- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 23 ianuarie 2018
- Stat pârât
- POL
- Concluzia
- Inadmisibil
Wysowska împotriva Poloniei
Traducere în română Auto
Reclamantul, dna Aurelia Wysowska, este un național polonez născut în 1939 și locuiește în Cracovia. Ea a fost reprezentată în fața Curții de către dl R. Skowron, un avocat practicant în Cracovia. Guvernul polonez („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna J.Chrzanowska, Ministerul Afacerilor Externe. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Mama și tatăl reclamantului, W.S. și W.B., au trăit în Lwów (în prezent Lviv în Ucraina) înainte de al Doilea Război Mondial. Ei nu s-au căsătorit cu W.B. deja, un anume J.L. Reclamantul s-a născut în relația părinților ei la 28 septembrie 1939. W.B. a fost indicat ca tatăl natural al reclamantului (Pater naturalis) în certificatul de botez din 20 iulie 1941. W.B.
A murit la Lwów la 28 septembrie 1944. După moartea sa, mama reclamantului s-a căsătorit cu un anumit M.S. În 1949 numele de familie al reclamantului a fost schimbat la cel al tatălui său vitreg și în 1957 certificatul de naștere a fost modificat din nou pentru a include numele M.S. ca nume al tatălui. La o dată necunoscută, reclamantul a instituit o procedură care vizează modificarea în continuare a certificatului de naștere. La 9 august 2007, Curtea de District Cracovia a permis schimbarea și a respins W.B. în calitate de tatăl ei. 10. La 28 iunie 2005, reclamantul a instituit o procedură de moștenire cu privire la proprietatea lui W.B. în fața Curții de District din Varșovia. La 12 septembrie 2005, Curtea de District Cracovia a constatat că Tribunalul de District avea competența.
11. La 23 iulie 2008, Curtea de District Cracow a respins cererea reclamantului. Curtea a stabilit că W.B. a murit inestată la 28 septembrie 1944 în Lwów. El a fost căsătorit cu J.L., cu toate acestea, au fost separate. În schimb, W.B a fost într-o relație de zece ani cu mama reclamantului. Reclamantul a fost singurul copil al lui W.B., el nu a avut frați și părinții săi au murit înainte de el. 12. Cu toate acestea, instanța a susținut că reclamantul nu a putut moșteni proprietatea tatălui său natural, deoarece s-a născut în afara căsătoriei. A constatat că, în conformitate cu dispozițiile introductive ale Codului Civil, legea aplicabilă procedurii era legea în vigoare la momentul decesului W.B.
(a se vedea punctul 29 de mai jos). W.B. era un cetățean polonez care locuise în Lwów. Lwów făcea parte din Polonia până la 16 aprilie 1945 și legea în vigoare în acea provincie a fost Codul Civil austriac din 1811 (Algemeines bürgerliches Gesetzbuch – “ABGB”). În temeiul articolului 754 din copiii ilegitimi ABGB nu putea moșteni ab intestato din familia tatălui sau tatălui lor. Întrucât reclamantul era în această poziție, ea nu putea moșteni proprietatea tatălui ei. 13. La 3 februarie 2009, Curtea Regională Cracovia a anulat hotărârea de primă instanță și a remis cazul. Curtea a susținut că Curtea de District nu a înființat o listă cu toți potențialii moștenitori ai W.B.. Curtea a ordonat, de asemenea, să stabilească toți moștenitorii, inclusiv Trezoreria de Stat.
15. În conformitate cu aceste instrucțiuni, Curtea de districtul Cracow a convocat Trezoreria de Stat la 4 ianuarie 2011 pentru a participa la procedura. 16. La 23 februarie 2011, Trezoreria de Stat, reprezentată de ministrul Trezoreriei de Stat, a depus o afirmație că legea materială relevantă aplicabilă procedurii era Digestul Legilor Imperiului Rus (Zwód Praw Cesarstwa Rosyjskiego). 17. La 8 martie 2011, Curtea de District Cracow a emis o decizie și a declarat că Trezoreria de Stat a achiziționat proprietatea W.B. Curtea de District a stabilit că W.B. a murit la 28 septembrie 1944 la Lwów. El a fost căsătorit cu J.L. Dar a fost separat de ea. W.B. și mama reclamantului W.S. a fost într-o relație, dar ei nu s-au căsătorit.
W.B. nu a avut nici un frate și nu a avut nici un copil cu J.L. Reclamantul a fost singurul său copil. El nu a lăsat o voință și nu a avut alți moștenitori. 18. În plus, instanța a susținut că, în conformitate cu dispozițiile introductive ale Codului Civil, legea aplicabilă procedurii era legea în vigoare la momentul decesului unei persoane. În acest sens, a fost necesar să se stabilească în primul rând pe teritoriul căruia a fost tatăl reclamantului la data decesului la 28 septembrie 1944. Curtea a susținut că între 1920 și 1944 Lwów făcea parte din Polonia și capitala Provinței Lwów (województwo lwowskie). La 22 iulie 1944, revolta Lwow a început, în durată până la 27 iulie 1944. Lwow a fost apoi ocupat de forțele fostei uniuni sovietice.
În urma Conferinței de la Yalta, Guvernul provizoriu al unității naționale (Tymczasowy Rzād Jedności Narodowej) a semnat un acord de frontieră cu guvernul Uniunii Sovietice la 16 august 1945. În acest tratat, Polonia a cedat formal teritoriul său de est înainte de război în Uniunea Sovietică, acordând granița poloneză-sovietică trasă în conformitate cu așa-numita Linie Curzon. În consecință, Lwów făcea parte din Polonia până în 1945. 19. Curtea a concluzionat că, având în vedere că Lwów a fost în interiorul frontierelor poloneze la momentul decesului W.B., legea relevantă era ABGB, legea în vigoare în provincia Galicia. În temeiul articolului 754 din copiii ilegitimi ABGB nu puteau moșteni de la un tată care a murit în est.
În consecință, reclamantul nu a putut moșteni proprietatea tatălui său și, deoarece nu existau alți moștenitori, Trezoreria de Stat a dobândit proprietatea lui W.B. 20. Reclamantul a apelat, susținând că, deși ea este conștientă de dispozițiile menționate de Curtea de District, ea a considerat că acestea sunt nedreptate și au contrazis principiile vieții comunitare (zasady współżycia społecznego) (a se vedea punctul 31 de mai jos) și condițiile contemporane. 21. La 20 ianuarie 2012, Curtea Regională Cracovia, într-o hotărâre scurtă, a respins apelul reclamantului. Curtea s-a referit la motivele prezentate de Curtea de District și a susținut că nu există nici o îndoială că art. 754 din ABGB era aplicabil procedurii.
Înseamnă că, în conformitate cu prevederile introductive ale Codului Civil, legea aplicabilă procedurii de moștenire a fost legea în vigoare atunci când tatăl a murit. 22. Reclamantul a depus un recurs de casație, se bazează, în general, pe jurisprudența și dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului 23. La 21 noiembrie 2012, Curtea Supremă a refuzat să admită recursul de casație al reclamantului. Acesta a susținut că nu este justificat să se susțină problema unei întrebări juridice semnificative doar prin efectuarea unei trimiteri generale la jurisprudența Convenției. O simplă declarație că reglementarea intertemporară – ceea ce înseamnă că legea în vigoare în momentul deschiderii succesiunii era legea relevantă – nu era incompatibilă cu dispozițiile convenției neespecificate nu era suficientă pentru a se califica drept o chestiune juridică.
Cu toate acestea, problema juridică susținută de reclamant a avut în vedere în principiu interpretarea dispozițiilor intertemporare, nu a specificat de ce articolul LI din dispozițiile introductive (a se vedea punctul 29 de mai jos) nu ar fi trebuit să fie interpretat literalmente în cazul ei. Curtea a afirmat, de asemenea, că nu există motive pentru a se baza pe dispozițiile și valorile Convenției, deoarece Polonia nu a fost obligată de aceasta în momentul deschiderii succesiunii. 24. La 29 decembrie 2008, reclamantul a inițiat o procedură în temeiul Legii privind realizarea dreptului la compensare pentru proprietăți lăsată dincolo de actualele frontiere ale statului polonez (Ustawa o realizacji prawa do rekonpensaty z tytułu pozostawienia nieruchomości poza obecnymi granicami państwa polskiego) din 8 iulie 2005 („Legea din iulie 2005”) pentru a obține compensații pentru proprietatea lăsată de W.B.
la Lwów. 25. La 21 martie 2014, guvernatorul Małopolski (Wojewoda) a refuzat să-și acorde cererea din cauza faptului că nu a fost moștenitoarea lui W.B.. 26. La 25 aprilie 2014, Ministrul Trezorului de Stat a anulat decizia de primă instanță din motive procedurale și a remis cazul. 27. La 14 iulie 2014, Guvernatorul Małopolski a refuzat din nou cererea reclamantului din cauza faptului că nu a moștenit proprietatea tatălui său. Guvernatorul a făcut trimitere la decizia Curții de districtul Cracovia din 8 martie 2011 (a se vedea punctul 17 de mai sus). Decizia guvernatorului a fost susținută de Ministrul Trezorului de Stat la 5 august 2014. Ministrul a remarcat că art. 6 alineatul (2) din Legea din iulie 2005 prevede că, în cazul decesului unui fost proprietar, o cerere de compensare ar trebui să includă o decizie privind achiziționarea moștenirii sau diviziunea moștenirii.
La 10 decembrie 2014, Curtea Administrativă de Varșovia a respins un nou recurs de către solicitant. 28. La 3 noiembrie 2015, Curtea Supremă Administrativă a respins un recurs de cassare de către reclamant. Referindu-se la decizia dată în procedura de moștenire (a se vedea punctul 17 mai sus), instanța a susținut că reclamantul nu a moștenit proprietatea W.B.. 29. Articolul LI din Legea din 1964 privind dispozițiile introductive (Ustawa przepisy wprowadzājace kodeks cywilny) prevede că legea aplicabilă procedurilor de moștenire este cea în vigoare la momentul decesului. 30. În caz de îndoială cu privire la legea relevantă, articolul LXIV prevede că codul civil din 1964 ar trebui să se aplice.
31. art. 5 din Codul Civil se referă la așa-numitele „principii ale vieții comunitare” și citește următoarele: „Drepturile nu pot fi exercitate într-un mod care contrazice scopul socioeconomic (społeczno-gospodarcze przeznaczenie prawa) sau principiile vieții comunitare (zasady współżycia społecznego). Un astfel de act sau omisiune din partea unei persoane astfel îndreptate nu este considerat ca un exercitare a acestui drept și nu este protejat de lege.” 32. Dispozițiile referitoare la moștenire sunt prevăzute în articolele 922-1057 din Codul Civil. art. 922 prevede în măsura în care este cazul: „§ 1. Drepturile și obligațiile proprietății unei persoane decedate transmit, după moartea sa, una sau mai multe persoane în conformitate cu dispozițiile prezentei Carte [Carte Patru, Moștenire]...” art. 924 prevede: „Succesiunea este deschisă la data morții decedaților”.
art. 931 din Codul Civil prevede, în măsura în care este cazul: „§ 1. Copiii decedați și soțul sunt, prin lege, admise în primul rând la succesiune; ele moștenesc în acțiuni egale… ” 33. După ce Polonia și-a recăpătat independența în 1918 diferite coduri civile au fost utilizate în diferite regiuni. ABGB a fost în vigoare pe fostul teritoriu austriac (Galicia). Ultimele dispoziții aplicabile au fost abrogate la 1 ianuarie 1947. 34. În conformitate cu art. 754, după cum se aplică la momentul material, copiii nelegitimi nu au putut moșteni o proprietate a tatălui intestat. 35. În conformitate cu art. 760, astfel cum este în vigoare la momentul material, proprietatea trebuia să treacă la stat dacă nu a fost găsit niciun moștenitor.
36. Convenția privind statutul juridic al copiilor născuți din Wedlock, înființată în cadrul Consiliului Europei, a intrat în vigoare la 11 august 1978. art. 9 prevede în ceea ce privește drepturile de succesiune, după cum urmează: „Un copil născut în afara căsătoriei are același drept de succesiune în proprietatea tatălui său și a mamei sale și a unui membru al familiei tatălui sau a mamei acestuia, ca și cum ar fi fost născut în căsătorie.” 37. art. 28 din Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor din 23 mai 1969 („Convenția de la Viena”) prevede: neretroactivitatea tratatelor „Dacă nu apare o intenție diferită din tratat sau nu este stabilită altfel, dispozițiile sale nu leagă o parte în legătură cu orice act sau fapt care a avut loc sau orice situație care a încetat să existe înainte de data intrării în vigoare a tratatului cu privire la această parte.”
1. The applicant, Ms Aurelia Wysowska, is a Polish national who was born in 1939 and lives in Cracow. She was represented before the Court by Mr R. Skowron, a lawyer practising in Cracow.
The Polish Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mrs J.Chrzanowska of the Ministry of Foreign Affairs.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
The applicant’s mother and father, W.S. and W.B. respectively, lived in Lwów (now Lviv’ in Ukraine) before the Second World War. They were not married as W.B already had a wife, a certain J.L. The applicant was born into her parents’ relationship on 28 September 1939.
W.B. was indicated as the applicant’s natural father (pater naturalis) in her baptism certificate of 20 July 1941.
W.B. died in Lwów on 28 September 1944. Following his death, the applicant’s mother married a certain M.S.
In 1949 the applicant’s last name was changed to that of her stepfather and in 1957 her birth certificate was again amended to include M.S.’s first name as the father’s name.
On an unknown date the applicant instituted proceedings aimed at amending further her birth certificate.
On 9 August 2007 the Cracow District Court allowed the change and put W.B. down as her father.
On 28 June 2005 the applicant instituted inheritance proceedings regarding W.B.’s estate before the Warsaw District Court. On 12 September 2005 the court found that the Cracow District Court had jurisdiction.
On 23 July 2008 the Cracow District Court dismissed the applicant’s claim. The court established that W.B. had died intestate on 28 September 1944 in Lwów. He had been married to J.L., however, they had separated. Instead, W.B had been in a relationship for ten years with the applicant’s mother. The applicant was W.B.’s only child, he had no siblings and his parents had died before him.
However, the court held that the applicant could not inherit her natural father’s estate as she had been born out of wedlock. It found that according to the Introductory Provisions of the Civil Code, the law applicable to the proceedings was the law in force at the time of W.B.’s death (see paragraph 29 below). W.B. had been a Polish citizen who had lived in Lwów. Lwów had been part of Poland until 16 April 1945 and the law in force in that province had been the Austrian Civil Code of 1811 (Algemeines bürgerliches Gesetzbuch – “the ABGB”). Under Article 754 of the ABGB illegitimate children could not inherit ab intestato from their father or father’s family. As the applicant was in that position, she could not inherit her father’s property.
The applicant appealed to the Cracow Regional Court.
On 3 February 2009 the Cracow Regional Court quashed the firstinstance decision and remitted the case. The court held that the District Court had failed to establish a list of all W.B.’s potential heirs. It further instructed the lower court to set out all the heirs, including the State Treasury.
In accordance with those instructions, the Cracow District Court summoned the State Treasury on 4 January 2011 to participate as a party to the proceedings.
On 23 February 2011 the State Treasury, represented by the Minister of the State Treasury, filed a submission that the relevant material law applicable to the proceedings was the Digest of Laws of the Russian Empire (Zwód Praw Cesarstwa Rosyjskiego).
On 8 March 2011 the Cracow District Court issued a decision and declared that the State Treasury had acquired W.B.’s estate. The District Court established that W.B. had died on 28 September 1944 in Lwów. He had been married to J.L but had separated from her. W.B. and the applicant’s mother W.S. had been in a relationship but they had never married. W.B. had no siblings and had not had any children with J.L. The applicant was his only child. He had not left a will and had no other heirs.
The court further maintained that according to the Introductory Provisions of the Civil Code the law applicable to the proceedings was the law in force at the time of a person’s death. In that regard it was first necessary to establish on which country’s territory the applicant’s father had been at the time of his death on 28 September 1944. The court held that between 1920 and 1944 Lwów had been part of Poland and the capital of Lwów Province (województwo lwowskie). On 22 July 1944 the Lwów uprising had begun, lasting until 27 July 1944. Lwów had then been occupied by the forces of the former Soviet Union. Following the Yalta Conference, the Provisional Government of National Unity (Tymczasowy Rząd Jedności Narodowej) had signed a border agreement with the government of the Soviet Union on 16 August 1945. In that treaty, Poland had formally ceded its pre-war eastern territory to the Soviet Union, agreeing to the Polish-Soviet border drawn according to the so-called Curzon Line. Consequently, Lwów had been part of Poland until 1945.
The court concluded that as Lwów had been within Polish borders at the time of W.B.’s death, the relevant law was the ABGB, the law in force in the province of Galicia. Under Article 754 of the ABGB illegitimate children could not inherit from a father who had died intestate. Consequently, the applicant could not inherit her father’s property and, as there were no other heirs, the State Treasury had acquired W.B.’s estate.
The applicant appealed, submitting that while she was aware of the provisions referred to by the District Court, she thought they were unfair and ran counter to the principles of community life (zasady współżycia społecznego) (see paragraph 31 below) and contemporary conditions.
On 20 January 2012 the Cracow Regional Court, in a briefly worded decision, dismissed the applicant’s appeal. The court referred to the reasons given by the District Court and held that there was no doubt that Article 754 of the ABGB had been applicable to the proceedings. It further considered that no matter how unfair the old regulations concerning illegitimate children might seem it was not possible to disregard them. That meant that under the Introductory Provisions of the Civil Code, the law applicable to the inheritance proceedings was the law in force when the father had died.
The applicant lodged a cassation appeal, relying in general on the case-law and provisions of the European Convention on Human Rights
On 21 November 2012 the Supreme Court refused to admit the applicant’s cassation appeal. It held that it was not justified to raise the issue of a significant legal question only by making a general reference to Convention case-law. A mere statement that the intertemporal rule – which meant that the law in force at the time of opening the succession was the relevant law – was incompatible with unspecified Convention provisions was not enough to qualify as a legal issue. The legal issue raised by the applicant had concerned in principle the interpretation of intertemporal provisions, however, she had not specified why Article LI of the Introductory Provisions (see paragraph 29 below) should not have been interpreted literally in her case. The court stated further that there were no grounds to rely on the provisions and values of the Convention as Poland had not been bound by it at the time of the opening of the succession.
On 29 December 2008 the applicant initiated proceedings under the Law on the Realisation of the Right to Compensation for Property left beyond the present Borders of the Polish State (Ustawa o realizacji prawa do rekompensaty z tytułu pozostawienia nieruchomości poza obecnymi granicami państwa polskiego) of 8 July 2005 (“the July 2005 Act”) in order to obtain compensation for property left by W.B. in Lwów.
On 21 March 2014 the Małopolski Governor (Wojewoda) refused to grant her request on the grounds that she was not W.B.’s heir.
On 25 April 2014 the Minister of the State Treasury quashed the first-instance decision on procedural grounds and remitted the case.
On 14 July 2014 the Małopolski Governor again refused the applicant’s request on the grounds that she had not inherited her father’s estate. The Governor referred to the Cracow District Court’s decision of 8 March 2011 (see paragraph 17 above). The Governor’s decision was upheld by the Minister of the State Treasury on 5 August 2014. The Minister noted that section 6(2) of the July 2005 Act provided that in the event of a former owner’s death an application for compensation should include a decision on acquiring the inheritance or on division of the inheritance. On 10 December 2014 the Warsaw Administrative Court dismissed a further appeal by the applicant.
On 3 November 2015 the Supreme Administrative Court dismissed a cassation appeal by the applicant. Referring to the decision given in the inheritance proceedings (see paragraph 17 above), the court held that the applicant had not inherited W.B.’s estate.
Article LI of the Introductory Provisions Act of 1964 (Ustawa przepisy wprowadząjace kodeks cywilny) (“the Introductory Provisions”), provides that the law applicable to inheritance proceedings is the one which was in force at the time of death.
In case of doubt as to the relevant law, Article LXIV provides that the Civil Code of 1964 should apply.
Article 5 of the Civil Code relates to the so-called “principles of community life” and reads as follows: “Rights may not be exercised in a manner which contradicts their socioeconomic purpose (społeczno-gospodarcze przeznaczenie prawa) or the principles of community life (zasady współżycia społecznego). Such an act or omission on the part of a person so entitled shall not be considered as an exercise of that right and shall not be protected by law.”
The provisions relating to inheritance are laid out in Articles 922-1057 of the Civil Code. Article 922, provides in so far as relevant: “§ 1. The property rights and obligations of a deceased person pass, upon his death, to one or several persons in accordance with the provisions of this Book [Book Four, Inheritance]… ” Article 924 provides: “The succession is opened on the date of the deceased’s death”. Article 931 of the Civil Code provides, in so far as relevant: “§ 1. The deceased’s children and spouse are by law admitted first to succession; they inherit in equal shares… ”
After Poland regained its independence in 1918 different civil codes were in use in various regions. The ABGB was in force on former Austrian territory (Galicia). Its last applicable provisions were repealed on 1 January 1947.
Under Article 754, as applicable at the material time, illegitimate children could not inherit an intestate father’s estate.
Pursuant to Article 760, as in force at the material time, the estate was to pass to the State if no heir was found.
The Convention on the Legal Status of Children Born out of Wedlock, drawn up within the Council of Europe entered into force on 11 August 1978. It entered into force in respect of Poland on 22 September 1996. Article 9 provides in respect of succession rights as follows: “A child born out of wedlock shall have the same right of succession in the estate of its father and its mother and of a member of its father’s or mother’s family, as if it had been born in wedlock.”
Article 28 of the Vienna Convention on the Law of Treaties of 23 May 1969 (“the Vienna Convention”) provides: Non-retroactivity of treaties “Unless a different intention appears from the treaty or is otherwise established, its provisions do not bind a party in relation to any act or fact which took place or any situation which ceased to exist before the date of the entry into force of the treaty with respect to that party.”