoară în dosarul penal menționat anterior [numărul] privind spălarea banilor și fraudei fiscale, este necesară anchetarea [denumirii reclamantului și a datelor de identificare] în capacitatea ei de suspect. Organismele de anchetă penală (...) vor aduce suspectul la sediul poliției la 4 decembrie 2014 în scopul de a face o declarație [înaintea autorităților investigatoare].” 11. Documentele de pe dosar arată că între 8.40 a.m. la 4 decembrie 2014 și la 3 a.m. a doua zi, autoritățile de investigare, și anume cinci procurori și șase ofițeri de poliție judiciară, au efectuat interviuri cu privire la 14 martori și 25 de suspecți și/sau inculpați în legătură cu ancheta penală care a implicat reclamantul. 12. Potrivit registrului deținut de poliție pentru a înregistra părți terțe care intră în secția de poliție pe o zi, avocatul desemnat al reclamantului, dl R.-M.S., a intrat în sediul sediului poliției la ora 16:10. Reclamantul a susținut că până în acel moment, avocatul ei a fost împiedicat să se alăture ei deoarece el nu a prezentat un mandat scris care să dovedească că a reprezentat-o în mod legal (a se vedea, de asemenea, punctul 22 în amendă, mai jos). 13. Se pare din dosar că în timpul sediului ei în secţia de poliţie, conversaţiile telefonice ale reclamantului au fost atinse. 14. Într-un moment neespecificat înainte de ora 19.32, un procuror a informat reclamantul că este suspectă într-o anchetă penală în curs de desfășurare și trebuia să fie acuzată de complicitate în ceea ce privește fraudea fiscală; reclamantul a fost, de asemenea, informat cu privire la drepturile și obligațiile pe care le avea în această capacitate. Când a fost invitată să depună o declaraţie, ea a refuzat, susţinând că nu era bine şi că avea nevoie de asistenţă medicală. Procesele de înregistrare a acestui interviu nu menționează momentul exact al redactării lor; acestea sunt semnate de reclamantul, care a confirmat că a primit o copie. Avocatul ei nu pare să fi fost prezent. 15. Guvernul a susținut că cererea reclamantului de asistență medicală a fost parte din strategia sa de apărare, așa cum s-a dovedit, în opinia lor, prin transcriptionele unei conversații telefonice pe care le-a avut cu o terță parte la ora 19.14, în care a fost sfătuită în consecință (a se vedea, de asemenea, punctul 13 de mai sus). Același argument a fost susținut, potrivit Guvernului, prin concluziile investigațiilor medicale, care a confirmat faptul că în cazul ei nu a fost identificată nici o nevoie urgentă de asistență medicală (a se vedea punctul 16 de mai jos). 16. La 19:32. O ambulanţă a fost chemată la secţia de poliţie. A sosit la ora 19.50. și a furnizat asistență medicală (în principal perfuzie intravenoasă cu minerale) reclamantului până la 20:31 p.m., atunci când a fost dusă la Spitalul Universității de Urgență. Acompaniată de ofiţeri de poliţie, a sosit la spital la ora 8.40 şi a fost diagnosticată cu lipotimie. Ea a rămas în spital până la 00.10 a.m. a doua zi și mai multe examene medicale au fost efectuate în acest timp, după care au fost administrate vitamine, calciu și analgezice. Diagnosticul când reclamantul a părăsit spitalul, însoţit de ofiţeri de poliţie, a fost distonia neurovegetativă şi hipokaliemia uşoară. 17. Reclamantul a afirmat că în tot timpul în spital a fost păzită de ofiţeri de poliţie, care apoi a escortat-o înapoi la sediul poliţiei. 18. La ora 00:22 a.m. Întrebarea reclamantului a început. În prezenţa avocatului ei ales, reclamantul a refuzat să depună o declaraţie din motivul că era foarte obosită, fiind petrecută în ultimele patru ore la spital. Ea a menţionat, de asemenea, faptul că nici ea, nici avocatul ei nu au primit posibilitatea de a se familiariza cu conţinutul dosarului penal în care era suspectă. 19. Ulterior, la ora 01.10 a.m., reclamantul a fost informat în prezența avocatului ei ales că procurorul a decis s-o încarceze (reținere) timp de douăzeci și patru de ore. 20. Avocatul ei a depus o plângere procurorului împotriva deciziei de a retras-o în custodie, precum și o altă plângere privind faptul că ea a fost ilicit de libertate la ora 12.00. la 4 decembrie 2014. 21. În prima plângere, se susține că ordinul de a apărea a devenit eficace la 4 decembrie 2014 la ora 18:20 și că reclamantul a fost retras de facto în custodie la ora 14:20. Se susține că privarea de libertate a reclamantului pe parcursul acestui interval a fost ilegală și nejustificată, care vizează numai obținerea de declarații de la ea sub presiune. 22. În a doua plângere se susține că la 4 decembrie 2014, la ora 12.00. Când căutarea casei ei s-a încheiat, libertatea reclamantului de a se muta în jurul ei a fost restricționată, după cum a demonstrat faptul că a fost însoțită de ofițeri de poliție nu numai la secția de poliție, ci și la spital, unde a fost luată sub escorta pentru a obține asistență medicală. Reclamantul a menţionat că avocatul ei nu a fost autorizat să o însoţească sau să o ajute pentru că nu are un mandat scris, chiar dacă lipsa unui astfel de document este justificată în mod obiectiv de circumstanţele în care a fost dusă la secţia de poliţie. 23. Procurorul a respins ambele plângeri în aceeași zi, susținând că măsura de a retras reclamantul în custodie a fost legală, necesară și proporțională cu gravitatea acuzației. El a afirmat că ordinul de a apărea a devenit eficace după efectuarea cercetării la domiciliu, prezența reclamantului în timpul căutării fiind necesară în ceea ce privește comportamentul său și, prin urmare, în afara limitelor unei astfel de ordine. Procurorul a mai considerat că intervalul de timp în timpul căruia reclamantul a fost sub supraveghere medicală nu a putut fi inclus în termenul de opt ore prevăzut la art. 265 § 12, deoarece acest lucru a fost un incident care exclude responsabilitatea autorităților investigatoare. Limitarea accesului avocatului ei la dosarul penal a fost justificată de necesitatea de a ajunge la adevărul şi de a obţine de la reclamant o declaraţie autentică, neinfluenţată de cei deja daţi de ceilalţi suspecţi sau martori. 24. La 5 decembrie 2014, procurorul se bazează pe dovezi de testimonial, documentar și audio de supraveghere, iar procurorul a solicitat Curtea Județeanului Bucureşti să pună reclamantul în detenție preventivă (înainte de amânare) timp de treizeci de zile, în timp ce eliberarea ei a constituit o amenințare pentru ordinea publică. 25. Prin o hotărâre interlocutivă pronunțată la 6 decembrie 2014, Curtea județului Bucureşti a permis cererea procurorului și a ordonat detenția reclamantului până la 3 ianuarie 2015. Un recurs interzis împotriva acesteia a fost respins de Curtea de Apel din Bucureşti la 15 decembrie 2014. Detenția sa preliminară a fost prelungită pentru încă treizeci de zile printr-o decizie a Curții Județeanului Bucureşti emise la 29 ianuarie 2015, susținută în apel. 26. Reclamantul a fost eliberat la 11 februarie 2015 după două luni de detenție preliminară. 27. Se pare că procedurile cu privire la fond sunt încă în așteptare. 28. Reclamantul a susținut că timp de două luni, ea a fost plasată într-o celulă de 9 metri pătrați, pe care a împărtășit-o cu alte trei deținute. De asemenea, s-a plâns în legătură cu condiţiile slabe de igienă, lipsa ventilaţiei şi a luminii naturale. Potrivit reclamantului, toaleta nu a fost separată de zona de viață de orice partiție, oferind astfel nici o intimitate. 29. Guvernul a furnizat informații cu privire la condițiile de detenție ale reclamantului. Acestea au susținut că reclamantul a fost reținut într-o celulă de 9,32 m mp, pe care a ocupat-o cu două sau trei alți deținuți între 5 și 8 decembrie 2014. De la 9 decembrie până la data eliberării, reclamantul a fost plasat într-o cameră de 9.42 m mp, împreună cu două sau trei altele. 30. Ei au declarat că fiecare celulă are instalaţii sanitare, cum ar fi toaletă şi duş, care au fost separate de restul celulei de o cortina. Ambele celule au avut acces la lumina naturală și artificială, precum și ventilație furnizată de o fereastră dublă-glazed măsurat 115cm x 77cm.