- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 6 martie 2018
- Stat pârât
- HUN
- Concluzia
- Inadmisibil
Gellérthegyi și alții împotriva Ungariei
Traducere în română Auto
Reclamantul în cererea nr. 78135/13, dl István Gellérthegyi (denumit în continuare „primul reclamant”) este un național maghiar care s-a născut în 1950 și trăiește în Budapesta. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl A. Cech, un avocat care practică în Budapesta. 429/14, dl Zoltán Balla și dna Hajnalka Ballané Gál (denumită în continuare „al doilea și al treilea reclamant”), sunt resortisanți maghiari născuți în 1956 și locuiesc în Budapesta. Reclamanții au fost angajati ca funcționari, în special ca profesor asociat de drept administrativ la Universitatea Eötvös Loránd și Universitatea Națională de Servicii Publice (în ceea ce privește primul reclamant), și ca profesor asociat la Universitatea Națională de Servicii Publice (în ceea ce privește reclamanții al doilea și al treilea).
La o dată care nu este specificată în cerere, reclamanții au început să primească pensii de vârstă, care le-a fost deturnat împreună cu salariile lor până la 30 iunie 2013. La 1 ianuarie 2013, a fost deturnat un amendament la Legea nr. LXXXI din 1997 privind pensiile de securitate socială (denumită în continuare „Legea din 1997 privind pensiile de pensii”) a intrat în vigoare, în conformitate cu care plățile acestor pensii de vârstă ale căror beneficiari au fost angajate simultan în anumite categorii din cadrul serviciului public vor fi suspendate începând cu 1 iulie 2013 pentru durata ocupării forței de muncă.
Cu toate acestea, o serie de categorii de persoane în ocuparea forței de muncă de stat au fost scutite de suspendarea plăților de pensii, cum ar fi membrii Parlamentului și primari, precum și persoanele angajate în sectorul public în conformitate cu normele Codului muncii (a se vedea Fábián c. Ungaria [GC], nr. 78117/13, § 23, 5 septembrie 2017). XX din 2013 (a se vedea Baka v. Ungaria [GC], nr. 20261/12, § 54, CEDH 2016) au fost, de asemenea, exceptate de la interdicția privind compensarea dublă (a se vedea punctul 14 de mai jos). Deși suspendarea plăților de pensii aplicată și a angajaților de îngrijire a sănătății, având în vedere importanța acestui sector, plata lor de pensii suspendate ar putea fi compensată prin decizia angajatorului lor prin intermediul unui supliment salarial (a se vedea punctul 15 mai jos).
Începând cu 1 iulie 2013, plata pensiei reclamanților a fost suspendată. În parte, după o cerere a Ombudsmanului, Curtea Constituțională a inițiat revizuirea constituționalității legislației încurcate (a se vedea Fabián, citat mai sus, § 16). 10. La 16 octombrie 2017, Curtea Constituțională a constatat, în esență, că normele privind interdicția de primire simultană a unei pensii de stat și a unui salariu au avut un echilibru echitabil între cerințele interesului general al comunității și cerințele de protecție a drepturilor fundamentale ale persoanei; prin urmare, acestea nu au încălcat art. XIII din Legea Fundamentală prin care s-a asigurat protecția proprietății. Acesta a susținut, de asemenea, că pensionarii în vârstă angajați, respectiv, în public și în sectorul privat nu se aflau într-o situație analogă sau relevant similară.
În ceea ce privește categoriile de funcționari publici scutiți de interdicția privind plata dublă a pensiilor și salariilor de stat (a se vedea punctul 7 de mai sus), Curtea Constituțională a considerat că excepția în cauză se bazează pe o justificare obiectivă și rezonabilă, în special pe statutul lor juridic specific. În consecință, legislația respinsă nu a încălcat art. XV din Legea fundamentală în care se impune interzicerea discriminării (a se vedea punctul 21 de mai jos). 11. Mai multe elemente ale legislației și practicilor interne relevante, precum și materialele comparative, au fost stabilite în alineatele 19-43 din hotărârea Fábián (citată mai sus).
12. Între 1 ianuarie 2013 (care să spună că are efect) și 1 aprilie 2013, secțiunea 83/C din Legea din 1997 privind pensiile se citește după cum urmează (italici adăugate): „(1) Se suspendă depunerea unei pensii de vârstă ... în cazul în care pensionarul în cauză este angajat ca funcționar public, un funcționar al guvernului, un oficial de stat de rang înalt, un funcționar public, un judecător, un ofițer al instanței, un ofițer al biroului procurorului, un membru profesionist al unui serviciu armat, sau un membru profesionist sau contractant al Forțelor de Apărare maghiare.” 13. La 2 aprilie 2013, art. 83/C din Legea din 1997 privind pensiile a fost modificat prin Legea nr. XX din 2013 după cum urmează (a se vedea Fábián, citat mai sus, § 24; italic adăugat): „(1) Delocarea unei pensii de vârstă se suspendă ... în cazul în care pensionarul în cauză este angajat ca funcționar public, un funcționar al guvernului, un oficial de stat de rang înalt, un funcționar public, un funcționar responsabil cu administrația serviciului public, un judecător, un ofițer al instanței, un ofițer al biroului procurorului, un membru profesionist al unui serviciu armat, sau un membru profesionist sau contractant al Forțelor de Apărare maghiare.” 14. Secțiunea 102/J din Legea din 1997 privind pensiile (nemenționată în Fabián,
citată mai sus) prevede următoarele: „... [Secțiunile 83/C și 102/I nu sunt aplicabile, începând cu intrarea în vigoare a Legei nr. XX din 2013 ... până la 31 decembrie 2022, judecătorilor și procurorilor desemnați la un post stand-by ...”.
15. Legea LXXXIV din 2003 privind anumite întrebări legate de exercitarea activității de îngrijire a sănătății, astfel cum a fost modificată la 29 aprilie 2013, prevede următoarele: „(1) Un angajator poate acorda un supliment salarial ... la angajații care sunt angajati în calitate de funcționari sau care sunt într-o relație guvernamentală sau de serviciu de stat; și plata [pensiunea de vârstă] este suspendată în temeiul articolului 83/C din [Legea din 1997 privind pensiile] ... (2) Suma netă a suplimentului salarial acordat de angajator nu poate depăși [suportul pensiei de vârstă].” 16. Statutul juridic al membrilor parlamentului este reglementat de Legea Fundamentală și de Legea nr. XXXVI din 2012 privind Parlamentul (denumită în continuare „Legea Parlamentului”).
În măsura în care este cazul, Legea fundamentală prevede următoarele: „(1) Membrii parlamentului au drepturi și obligații egale, ei își desfășoară activitățile în interesul public și nu vor primi instrucțiuni în acest sens.” Legea Parlamentului prevede, în special: „(1) Mandatul membrilor parlamentului ... se ia în considerare, în scopuri de securitate socială, ocuparea forței de muncă cu o perioadă de muncă de patruzeci de ore pe săptămână și o perioadă de serviciu care determină dreptul la pensie.
Pentru calcularea unei perioade de serviciu ca oficial al Guvernului, oficialul de stat, funcționarul public, judecător sau procuror, durata ocupării de muncă menționată mai sus este considerată ca timp de serviciu cheltuit în relația juridică relevantă.” (1) Membrii parlamentului au dreptul, de la jurământul lor până la sfârșitul mandatului lor, la un onorariu lunar, valoarea care este egală cu salariul ... 17. Statutul juridic al primarilor, al primarilor adjuncților, al președinților și al vicepreședinților adjuncților ai adunării județului este reglementat prin capitolul VII/A din Legea nr. CXCIX din 2011 privind funcționarii publici (denumit în continuare „Legea funcționarilor publici”), care conține următoarele pasaje: „(1) Relația de ocupare a forței de muncă a primarilor cu timp integral este o relație specială de serviciu public stabilită între organismul reprezentanților locali și primarul, [în principiu] ... „(1) Termenul primarilor cu timp integral se calculează ca fiind perioada de serviciu cheltuită în serviciul public, serviciul guvernamental sau serviciul armat și dă naștere la dreptul la pensie.” “(1) Dacă prezenta lege nu prevede altfel, orice trimitere la primari se interpretează ca fiind primari adjuncți,
președinți și vicepreședinți ai adunărilor județului și primari și vicepreședinții Budapestei.” 18. Primarii și reprezentanții locali (inclusiv membrii adunărilor de județ) sunt aleși în conformitate cu regulile prevăzute în Legea nr. L din 2010 privind alegerea reprezentanților guvernamentalului local și a primarilor. Președinții adunărilor de județ sunt aleși de către adunări din rândul membrilor lor, în conformitate cu art. 33 § 2 din Legea Fundamentală. Adjuncții primari și vicepreședinți ai adunărilor județului sunt, de asemenea, aleși de organismul respectiv de reprezentanți locali din rândul membrilor lor, în conformitate cu art. 74 din Legea nr. CLXXXIX din 2011 privind guvernele locale din Ungaria.
19. Legea Curții Constituționale (Legea nr. CLI din 2011 prevede următoarele: „Membrele Curții Constituționale sunt independenți, subordonați numai la Legea Fundamentală și Actele.” (2) În cadrul mandatului lor și în scopul dreptului la prestațiile de securitate socială, membrii Curții Constituționale sunt considerați angajați asigurați în serviciul public, iar salariul lor este considerat venit dintr-o activitate diferită de activitatea de muncă independentă, care include o parte din baza contribuției.
Termenul membrilor Curții Constituționale este considerat ca fiind timpul petrecut în muncă în serviciul public.” (1) Membrii Curții Constituționale nu sunt considerați responsabili în instanță sau de alte autorități în timpul sau după mandatul lor pentru activitățile desfășurate sau declarațiile de fapt sau de aviz făcute în exercitarea competențelor Curții Constituționale, astfel cum sunt definite în Legea Fundamentală și în prezenta lege, și nu se impune nicio procedură împotriva Curții Constituționale pentru astfel de declarații de fapt sau de aviz în instanță sau în fața altor autorități.
Această scutire nu acoperă abuzul de informații clasificate secrete sau secrete superioare, libele, difamarea și responsabilitatea legislației civile a membrilor Curții Constituționale.” (2) Prezentul act este considerat drept cardinal în temeiul articolului 24 alineatul (9) din Legea fundamentală.” 20. În legătură cu persoanele angajate în serviciul public în conformitate cu normele Codului muncii, Legea privind funcționarii publici prevede următoarele: „ (1) Pentru sarcinile legate direct de exercitarea competențelor publice și a competențelor de orientare, inspecție și supraveghere a unei instituții de serviciu public, precum și pentru sarcinile administrative, persoanele pot fi angajate numai ca funcționari ai guvernului sau funcționarii publici.
(2) Niciun contract de servicii, contract de lucrări sau contract de muncă [ordinar de muncă] nu poate fi încheiat pentru îndeplinirea unei sarcini care să fie exercitate exclusiv de o persoană numită oficială guvernamentală sau funcționară publică… (4) Proporția de persoane ... angajate de o instituție de serviciu public [în cadrul Codului muncii] într-un an dat ... nu depășește 10% din numărul mediu anual de personal… (9) Regulile prevăzute în subsecțiunile (1) - (4) de mai sus nu se aplică Biroului Parlamentului și arhivelor istorice ale Securității de Stat Ungare (10) Ca excepție a reglementării prevăzute în subsecțiunea (1) de mai sus, sarcinile procedurale în cadrul reprezentațiilor diplomatice sau consulare...
decizia Curții Constituționale din 16 octombrie 2017 (decizie nr. 29/2017. (X. 31.) AB, a se vedea punctul 10 de mai sus) conține următoarele pasaje referitoare la diferența presupusă nejustificată de tratament între pensionarii angajati în diferite categorii din sectorul public: „77. De la normele [impuzate] din [Legea din 1997 privind pensiile] se observă că acestea nu se aplică fiecărei persoane în serviciul de stat, ci numai persoanelor care intră sub incidența unor acte legislative specifice care reglementează statutul anumitor categorii de funcționari publici. 78. De exemplu, nu se aplică anumitor funcționari aleși sau celor care sunt angajati [în conformitate cu normele Codului muncii], chiar dacă angajatorul este o instituție bugetară.
Deși normele ar putea fi extinse pentru a acoperi fiecare poziție și fiecare funcționar public, excepțiile sunt justificate în mod rezonabil, pe de o parte, prin faptul că acestea sunt legate de drepturile electorale pasive și, pe de altă parte, prin statutul juridic specific al anumitor funcționari numiti (art. 102/J [din Legea din 1997 privind pensiile]). 79. [Considerând] eforturile de echilibrare a sistemului de pensii, diferența de tratament în cauză are o justificare percepabilă, obiectivă și rezonabilă. Prin urmare, aceasta nu încălcă articolul XV § 1 din Legea fundamentală.”
1. The applicant in application no. 78135/13, Mr István Gellérthegyi (hereinafter “the first applicant”), is a Hungarian national who was born in 1950 and lives in Budapest. He was represented before the Court by Mr A. Cech, a lawyer practising in Budapest.
The applicants in application no. 429/14, Mr Zoltán Balla and Ms Hajnalka Balláné Gál (hereinafter “the second and third applicant”), are Hungarian nationals who were born in 1956 and live in Budapest.
The applicants were employed as civil servants, notably as an associate professor of administrative law at Eötvös Loránd University and the National University of Public Service (as regards the first applicant), and as associate professors at the National University of Public Service (as regards the second and third applicants).
On a date not specified in the application, the applicants started receiving old-age pensions. It was disbursed to them alongside their salaries until 30 June 2013.
On 1 January 2013 an amendment to Act no. LXXXI of 1997 on Social-Security Pensions (hereinafter “the 1997 Pensions Act”) entered into force, pursuant to which the disbursement of those old-age pensions whose beneficiaries were simultaneously employed in certain categories within the civil service would be suspended from 1 July 2013 onwards for the duration of their employment.
A number of categories of persons in State employment were, however, exempted from the suspension of pension payments, such as members of Parliament and mayors, as well as persons employed in the public sector under the rules of the Labour Code (see Fábián v. Hungary [GC], no. 78117/13, § 23, 5 September 2017). Judges and prosecutors appointed to a stand-by post pursuant to Act no. XX of 2013 (see Baka v. Hungary [GC], no. 20261/12, § 54, ECHR 2016) were also exempted from the prohibition on double compensation (see paragraph 14 below). Although the suspension of pension payments also applied to health-care employees, given the importance of that sector their suspended pension payment could be compensated upon the decision of their employer by means of a salary supplement (see paragraph 15 below).
As of 1 July 2013, the disbursement of the applicants’ pension was suspended.
Partly following an application by the Ombudsman, the Constitutional Court embarked on the review of the impugned legislation’s constitutionality (see Fábián, cited above, § 16).
On 16 October 2017 the Constitutional Court found, in essence, that the rules concerning the ban on simultaneous receipt of a State pension and a salary struck a fair balance between the demands of the general interest of the community and the requirements of the protection of the individual’s fundamental rights; they therefore did not violate Article XIII of the Fundamental Law enshrining the protection of property. It further held that old-age pensioners employed, respectively, in the public and in the private sector were not in an analogous or relevantly similar situation. As regards the categories of public servants exempt from the ban on dual payment of State pensions and salaries (see paragraph 7 above), the Constitutional Court was of the view that the exception at issue was based on an objective and reasonable justification, notably on their specific legal status. Accordingly, the impugned legislation did not violate Article XV of the Fundamental Law enshrining the prohibition of discrimination (see paragraph 21 below).
Several elements of the relevant domestic law and practice as well as comparative-law material were set out in paragraphs 19 to 43 of the Fábián judgment (cited above).
Between 1 January 2013 (that is to say, its taking effect) and 1 April 2013, section 83/C of the 1997 Pensions Act read as follows (italics added): “(1) The disbursement of an old-age pension shall be suspended ... if the pensioner concerned is employed as a civil servant, a government official, a senior State official, a public servant, a judge, an officer of the court, an officer of the prosecutor’s office, a professional member of an armed service, or a professional member or contractor of the Hungarian Defence Forces.”
As of 2 April 2013, section 83/C of the 1997 Pensions Act was amended by Act no. XX of 2013 as follows (see Fábián, cited above, § 24; italics added): “(1) The disbursement of an old-age pension shall be suspended ... if the pensioner concerned is employed as a civil servant, a government official, a senior State official, a public official, an official in charge of public-service administration, a judge, an officer of the court, an officer of the prosecutor’s office, a professional member of an armed service, or a professional member or contractor of the Hungarian Defence Forces.”
Section 102/J of the 1997 Pensions Act (not quoted in Fábián, cited above) provides as follows: “... [S]ections 83/C and 102/I are not applicable, as from the entry into force of Act no. XX of 2013 ... until 31 December 2022, to judges and prosecutors appointed to a stand-by post ...”.
Act LXXXIV of 2003 on Certain Questions Related to the Exercise of Health-care Activity, as amended on 29 April 2013, provides as follows: “(1) An employer may award a salary supplement ... to health-care employees who are employed as civil servants or who are in a Government or State-service relationship; and the disbursement of whose [old-age pension] is suspended pursuant to section 83/C of the [1997 Pensions Act] … (2) The ... net amount of the salary supplement awarded by the employer cannot exceed the [suspended amount of the old-age pension].”
The legal status of members of parliament is governed by the Fundamental Law and by Act no. XXXVI of 2012 on Parliament (hereinafter “the Parliament Act”). In so far as relevant, the Fundamental Law provides as follows: “(1) Members of parliament shall have equal rights and obligations, they shall perform their activities in the public interest, and they shall not be given instructions in that respect.” The Parliament Act provides, in particular: “(1) The term of office of members of parliament ... shall be considered, for social-security purposes, employment with a working time of forty hours per week and a service period giving rise to a pension entitlement. For the calculation of a service period as a Government official, State official, public servant, civil servant, judge or prosecutor, the duration of the above-mentioned employment shall be counted as service time spent in the relevant legal relationship.” “(1) Members of parliament are entitled, from their swearing-in until the end of their term of office, to a monthly honorarium, the amount of which equals the salary ... of a deputy State secretary, as it is regulated by the Public Servants Act.”
The legal status of mayors, deputy mayors, presidents and vice-presidents of county assemblies is regulated by Chapter VII/A of Act no. CXCIX of 2011 on Public Servants (hereinafter “the Public Servants Act”), which contains the following passages: “(1) The employment relationship of full-time mayors is a special public service relationship established between the body of local representatives and the mayor, [in principle] ... on the strength of [the latter’s] election.” “(1) The term of office of full-time mayors shall be calculated as the service period spent in public service, Government service or armed service and shall give rise to a pension entitlement.” “(1) If this Act does not stipulate otherwise, any reference to mayors shall be construed as including deputy mayors, presidents and vice-presidents of county assemblies, and the mayor and deputy mayors of Budapest.”
Mayors and local representatives (including members of county assemblies) are elected in accordance with the rules laid down in Act no. L of 2010 on the Election of Local Government Representatives and Mayors. Presidents of county assemblies are elected by the assemblies themselves from among their members, in accordance with Article 33 § 2 of the Fundamental Law. Deputy mayors and vice-presidents of county assemblies are also elected by the respective body of local representatives from among their members, in accordance with section 74 of Act no. CLXXXIX of 2011 on the Local Governments of Hungary.
The Constitutional Court Act (Act no. CLI of 2011) provides as follows: “Members of the Constitutional Court shall be independent, subordinated only to the Fundamental Law and Acts.” “(2) Under their term of office and for the purposes of entitlement to social-security benefits, members of the Constitutional Court shall be considered insured employees in public service, and their salary shall be considered income from an activity other than self-employment, comprising part of the contribution base. The term of office of members of the Constitutional Court shall be considered to be the time spent in public-service employment.” “(1) Members of the Constitutional Court shall not be held accountable in court or by other authorities during or after their term of office for the activities carried out or statements of fact or opinion made while exercising the competences of the Constitutional Court as defined in the Fundamental Law and in this Act, and no proceedings shall be initiated against the Constitutional Court for such statements of fact or opinion in court or before other authorities. This exemption shall not cover abuse of information classified top secret or secret, libel, defamation and the civil law liability of Members of the Constitutional Court.” “(2) This Act shall be considered a Cardinal Act pursuant to Article 24 (9) of the Fundamental Law.”
In connection with persons employed in the public service under the rules of the Labour Code, the Public Servants Act provides as follows: “(1) For tasks directly related to the exercise of public powers and powers of guidance, inspection and supervision of a public-service institution, as well as for administrative tasks, persons may be employed only as Government officials or public servants. (2) No contract for services, works contract or [ordinary labour-law] employment contract may be concluded for the completion of a task which shall exclusively be exercised by a person appointed as a Government official or public servant… (4) The proportion of persons ... employed by a public-service institution [under the Labour Code] in a given year ... shall not exceed 10% of the average yearly staff number… (9) The rules contained in subsections (1) to (4) above do not apply to the Office of the Parliament and to the Historical Archives of Hungarian State Security. (10) As an exception to the rule contained in subsection (1) above, procedural tasks at diplomatic or consular representations ... may also be carried out by individuals other than Government officials or public servants.”
The Constitutional Court’s decision of 16 October 2017 (decision no. 29/2017. (X. 31.) AB, see paragraph 10 above) contains the following passages concerning the allegedly unjustified difference in treatment between pensioners employed in different categories within the public sector: “77. It is apparent from the [impugned] rules of [the 1997 Pensions Act] that they do not apply to every person in State service but only to persons falling under the scope of specific legislative acts governing the status of certain categories of public servants. 78. For example, they do not apply to certain elected officials or to those who are employed [under the rules of the Labour Code], even if the employer is a budgetary institution. Although the rules could be extended to cover every position and every public servant, the exceptions are reasonably justified, on the one hand, by the fact that they are related to passive electoral rights and, on the other hand, by the specific legal status of certain appointed officials (section 102/J [of the 1997 Pensions Act]). 79. [Taking into account] the efforts to balance the pension system, the difference in treatment in question has a perceivable, objective and reasonable justification. Therefore it does not violate Article XV § 1 of the Fundamental Law.”