Tonello împotriva Ungariei

Reclamantul s-a născut în 1971 și trăiește în Vigonza (Padua). Reclamantul s-a întâlnit cu fostul său partener, K.S., un național maghiar, în 2008. Ei au început să trăiască împreună în Abano Terme (Italia) și au avut o fiică, care s-a născut la 15 septembrie 2011. Potrivit reclamantului, după naşterea copilului K.S. a început să se implice în comportament obsesiv şi relaţia lor s-a deteriorat. În noiembrie 2011 K.S. A petrecut o săptămână în Ungaria cu fiica lor. În decembrie a aceluiași an a călătorit din nou în Ungaria cu copilul. S-a convenit ca reclamantul să-i aducă pe 30 decembrie și să-i ducă înapoi în Italia. În timp ce se îndreaptă spre Ungaria, reclamantul a fost informat de către K.S.

că ea nu a intenţionat să se întoarcă în Italia. 10. Reclamantul s-a întors în Italia (fără a fi ajuns în Ungaria); apoi a plecat din nou în Ungaria, unde (după sosirea) K.S. iniţial i-a refuzat accesul la fiica lui. După câteva zile, K.S. i-a permis reclamantului să vadă copilul şi să-l informeze că el o poate vedea din nou, cu condiţia ca el să fie de acord să-şi permită fiica să rămână în Ungaria cu K.S. și plătește 500 de euro (EUR) pe lună în sprijinul copilului. Reclamantul a respins această propunere și la 9 ianuarie 2012 s-a întors în Italia. 11. La 21 februarie 2012, reclamantul a depus o cerere la Curtea de la Veneția pentru minori, cerându-se ca stripa de judecată K.S. cu autoritatea părintelui asupra fiicei lor, ordona revenirea copilului în Italia și acorda-i custodia exclusivă.

12. La o dată neespecificată, reclamantul a depus o cerere la Curtea Centrală de District Pest pentru returnarea copilului, în conformitate cu Convenția de la Haga din 25 octombrie 1980 privind aspectele civile ale răpirii internaționale a copiilor (denumită în continuare „Convenția de la Haga”). 13. La 13 septembrie 2012, Curtea Centrală de District Pest a constatat că K.S.

a menținut copilul în Ungaria ilegal și a ordonat ca ea să returneze copilul la reședința reclamantului în Italia până la 21 septembrie 2012. În alternativa, copilul ar trebui să fie predat reclamantului sau proxyului său din Budapesta cel târziu la 24 septembrie 2012. 14. În urma unui recurs de către K.S., la 8 noiembrie 2012, Curtea Supremă a Budapestei a susținut hotărârea Curții Centrale de District Pest și a ordonat ca copilul să fie returnat în Italia până la 30 noiembrie 2012 sau la reclamantul sau proxyul său din Budapesta până la 4 decembrie 2012. 15. În urma unui recurs suplimentar de către K.S., această decizie a fost susținută de Curtea Supremă la 22 ianuarie 2013; totuși, copilul nu a fost returnat reclamantului.

16. O ordine de executare bazată pe decizia din 8 noiembrie 2012 a fost eliberată la 21 ianuarie 2013 împotriva K.S. Jurnalul judecător al Curții de district Mezőtúr a ordonat mamei să respecte decizia finală și să returneze copilul la reclamant în termen de 15 zile și a ordonat să plătească o amendă de 152.400 de forints maghiari (HUF – aproximativ 490). 17. Procedura penală împotriva K.S. au fost inițiate în 2013 de procurorul public Padova și un mandat european de arestare a fost emis împotriva ei. 18. La 14 ianuarie 2013, Curtea Veneția a constatat că are competența de a examina cazul reclamantului în temeiul articolelor 8, 10, 11 și 42 din Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 din 27 noiembrie 2003 (a se vedea punctul 49 de mai jos), a permis cererea reclamantului (a se vedea punctul 11 de mai sus), desfășurată K.S.

a autorității ei parentale și, la fel ca omologul său maghiar, a ordonat returnarea imediată a copilului în Italia. 19. La 18 ianuarie 2013, judecătorul de anchete preliminare (giudice per le indagini preliminari) a emis un mandat de arestare împotriva K.S. pentru infracţiunea răpirii internaţionale a copiilor. 20. La 23 ianuarie 2013 a fost emis un mandat european de arestare împotriva K.S. de către Curtea Padova. 21. La 15 februarie 2013, tribunalul a trimis o copie a ordinii de returnare biroului de gardian al districtului Mezőtúr pentru a permite autorității respective să-l servească pe K.S. şi să o informeze cu privire la consecinţele nerespectării ordinului. 22. La 28 februarie 2013, doi membri ai oficiului de gardian Mezőtúr au încercat să îndeplinească ordinul K.S.; nu au reuşit să intre în casa ei.

Întrucât cutia poştală a lui K.S. era într-o parte încuiată a clădirii, nici ei nu puteau să lase în urmă nicio notificare. Ei au mers la adresa înregistrată a mamei lui K.S., dar nici ei nu au putut găsi pe nimeni acolo. Au lăsat în urmă o notificare în cutia poştală de acolo informand K.S. din încercarea lor de a intra în casa ei și a datei următoarei vizite de către personalul de cabinet de gardian. 23. La 4 martie 2013, personalul biroului de gardian a vizitat din nou adresa permanentă înregistrată a K.S. și adresa rezidențială înregistrată a mamei ei, dar din nou nu a îndeplinit ordinul de aplicare pe ea. 24. În martie 2013, Departamentul de Drept Privat Internaţional al Ministerului Ungariei de Justiţie a desfăşurat proceduri de mediere prin intermediul reprezentanţilor legali ai K.S.

și reclamantul pentru a încerca să ajungă la un acord amiabil. 25. La 6 martie 2013, procurorul public Padova a depus prin intermediul unei scrisori rogatorii o cerere de asistență judiciară la Procuratura din Budapesta. Cererea a fost respinsă la 29 octombrie 2013 din cauza faptului că hotărârea Curții minorilor de la Veneția (a se vedea punctul 18 de mai sus) nu a fost încă executabilă (a se vedea punctul 31 de mai jos) și a nesemnității de dublă criminalitate. 26. La 20 martie 2013, Curtea de district Mezőtúr a permis o cerere depusă de K.S. pentru suspendarea ordinului de returnare emis de Înaltul Tribunal din Budapesta (a se vedea punctul 14 de mai sus), însă această decizie a fost ulterior anulată de Înaltul Tribunal din Szolnok la 19 iunie 2013. La 16 octombrie 2013, Curtea de district Mezőtúr a refuzat o altă cerere similară depusă de K.S.

În urma unui recurs de către K.S., această ultimă decizie a fost susținută de Curtea Înaltă Szolnok la 4 decembrie 2013. 27. La 5 septembrie 2013, judecătorul judecător, însoțit de ofițeri de poliție și personalul de cabinet de gardian, a vizitat adresa înregistrată K.S. și adresa rezidențială a mamei sale, dar nimeni nu a răspuns la uşă. 28. La 20 septembrie 2013, judecătorul a încercat să servească ordinul de aplicare a măsurilor la aceleași adrese, dar fără succes, ca și K.S. şi fiica ei s-a absonat. Biroul de gardian a informat jurisprudența că nu dispune de informații utile cu privire la locul în care K.S. şi fiica ei. 29. La o dată neespecificată, K.S.

a depus o cerere de încheiere a procedurii de executare; această cerere a fost refuzată de Curtea Centrală de District de Pest la 4 octombrie 2013. Această hotărâre a fost susținută de Curtea Înaltă de la Budapesta la 10 decembrie 2013. 30. La 21 ianuarie 2014, poliția Mezőtúr a emis un mandat de căutare internațional. 31. La 17 martie 2014, Curtea de district Szolnok a declarat aplicarea hotărârii Curții Minorilor de la Veneția (a se vedea punctul 18 de mai sus). La 30 iunie 2014, în urma apelului de către K.S., această decizie a fost anulată de Curtea Înaltă Szolnok. 32. Procurorul din districtul Mezőtúr a ordonat o anchetă cu privire la K.S. privind custodia neautorizată a unui minor și punerea în pericol a unui minor la 17 februarie și, respectiv, 18 martie 2014. 33. La 5 mai 2014 K.S.

a fost chemat ca suspect, dar ea nu a reușit să apară. 34. La 19 mai 2014 a fost emis un mandat de arestare împotriva K.S. 35. La 5 noiembrie 2014 judecătorul a încercat fără succes să îndeplinească ordinea de aplicare a K.S. la adresa ei rezidenţială înregistrată. Rezidenții din zonă nu au putut furniza informații utile judecătorului. 36. În urma unui recurs din partea reclamantului împotriva hotărârii Szolnok din 30 iunie 2014 (a se vedea punctul 31 de mai sus), la 25 noiembrie 2014, Kúria a declarat aplicarea hotărârii Curții minorilor din Veneția (a se vedea punctul 18 de mai sus). 37. La 23 decembrie 2014, procurorul public Padova a depus prin intermediul unei scrisori rogator o nouă cerere de asistență judiciară și a solicitat ca poliția Padova să fie autorizată să asiste poliția judiciară locală în executarea mandatului de arestare.

La 18 martie 2015, Procurorul din Budapesta a respins această cerere din motivele că comportamentul descris în plângerea penală ar putea fi clasificat ca răpire în temeiul Codului penal italian, dar nu în temeiul articolului 190 din Codul penal maghiar. 38. La 10 și 12 martie 2015, personalul biroului Mezőtúr a vizitat adresa înregistrată a K.S. și casa mamei sale, dar încercările lor de a servi ordinul de aplicare au eșuat. 39. Guvernul a subliniat că mai multe căutări și alte acțiuni procedurale nu au putut genera rezultate. Pentru a identifica locul de reședință al K.S., ei au verificat baza de date a Fondului Național de Asigurare Sănătății și au solicitat date de la toate instituțiile financiare ale țării care furnizează servicii de plată.

În plus, au solicitat date de la companiile de telefonie mobilă, de la Trezoreria de Stat maghiară, de la autoritățile vamale și fiscale maghiare și de la agențiile fiscale și vamale regionale și locale; au efectuat, de asemenea, verificări în bazele de date ale societăților care furnizează servicii de card clienților obișnuiți pe teritoriul Ungariei. 40. La 13 octombrie 2016 Curtea de district Mezőtúr, în timpul procesului penal împotriva K.S. pentru răpirea copiilor, a auzit M.A., pediatra copilului. M.A. a spus că a vizitat copilul de mai multe ori de-a lungul anilor. În special, la 1 septembrie 2016, ea a emis un certificat medical care a fost necesar pentru înregistrarea copilului într-o grădiniță.

41. Prin scrisoarea din 13 decembrie 2016, Autoritatea Centrală Italiană a informat reclamantul că autoritățile maghiare nu au fost încă în măsură să execute ordinul de returnare deoarece încă nu au identificat locul de reședință al K.S. 42. La ședința din 15 decembrie 2016 Curtea de district Mezőtúr a auzit patru dintre rudele K.S., care au declarat toate că K.S. Trăia în ascunzătoare. 43. La 20 aprilie 2017 K.S. a fost achitată de Curtea de District Mezőtúr. Textul acestei hotărâri nu a fost elaborat în faţa Curţii. 44. Procurorul general Mezőtúr a depus un recurs împotriva acestei hotărâri în fața Curții Înalte Szolnok. 45. La 10 mai 2017 procurorul public Padova a depus prin intermediul unei scrisori rogatorii o nouă cerere de asistență judiciară.

Această cerere a fost respinsă. 46. Potrivit celor mai recente informații primite de Curte, în februarie 2018 procedura penală împotriva K.S. Szolnok era încă în aşteptare, iar ordinul de returnare al fiicei reclamantei nu a fost încă pusă în aplicare.

6. The applicant was born in 1971 and lives in Vigonza (Padua). 7. The applicant met his former partner, K.S., a Hungarian national, in 2008. They began living together in Abano Terme (Italy) and had a daughter, who was born on 15 September 2011. 8. According to the applicant, after the baby was born K.S. began engaging in obsessive behaviour and their relationship deteriorated. 9. In November 2011 K.S. spent a week in Hungary with their daughter. In December of the same year she again travelled to Hungary with the baby. It was agreed that the applicant would fetch them on 30 December and drive them back to Italy. While on his way to Hungary, the applicant was informed by K.S. that she did not intend to return to Italy.

10. The applicant first returned to Italy (without having reached Hungary); he then set off again for Hungary, where (after arriving) K.S. initially denied him access to his daughter. After several days, K.S. allowed the applicant to see the baby and informed him that he could see her again, provided that he agreed to let his daughter stay in Hungary with K.S. and pay 500 euros (EUR) per month in child support. The applicant rejected this proposal and on 9 January 2012 returned to Italy. 11. On 21 February 2012 the applicant lodged an application with the Venice Minors Court requesting that the court strip K.S. of parental authority over their daughter, order the return of the child to Italy and grant him exclusive custody.

12. On an unspecified date the applicant lodged a request with the Pest Central District Court for the child’s return, pursuant to the Hague Convention of 25 October 1980 on the Civil Aspects of International Child Abduction (hereinafter, “the Hague Convention”). 13. On 13 September 2012 the Pest Central District Court found that K.S.

was keeping the child in Hungary illegally and ordered that she return the child to the applicant’s residence in Italy by 21 September 2012. Alternatively, the child should be handed to the applicant or his proxy in Budapest no later than 24 September 2012. 14. Following an appeal by K.S., on 8 November 2012 the Budapest High Court upheld the decision of the Pest Central District Court and ordered that the child be returned to Italy by 30 November 2012 or to the applicant or his proxy in Budapest by 4 December 2012. 15. Following a further appeal by K.S., that decision was upheld by the Supreme Court on 22 January 2013; nevertheless, the child was not returned to the applicant. 16. An enforcement order based on the second-instance decision of 8 November 2012 was issued on 21 January 2013 against K.S.

The bailiff of the Mezőtúr District Court instructed the mother to comply with the final decision and return the child to the applicant within fifteen days and ordered her to pay a fine of 152,400 Hungarian forints (HUF – approximately EUR 490). 17. Criminal proceedings against K.S. were initiated in 2013 by the Padua public prosecutor and a European arrest warrant was issued against her. 18. On 14 January 2013 the Venice Minors Court found that it had jurisdiction to examine the applicant’s case pursuant to articles 8, 10, 11 and 42 of Council Regulation (EC) No. 2201/2003 of 27 November 2003 (see paragraph 49 below), allowed the applicant’s application (see paragraph 11 above), stripped K.S.

of her parental authority and, like its Hungarian counterpart, ordered the immediate return of the child to Italy. 19. On 18 January 2013 the preliminary-investigations judge (giudice per le indagini preliminari) issued an arrest warrant against K.S. for the offence of international child abduction. 20. On 23 January 2013 a European arrest warrant was issued against K.S. by the Padua Court. 21. On 15 February 2013 the court bailiff sent a copy of the return order to the guardianship office of Mezőtúr District in order to enable the said authority to serve it on K.S. and to inform her of the consequences of failing to comply with the order. 22. On 28 February 2013 two members of the Mezőtúr guardianship office’s staff attempted to serve the order on K.S.; they were unsuccessful as they were unable to enter her home.

As K.S.’s post box was in a locked part of the building, they were not able to leave behind any notification either. They went to the registered address of K.S.’s mother but they could not find anybody there either. They left behind a notification in the post box there informing K.S. of their attempt to enter her home and of the date of the next visit by guardianship office staff. 23. On 4 March 2013 guardianship office staff again visited the registered permanent address of K.S. and the registered residential address of her mother but again failed to serve the enforcement order on her. 24. In March 2013 the Department of International Private Law of the Hungarian Ministry of Justice conducted mediation proceedings through the legal representatives of K.S.

and the applicant in order to try to reach an amicable agreement. 25. On 6 March 2013 the Padua public prosecutor lodged by means of a letter rogatory an application with the Budapest Prosecutor’s Office for judicial assistance. The application was dismissed on 29 October 2013 on the grounds that the judgment of the Venice Minors Court (see paragraph 18 above) was not yet enforceable (see paragraph 31 below) and the requirement of dual criminality was not satisfied. 26. On 20 March 2013 the Mezőtúr District Court allowed an application lodged by K.S. for the return order issued by the Budapest High Court (see paragraph 14 above) to be suspended, but this decision was subsequently quashed by the Szolnok High Court on 19 June 2013. On 16 October 2013 the Mezőtúr District Court refused another similar application lodged by K.S.

Following an appeal by K.S., the latter decision was upheld by Szolnok High Court on 4 December 2013. 27. On 5 September 2013 the deputy court bailiff, accompanied by police officers and guardianship office staff, visited K.S.’s registered address and the residential address of her mother, but no one answered the door. 28. On 20 September 2013 the bailiff attempted to serve the enforcement order at the same addresses, but with no success, as K.S. and her daughter had absconded. The guardianship office informed the court bailiff that they had no useful information concerning the whereabouts of K.S. and her daughter. 29. On an unspecified date, K.S. lodged an application for the enforcement proceedings to be terminated; that application was refused by the Pest Central District Court on 4 October 2013. That judgment was upheld by the Budapest High Court on 10 December 2013. 30. On 21 January 2014 an international search warrant was issued by the Mezőtúr police.

31. On 17 March 2014 the Szolnok District Court declared the judgment of the Venice Minors Court (see paragraph 18 above) enforceable. On 30 June 2014, following an appeal by K.S, that decision was quashed by the Szolnok High Court. 32. The Mezőtúr district prosecutor’s office ordered an investigation in respect of K.S. concerning the unauthorised custody of a minor and the endangering of a minor on 17 February and 18 March 2014 respectively. 33. On 5 May 2014 K.S. was summoned as a suspect, but she failed to appear. 34. On 19 May 2014 an arrest warrant was issued against K.S. 35. On 5 November 2014 the bailiff unsuccessfully tried to serve the enforcement order on K.S. at her registered residential address.

Residents of the area were not able to provide any useful information to the bailiff. 36. Following an appeal by the applicant against the Szolnok judgment of 30 June 2014 (see paragraph 31 above), on 25 November 2014 the Kúria declared the judgment of the Venice Minors Court (see paragraph 18 above) enforceable. 37. On 23 December 2014 the Padua public prosecutor lodged by means of a letter rogatory a further application for judicial assistance and requested that the Padua police be authorised to assist the local judicial police with the execution of the arrest warrant. On 18 March 2015 the Budapest Prosecutor’s Office dismissed this application on the grounds that the conduct described in the criminal complaint could be classified as kidnapping under the Italian Criminal Code, but not under Article 190 of the Hungarian Criminal Code.

38. On 10 and 12 March 2015 staff of the Mezőtúr guardianship office visited K.S.’s registered address and her mother’s home, but their attempts to serve the enforcement order failed. 39. The Government pointed out that several searches and other procedural actions had failed to generate any results. In order to identify K.S.’s place of residence, they had checked the database of the National Health Insurance Fund and requested data from all those of the country’s financial institutions that provided payment services. Moreover they had requested data from the mobile phone companies, the Hungarian State Treasury, the Hungarian tax and customs authorities, and regional and local tax and customs agencies; they had also run checks in the databases of companies providing card services to regular customers in the territory of Hungary.

40. On 13 October 2016 the Mezőtúr District Court, during the criminal prosecution against K.S. for child abduction, heard M.A., the child’s paediatrician. M.A. said that she had visited the child several times over the years. In particular, on 1 September 2016 she had issued a medical certificate which had been required for the child’s enrolment in a kindergarten. 41. By a letter dated 13 December 2016 the Italian Central Authority informed the applicant that the Hungarian authorities were still not able to execute the return order because they had still not identified K.S.’s place of residence. 42. At the hearing of 15 December 2016 the Mezőtúr District Court heard four of K.S.’s relatives, who all stated that K.S.

was living in hiding. 43. On 20 April 2017 K.S. was acquitted by the Mezőtúr District Court. The text of this judgment was not produced before the Court. 44. The Mezőtúr Attorney-General lodged an appeal against this judgment with the Szolnok High Court. 45. On 10 May 2017 the Padua public prosecutor lodged by means of a letter rogatory a further application for judicial assistance. This application was dismissed. 46. According to the latest information received by the Court, in February 2018 the criminal proceedings against K.S. were still pending Szolnok High Court and the return order of the applicant’s daughter had not yet been enforced.