GELLÉRTHEGYI AND OTHERS v. HUNGARY

Reclamantul în cererea nr. 78135/13, dl István Gellérthegyi (denumit în continuare „primul reclamant”) este un național maghiar care s-a născut în 1950 și trăiește în Budapesta. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl A. Cech, un avocat care practică în Budapesta. 429/14, dl Zoltán Balla și dna Hajnalka Ballané Gál (denumită în continuare „al doilea și al treilea reclamant”), sunt resortisanți maghiari născuți în 1956 și locuiesc în Budapesta. Reclamanții au fost angajati ca funcționari, în special ca profesor asociat de drept administrativ la Universitatea Eötvös Loránd și Universitatea Națională de Servicii Publice (în ceea ce privește primul reclamant), și ca profesor asociat la Universitatea Națională de Servicii Publice (în ceea ce privește reclamanții al doilea și al treilea). La o dată care nu este specificată în cerere, reclamanții au început să primească pensii de vârstă, care le-a fost deturnat împreună cu salariile lor până la 30 iunie 2013. La 1 ianuarie 2013, a fost deturnat un amendament la Legea nr. LXXXI din 1997 privind pensiile de securitate socială (denumită în continuare „Legea din 1997 privind pensiile de pensii”) a intrat în vigoare, în conformitate cu care plățile acestor pensii de vârstă ale căror beneficiari au fost angajate simultan în anumite categorii din cadrul serviciului public vor fi suspendate începând cu 1 iulie 2013 pentru durata ocupării forței de muncă. Cu toate acestea, o serie de categorii de persoane în ocuparea forței de muncă de stat au fost scutite de suspendarea plăților de pensii, cum ar fi membrii Parlamentului și primari, precum și persoanele angajate în sectorul public în conformitate cu normele Codului muncii (a se vedea Fábián c. Ungaria [GC], nr. 78117/13, § 23, 5 septembrie 2017). XX din 2013 (a se vedea Baka v. Ungaria [GC], nr. 20261/12, § 54, CEDH 2016) au fost, de asemenea, exceptate de la interdicția privind compensarea dublă (a se vedea punctul 14 de mai jos). Deși suspendarea plăților de pensii aplicată și a angajaților de îngrijire a sănătății, având în vedere importanța acestui sector, plata lor de pensii suspendate ar putea fi compensată prin decizia angajatorului lor prin intermediul unui supliment salarial (a se vedea punctul 15 mai jos). Începând cu 1 iulie 2013, plata pensiei reclamanților a fost suspendată. În parte, după o cerere a Ombudsmanului, Curtea Constituțională a inițiat revizuirea constituționalității legislației încurcate (a se vedea Fabián, citat mai sus, § 16). 10. La 16 octombrie 2017, Curtea Constituțională a constatat, în esență, că normele privind interdicția de primire simultană a unei pensii de stat și a unui salariu au avut un echilibru echitabil între cerințele interesului general al comunității și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale persoanei; prin urmare, acestea nu au încălcat art. XIII din Legea Fundamentală prin care s-a asigurat protecția proprietății. Acesta a susținut, de asemenea, că pensionarii în vârstă angajați, respectiv, în public și în sectorul privat nu se aflau într-o situație analogă sau relevant similară. În ceea ce privește categoriile de funcționari publici scutiți de interdicția privind plata dublă a pensiilor și salariilor de stat (a se vedea punctul 7 de mai sus), Curtea Constituțională a considerat că excepția în cauză se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, în special pe statutul lor juridic specific. În consecință, legislația respinsă nu a încălcat art. XV din Legea fundamentală în care se impune interzicerea discriminării (a se vedea punctul 21 de mai jos). 11. Mai multe elemente ale legislației și practicilor interne relevante, precum și materialele comparative, au fost stabilite în alineatele 19-43 din hotărârea Fábián (citată mai sus). 12. Între 1 ianuarie 2013 (care să spună că are efect) și 1 aprilie 2013, secțiunea 83/C din Legea din 1997 privind pensiile se citește după cum urmează (italici adăugate): „(1) Se suspendă depunerea unei pensii de vârstă ... în cazul în care pensionarul în cauză este angajat ca funcționar public, un funcționar al guvernului, un oficial de stat de rang înalt, un funcționar public, un judecător, un ofițer al instanței, un ofițer al biroului procurorului, un membru profesionist al unui serviciu armat, sau un membru profesionist sau contractant al Forțelor de Apărare maghiare.” 13. La 2 aprilie 2013, art. 83/C din Legea din 1997 privind pensiile a fost modificat prin Legea nr. XX din 2013 după cum urmează (a se vedea Fábián, citat mai sus, § 24; italic adăugat): „(1) Delocarea unei pensii de vârstă se suspendă ... în cazul în care pensionarul în cauză este angajat ca funcționar public, un funcționar al guvernului, un oficial de stat de rang înalt, un funcționar public, un funcționar responsabil cu administrația serviciului public, un judecător, un ofițer al instanței, un ofițer al biroului procurorului, un membru profesionist al unui serviciu armat, sau un membru profesionist sau contractant al Forțelor de Apărare maghiare.” 14. Secțiunea 102/J din Legea din 1997 privind pensiile (nemenționată în Fabián, citată mai sus) prevede următoarele: „... [Secțiunile 83/C și 102/I nu sunt aplicabile, începând cu intrarea în vigoare a Legei nr. XX din 2013 ... până la 31 decembrie 2022, judecătorilor și procurorilor desemnați la un post stand-by ...”. 15. Legea LXXXIV din 2003 privind anumite întrebări legate de exercitarea activității de îngrijire a sănătății, astfel cum a fost modificată la 29 aprilie 2013, prevede următoarele: „(1) Un angajator poate acorda un supliment salarial ... la angajații care sunt angajati în calitate de funcționari sau care sunt într-o relație guvernamentală sau de serviciu de stat; și plata [pensiunea de vârstă] este suspendată în temeiul articolului 83/C din [Legea din 1997 privind pensiile] ... (2) Suma netă a suplimentului salarial acordat de angajator nu poate depăși [suportul pensiei de vârstă].” 16. Statutul juridic al membrilor parlamentului este reglementat de Legea Fundamentală și de Legea nr. XXXVI din 2012 privind Parlamentul (denumită în continuare „Legea Parlamentului”). În măsura în care este cazul, Legea fundamentală prevede următoarele: „(1) Membrii parlamentului au drepturi și obligații egale, ei își desfășoară activitățile în interesul public și nu vor primi instrucțiuni în acest sens.” Legea Parlamentului prevede, în special: „(1) Mandatul membrilor parlamentului ... se ia în considerare, în scopuri de securitate socială, ocuparea forței de muncă cu o perioadă de muncă de patruzeci de ore pe săptămână și o perioadă de serviciu care determină dreptul la pensie. Pentru calcularea unei perioade de serviciu ca oficial al Guvernului, oficialul de stat, funcționarul public, judecător sau procuror, durata ocupării de muncă menționată mai sus este considerată ca timp de serviciu cheltuit în relația juridică relevantă.” (1) Membrii parlamentului au dreptul, de la jurământul lor până la sfârșitul mandatului lor, la un onorariu lunar, valoarea care este egală cu salariul ... 17. Statutul juridic al primarilor, al primarilor adjuncților, al președinților și al vicepreședinților adjuncților ai adunării județului este reglementat prin capitolul VII/A din Legea nr. CXCIX din 2011 privind funcționarii publici (denumit în continuare „Legea funcționarilor publici”), care conține următoarele pasaje: „(1) Relația de ocupare a forței de muncă a primarilor cu timp integral este o relație specială de serviciu public stabilită între organismul reprezentanților locali și primarul, [în principiu] ... „(1) Termenul primarilor cu timp integral se calculează ca fiind perioada de serviciu cheltuită în serviciul public, serviciul guvernamental sau serviciul armat și dă naștere la dreptul la pensie.” “(1) Dacă prezenta lege nu prevede altfel, orice trimitere la primari se interpretează ca fiind primari adjuncți, președinți și vicepreședinți ai adunărilor județului și primari și vicepreședinții Budapestei.” 18. Primarii și reprezentanții locali (inclusiv membrii adunărilor de județ) sunt aleși în conformitate cu regulile prevăzute în Legea nr. L din 2010 privind alegerea reprezentanților guvernamentalului local și a primarilor. Președinții adunărilor de județ sunt aleși de către adunări din rândul membrilor lor, în conformitate cu art. 33 § 2 din Legea Fundamentală. Adjuncții primari și vicepreședinți ai adunărilor județului sunt, de asemenea, aleși de organismul respectiv de reprezentanți locali din rândul membrilor lor, în conformitate cu art. 74 din Legea nr. CLXXXIX din 2011 privind guvernele locale din Ungaria. 19. Legea Curții Constituționale (Legea nr. CLI din 2011 prevede următoarele: „Membrele Curții Constituționale sunt independenți, subordonați numai la Legea Fundamentală și Actele.” (2) În cadrul mandatului lor și în scopul dreptului la prestațiile de securitate socială, membrii Curții Constituționale sunt considerați angajați asigurați în serviciul public, iar salariul lor este considerat venit dintr-o activitate diferită de activitatea de muncă independentă, care include o parte din baza contribuției. Termenul membrilor Curții Constituționale este considerat ca fiind timpul petrecut în muncă în serviciul public.” (1) Membrii Curții Constituționale nu sunt considerați responsabili în instanță sau de alte autorități în timpul sau după mandatul lor pentru activitățile desfășurate sau declarațiile de fapt sau de aviz făcute în exercitarea competențelor Curții Constituționale, astfel cum sunt definite în Legea Fundamentală și în prezenta lege, și nu se impune nicio procedură împotriva Curții Constituționale pentru astfel de declarații de fapt sau de aviz în instanță sau în fața altor autorități. Această scutire nu acoperă abuzul de informații clasificate secrete sau secrete superioare, libele, difamarea și responsabilitatea legislației civile a membrilor Curții Constituționale.” (2) Prezentul act este considerat drept cardinal în temeiul articolului 24 alineatul (9) din Legea fundamentală.” 20. În legătură cu persoanele angajate în serviciul public în conformitate cu normele Codului muncii, Legea privind funcționarii publici prevede următoarele: „ (1) Pentru sarcinile legate direct de exercitarea competențelor publice și a competențelor de orientare, inspecție și supraveghere a unei instituții de serviciu public, precum și pentru sarcinile administrative, persoanele pot fi angajate numai ca funcționari ai guvernului sau funcționarii publici. (2) Niciun contract de servicii, contract de lucrări sau contract de muncă [ordinar de muncă] nu poate fi încheiat pentru îndeplinirea unei sarcini care să fie exercitate exclusiv de o persoană numită oficială guvernamentală sau funcționară publică. ... (4) Proporția de persoane ... angajate de o instituție de serviciu public [în cadrul Codului muncii] într-un an dat ... nu depășește 10% din numărul mediu anual de personal. ... ... ... (9) Regulile prevăzute în subsecțiunile (1) - (4) de mai sus nu se aplică Biroului Parlamentului și arhivelor istorice ale Securității de Stat Ungare (10) Ca excepție a reglementării prevăzute în subsecțiunea (1) de mai sus, sarcinile procedurale în cadrul reprezentațiilor diplomatice sau consulare... decizia Curții Constituționale din 16 octombrie 2017 (decizie nr. 29/2017. (X. 31.) AB, a se vedea punctul 10 de mai sus) conține următoarele pasaje referitoare la diferența presupusă nejustificată de tratament între pensionarii angajati în diferite categorii din sectorul public: „77. De la normele [impuzate] din [Legea din 1997 privind pensiile] se observă că acestea nu se aplică fiecărei persoane în serviciul de stat, ci numai persoanelor care intră sub incidența unor acte legislative specifice care reglementează statutul anumitor categorii de funcționari publici. 78. De exemplu, nu se aplică anumitor funcționari aleși sau celor care sunt angajati [în conformitate cu normele Codului muncii], chiar dacă angajatorul este o instituție bugetară. Deși normele ar putea fi extinse pentru a acoperi fiecare poziție și fiecare funcționar public, excepțiile sunt justificate în mod rezonabil, pe de o parte, prin faptul că acestea sunt legate de drepturile electorale pasive și, pe de altă parte, prin statutul juridic specific al anumitor funcționari numiti (art. 102/J [din Legea din 1997 privind pensiile]). 79. [Considerând] eforturile de echilibrare a sistemului de pensii, diferența de tratament în cauză are o justificare percepabilă, obiectivă și rezonabilă. Prin urmare, aceasta nu încălcă articolul XV § 1 din Legea fundamentală.”