CtEDO 29.03.2018 Auto

C c. FRANCE

RESPONDENT
FRA
HOTĂRÂRE
29.03.2018
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Affaire communiquée
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
C c. FRANCE (CtEDO, 2018)
HUDOC · oficial

Comunicat la 29 martie 2018 CINCEA SECȚIUNEA C Cererea nr. 1462/18 C împotriva Franței introdusă la 4 ianuarie 2018 EXPOSAT DEFICIENȚĂ Circumstanțele din speță Reclamanții, M C (prima reclamantă, M. C) și M. C (al doilea reclamant) și M. C (al treilea reclamant) În ceea ce privește cele de mai sus, Comisia constată că, în cazul de față, Comisia nu a luat în considerare niciun element de probă care să demonstreze că, în cazul de față, Comisia nu a respectat principiul operatorului economic privat în economia de piață și, prin urmare, nu a luat în considerare niciun element de probă care să demonstreze că ar fi putut fi considerat drept ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE. octombrie 2010 în Gainesville, Florida, certificatul de naștere indică faptul că prima recurentă este mama sa și că al doilea reclamant este tatăl său. La 22 octombrie 2014, primii doi solicitanți au solicitat transcrierea certificatului de naștere în registrele statului consular francez din Miami. La 17 februarie 2015, consulul general al Franței din Miami a informat primele două părți care au depus cererea și că dosarul a fost transmis Parchetului din Nantes, ținând seama de faptul că au recurs la o convenție de gestație pentru alții. La 16 aprilie 2015, procurorul Republicii le-a prezentat următoarea scrisoare: (...) Constatarea că nu aveți nici o legătură privilegiată cu Statele Unite în care nu sunteți domiciliați, că din căsătoria care a avut loc în 2004 nu există copii care să poarte pe carnetul de familie, pe care dl C l-ar fi născut la vârsta de 45 de ani. ani, sunt la fel de multe elemente în stare de fapt pentru a refuza transcrierea solicitată. J În aceste condiții, cu excepția unor documente pe care le-ați dori să mă convingeți cu privire la analiza mea greșită, nu pot decât să vă invit să contactați un avocat pentru a-mi asigna Parchetul în fața tribunalului de Mare Instanță din Nantes pentru a încerca să obțin transcrierea acestui act de naștere (...) La 28 august 2015, invocând în special articolele 8 și 14 din convenție, primii solicitanți au solicitat procurorului Republicii să se adreseze Tribunalului de Mare Instanță din Nantes pentru a primi ordinul de transcriere a certificatului de naștere al celui de-al treilea reclamant în registrele statului civil. Tribunalul de Mare Instanță din Nantes a acceptat această cerere printr-o hotărâre din 30 august 2016. El a constatat că: (a) certificatul de naștere al celui de-al treilea reclamant: (b) s-a născut din primii doi reclamanți din Gainesville și (c) a fost apostat, în conformitate cu Convenția de la Haga din 5 octombrie 1961. El a considerat apoi că procuratura publică nu putea deduce de la singura vârstă a mamei și de la absența unui copil născut în primii șase ani de căsătorie la existența unei convenții de gestație pentru alții, observând, de asemenea, că lipsa de producție a certificatului de naștere și a brățara spitalului nu a fost un element probant. În al doilea rând, s-a constatat că ministerul public nu a efectuat nicio verificare utilă în sensul legii și a făcut o simplă afirmație și că nu a fost stabilit și nici nu a susținut că actul de naștere fusese pus în fraudă a legii americane, nici că acesta avea să dispună de o filiație stabilită în mod regulat, ale cărei filiații le-ar contrazice pe cele care figurează în certificatul de naștere apostat. Instanța reține, în consecință, că procuratura nu aducea dovada că actul nu era în conformitate cu realitatea, în sensul art. 47 din Codul civil. Prin hotărârea din 11 septembrie 2017, Tribunalul de apel din Rennes a confirmat hotărârea din 30 august 2016 în acest sens, în măsura în care a făcut obiectul cererii de transcriere a certificatului de naștere în temeiul filiației paterne. Ea a infirmat, în schimb, în ceea ce o făcea în temeiul filiației materne. Hotărârea este redactată după cum urmează: (...) În ceea ce privește desemnarea mamei în certificatul de naștere, realitatea în sensul [articolului 47 din Codul civil], este realitatea de la tanș Într-adevăr, în conformitate cu hotărârea generală privind statutul civil din 11 mai 1999 (...), actele străine au încredere până la proba contrarie a veridicității faptelor care au fost declarate ofițerului de stare civilă, cu toate acestea, art. 47 din Codul civil se referă numai la condițiile de formă a actelor, dar nu și la condițiile de fond și la efectele acestor acte în ceea ce privește statutul personal al persoanelor interesate. Obiectul actului de naștere este de a constata un fapt și nu un act juridic, în timp ce realitatea filiației s Recurgerea la o convenție de mamă surogat consimțită în străinătate sau cu privire la faptul că un mecanism de substituție este acționat, astfel încât numele mamei care nu a născut să fie purtat în actul de naștere ca mamă legală, ca urmare a legăturii maternității cu actul de lantură, realitatea în sensul articolului menționat anterior, care corespunde realității materiale și de fapt și nu realității juridice În cazul de față, din dosarul constituit de Consulatul General din Miami, reiese suficient de clar și coerent (mama în vârstă de 44 de ani la naștere, refuzul de a prezenta documentele medicale) : certificatul de travaliu care poartă identitatea mamei născute și brățara spitalului, reședința părinților în Thailanda, neînmatricularea soților C la Consulatul General din Miami), care permite să se rețină că soții C au încheiat cu succes o convenție de gestație pentru terți în străinătate, că M C nu a născut de copil, astfel încât: certificatul de nastere tinut in strainatate, nu este in conformitate cu realitatea prin faptul ca el o desemnează ca mama, astfel incat: nu este indoit si nu poate, in ceea ce priveste aceasta denumire, sa fie transcrisa in registrele statului civil francez Hotărârea pronunțată va fi infirmată în sensul că a declarat că procurorul public nu aduce dovada că actul nu este în conformitate cu realitatea, în sensul articolului 47 din Codul civil, în ceea ce privește desemnarea M C ca mamă a copilului În ceea ce privește dreptul la respectarea vieții private și de familie a copilului, garantat prin art. 8 din Convenție (...), refuzul de a transcrie filiația maternă a culpei, atunci când copilul s-a născut în străinătate în afara teritoriului unei convenții de gestație pentru alții, rezultă din lege și urmărește un scop legitim prin aceea că urmărește protejarea copilului și a mamei surogat și urmărește să descurajeze această practică, interzisă prin articolele 16-7 și 16-9 din Codul civil Refuzul de transcriere nu creează discriminare nejustificată din cauza nașterii și nu aduce atingere în mod disproporționat dreptului la respectarea vieții private și de familie a copilului, având în vedere scopul legitim urmărit ; într-adevăr, primirea copilului în căminul constituit de tatăl său și de soția sa nu este pusă sub semnul întrebării de către autoritățile franceze, care i-au eliberat un certificat de cetățenie la 20 februarie 2014 și adoptarea permite, dacă sunt îndeplinite condițiile legale și dacă este conformă cu interesul copilului, să creeze o legătură de filiație între copil și soția tatălui său În ceea ce privește desemnarea tatălui în certificatul de naștere (...) Întrucât instanța este sesizată cu o acțiune în scopul transcrierii unui act din statul civil străin și nu a unei acțiuni în recunoaștere sau în stabilire a filiației, trebuie să se constate că: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . C nu este tatăl În consecință, faptele declarate în aceasta corespund realității, în ceea ce privește desemnarea domnului C în calitate de tată, astfel încât Convenția de gestație pentru alții nu împiedică transcrierea parțială a actului de naștere respectiv în ceea ce privește filiația părintească a copilului (...). Primii doi reclamanți nu s-au ocupat de această hotărâre. Dreptul și practica internă relevantă Curtea face trimitere mutatis mutandis la dreptul și practica internă astfel cum sunt expuse în Hotărârile Mensson c. France 65192/11, §§ 29-36, CEDH 2014 (extras)), Labassee c. France 65941/11, §§ 18-27, 26 iunie 2014) și Foulon și Bouvet c. Franța 9063/14 și 10410/14, §§ 35-38, 21 iulie 2016). Aceasta constată că jurisprudența Curții de Casație a evoluat de atunci. Curtea de Casație a confirmat că, în cazul în care transcrierea în registrele de stare civilă franceză a certificatului de naștere străin al unui copil născut în străinătate în afara teritoriului este posibilă, cu condiția ca acesta să nu fie numit tată al tatălui biologic, ea nu a fost legalizată în măsura în care actul de naștere străin desemnează ca mamă mama de intenție, prin urmare, nu este vorba despre femeia care a născut copilul în cauză (Civ. , 5 iul. 2017, n 824 (15-28.597) și 825 (16-16.901 și 16-50.005)). Cu toate acestea, aceasta a statuat că copilul născut în străinătate ca urmare a unei gestații pentru alții putea fi adoptat de comun sau de soțul tatălui biologic (Civ. 1, 5 iul. 2017, n 824 (15-28.597), 825 (16-16.901 și 16-50.005) și 826 (16-16.455). În acest punct sunt redactate Hotărârile nr. 824 și 825. (...) Prevăzut numai în termenii articolului 8 din Convenție (...) Prevăzut că refuzul de transcriere a filiației materne de intenție, în cazul în care copilul s-a născut în străinătate în afara teritoriului unei convenții de gestație pentru alții, rezultă din lege și are un scop legitim în acest scop, tinde spre protecția copilului și a mamei surogat și are ca scop descurajarea acestei practici, interzisă prin art. 16-7 și 16-9 din Codul civil; Așteptând ca acest refuz de transcriere să nu aducă o atingere disproporționată dreptului la respectarea vieții private și de familie a copiilor, având în vedere scopul legitim urmărit; întrucât, în fapt, mai întâi, îngrijirea copiilor în căminul constituit de tatăl lor și de soția sa nu mai este pusă în discuție de autoritățile franceze, care eliberează certificate de cetățenie franceză copiilor născuți într-o gestație pentru altii în străinătate; în consecință, în lumina interesului superior al copiilor deja născuți, recurgerea la gestație pentru alții nu mai împiedică transcrierea unui act de naștere străin, atunci când condițiile articolului 47 din Codul civil sunt îndeplinite, nici la stabilirea filiației paterne; în cele din urmă, adoptarea permite, în cazul în care condițiile legale sunt îndeplinite și este conformă cu interesul copilului, crearea unei legături de filiație între copii și soția tatălui lor (...) Cu privire la același punct la Hotărârea nr. 826 este formulat după cum urmează (...) Prevăzut că, pentru a respinge cererea de adopție simplă, hotărârea reținută că nașterea copilului rezultă dintr-o încălcare, de către domnul Y..., a dispozițiilor din art. 16-7 din Codul civil, conform căruia orice convenție privind procrearea sau gestația în numele lui este nulă de o declarație publică; ........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................... (...) S-a așteptat, conform [articolului 4/2009 din Codul civil], ca atunci când filiația copilului este stabilită în raport cu tatăl său și cu mama sa, aceștia trebuie să fie una și alta la adopție; Întrucât, pentru a respinge cererea de adopție, hotărârea reține încă faptul că consimțământul inițial al [mamei biologice], lipsit de orice dimensiune maternă subiectivă sau psihică, privează de consimțământul său ulterior adoptării copilului pe care l-a născut, un astfel de consimțământ nu poate înțelege decât ca cel al unei mame să renunțe simbolic și legal la maternitatea sa în toate componentele sale și, în special, în dimensiunea sa subiectivă sau psihică; În acest fel, prin motive inechitabile, în timp ce ea a constatat existența, sinceritatea și absența remunerării consimțământului la adopție acordat de mama copilului, instanța de apel a încălcat [articolele 348 și 361] (...) GRIFS Invocând art. 8 din Convenție, reclamanții denunță o încălcare a dreptului la respectarea vieții private a celui de-al treilea din ei, rezultând din refuzul autorităților franceze de a-și transcrie integral actul de naștere pe registrele statului civil francez. Invocând art. 14 din Convenție, coroborat cu art. 8 din Convenție, reclamanții denunță o încălcare discriminatorie a dreptului la respectarea vieții private a celui de-al treilea (al treilea), bazată pe Refuzul de a transcrie certificatul de naștere străin al celui de-al treilea reclamant/e în registrele statului francez cu condiția ca acesta să desemneze prima reclamantă ca fiind mama sa este o interferență în dreptul la respectarea vieții private a celui de-al treilea reclamant, în sensul articolului 8 din convenție (b) Este posibil să se stabilească în dreptul francez o legătură de filiație între cel de-al treilea reclamant/e și prima reclamantă prin alte căi decât transcrierea integrală a actului de naștere străin Având în vedere, în special, răspunsul la această întrebare, a avut loc, în speță, o încălcare a articolului 8 din Convenție cu privire la cel de-al treilea reclamant/e, pe baza refuzului de a-și transcrie certificatul de naștere pe registrele statului civil francez, cu condiția ca acesta să o desemneze pe prima reclamantă ca fiind mama sa? Refuzul de a transcrie certificatul de naștere străin al celui de-al treilea reclamant/e în registrele de stare civilă franceză, cu condiția ca acesta să o desemneze pe prima reclamantă ca fiind mama sa ui ar încălca art. 14 din Convenție coroborat cu art. 8 din Convenție în privința celui de-al treilea reclamant/e

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă