CtEDO 13.03.2018 Auto

YORDANOV v. BULGARIA

RESPONDENT
BGR
HOTĂRÂRE
13.03.2018
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Struck out of the list
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
YORDANOV v. BULGARIA (CtEDO, 2018)
HUDOC · oficial

A cincea secțiune DECIZIE Nr. 18648/09 Ivan Todorov YORDANOV împotriva Bulgariei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A Cincea Secțiune), care a stat la 13 martie 2018 în calitate de comitet compus din: Gabriele Kucsko-Stadlmayer, președinte, Yonko Grozev, Lado Chanturia, judecători și Anne-Marie Dougin, grefierul adjunct al secțiunii interioare, având în vedere cererea depusă la 17 februarie 2009, Având în vedere declarația prezentată de guvernul contestat la 27 septembrie 2017 cere Curtea să excludă aplicarea din lista cazurilor și răspunsul reclamantului la această declarație, după ce a deliberat, hotărăște după cum urmează: FACTE ȘI PROCEDURĂ Reclamantul, dl Ivan Todorov Yordanov, este un național bulgar, care s-a născut în 1981 și locuiește în satul Ivailo, regiunea Pazardzhik. El a fost reprezentat în fața Curții de către dl V. Stoyanov, avocat care practică în Pazardzhik. Guvernul bulgar (“Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna M. Dimitrova, a Ministerului Justiției. Reclamantul s-a plâns în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție că a fost supus unei interdicții de părăsire a țării și că autoritățile nu au evaluat proporționalitatea acestei măsuri. Cererea a fost comunicată guvernului. După negocierile încheiate fără succes, prin scrisoare datată 27 În septembrie 2017, Guvernul a prezentat Curtea o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor legate de cerere. În această declarație, ei au recunoscut o încălcare a dreptului reclamantului la libertatea de circulație garantat de art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenția, astfel cum în 2008 reclamantul a fost supusă unei interdicții privind părăsirea țării. Acestea s-au angajat să plătească reclamantului 2.500 de euro (EUR) și au declarat că această sumă a fost de acoperire a oricărei daune, precum și a costurilor și cheltuielilor, că ar fi eliberată de orice impozită care ar putea fi taxabilă reclamantului și că ar fi convertită în levii bulgare la rata aplicabilă la data decontare. Suma ar fi plătită în termen de trei luni de la data notificării hotărârii Curții de a elimina cazul din lista sa. În cazul în care nu s-a plătit suma în termenul menționat, Guvernul s-a angajat să plătească dobânzi simple pe aceasta de la expirarea perioadei respective până la decontare, la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de decontare plus trei puncte procentuale. La 10 noiembrie 2017, Curtea a primit o scrisoare din partea reclamantului în care a indicat că este de acord cu termenii declarației guvernamentale, totuși a solicitat Curții să dețină în mod explicit în decizia sa că compensația primită nu ar constitui un obstacol pentru reluarea procedurii în Bulgaria și că guvernul trebuie să plătească 600 EUR reprezentantului reclamantului pentru asistența juridică furnizată. HOTĂRÂREA Curții reiterează că art. 37 din Convenție prevede că, în orice etapă a procedurii, poate decide să scoată o cerere din lista cazurilor în care circumstanțele conduc la una dintre concluziile specificate, în temeiul alineatului (1) literele (a), (b) sau (c) din respectivul articol. „pentru orice alt motiv stabilit de Curte, nu mai este justificat să continue examinarea cererii”. De asemenea, aceasta reiterează că, în anumite circumstanțe, aceasta poate elimina o cerere în temeiul articolului 37 alineatul (1) litera (c) pe baza unei declarații unilaterale de către un guvern contestat, chiar dacă reclamantul dorește să continue examinarea cazului. În timp ce reclamantul nu s-a opus declarației unilaterale făcute de Guvern, condițiile suplimentare pe care le-a atașat la acordul său nu pot fi considerate ca fiind o acceptare a acestei declarații. În acest scop, Curtea a examinat declarația în lumina principiilor care iese din jurisprudența sa, în special hotărârea Tahsin Acar (Tahsin Acar c. Turcia) (obiecții preliminare) [GC], nr. 26307/95, §§ 75-77, CEDH 2003-VI; WAZA Sp. z o.o. c. Polonia (dec.), nr. 11602/02, 26 iunie 2007; și Sulwińska c. Polonia (dec.), nr. 28953/03, 18 septembrie 2007). Curtea a constatat încălcări ale articolului 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție din cauza restricțiilor disproporționate privind libertatea de circulație a persoanelor în o serie de cazuri împotriva Bulgariei (a se vedea, de exemplu, Riener c. Bulgaria , nr. 46343/99, § 130, 23 mai 2006; Ignatov c. Bulgaria , nr. 50/02, § 40, 2 iulie 2009; Nalbantski c. Bulgaria, nr. 30943/04, §§ 60-67, 10 februarie 2011, și Pfeifer v. Bulgaria , nr. 24733/04 §§ 57-58, 17 februarie 2011). Având în vedere natura admiterilor conținute în declarația guvernului, precum și valoarea compensației propuse – care este în conformitate cu sumele acordate în cazuri similare, ținând seama de durata interdicției de călătorie – Curtea consideră că nu mai este justificat continuarea examinării cererii (art. 37 § 1 litera (c)). În plus, având în vedere considerentele de mai sus și, în special, având în vedere jurisprudența clară și extinsă privind acest subiect, Curtea este convinsă că respectarea drepturilor omului, astfel cum este definită în Convenția și în Protocolurile sale, nu o impune să continue examinarea cererii (art. 37 § 1 în amendă) În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu respectă termenii declarației lor unilaterale, cererea ar putea fi restaurată pe listă în conformitate cu art. 37 § 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, este necesar să se scoată cazul din listă. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, ia act de termenii declarației guvernului contestat și de modalitățile de asigurare a respectării întreprinderilor menționate în acest articol; decide să scoată aplicarea din lista sa de cazuri în conformitate cu articolul (c) din Convenție. Adoptată în engleză și notificată în scris la 5 aprilie 2018. Anne-Marie Dougin Gabriele Kucsko-Stadlmayer Președintele adjunct de grefier interimar

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă