CASE OF MURUZHEVA v. RUSSIA

Reclamantul s-a născut în 1985 și locuiește în Moscova. În mai 2008, s-a căsătorit cu R.M. Cuplul s-a stabilit în Moscova. La 23 iulie 2008 și 31 mai 2012, reclamantul a dat naștere la doi copii, un fiu și, respectiv, o fiică. În ianuarie 2014 ea și R.M. a decis să se despart. La 14 ianuarie 2014 R.M. a dus copiii în Republica Ingușetiya fără să cunoască reclamantul. I-a lăsat cu părinţii săi (bunicii părinte) şi s-a întors la Moscova. 10. La 4 martie 2014, căsătoria dintre reclamant și R.M. a fost dizolvat. 11. La 11 martie 2014, reclamantul a solicitat Curtea de District Izmaylovskiy din Moscova („Curtea de District”) un ordin de reședință în ceea ce privește copiii. Ea a solicitat, de asemenea, întreținerea copilului din R.M. 12. La 25 iunie 2014, Curtea de District a hotărât că copiii ar trebui să locuiască cu mama lor, reclamantul. A ordonat mai mult R.M. să-i returneze copiii şi să plătească întreţinerea copilului. Hotărârea a devenit finală la 14 octombrie 2014. 13. Cu toate acestea, R.M. a refuzat să respecte hotărârea. 14. La 10 noiembrie 2014, Curtea de District a emis o scrisoare de execuție. 15. La 17 noiembrie 2014, în Republica Ingushetiya a refuzat să instituie proceduri de executare de la debitorul, R.M., a locuit la Moscova. 16. La 24 noiembrie 2014, Serviciul de judecată a districtului Izmaylovskiy Bailiffs din Moscova a deschis procedurile de punere în aplicare. 17. La 2 februarie 2015, procedurile de punere în aplicare au fost transferate la Serviciul de Bailiffs din districtul Sunzhenskiy din Republica Ingușetiya. 18. La 12 februarie 2015, reclamantul a contestat legalitatea deciziei menționate mai sus în fața Curții de District. 19. La 8 aprilie 2015, Curtea de District a considerat că decizia din 2 februarie 2015 este ilegală. 20. Între timp, la 23 martie, 2 aprilie, 14 aprilie și 16 aprilie 2015, un judecător al districtului Sunzhenskiy Bailiffs a încercat să pună în aplicare hotărârea din 25 iunie 2014 fără succes: la 23 martie și 16 aprilie 2015 din cauza starei emoționale a copiilor, la 2 aprilie 2015, deoarece copiii erau în afara teritoriului Republicii Ingușetiya, și la 14 aprilie 2015 din cauza absenței reclamantului. 21. La 24 aprilie 2015, reclamantul a contestat în instanță legiferitatea acțiunilor judecătorilor în cursul încercării de a returna copiii la ea la 16 aprilie 2015, în special: implicarea autorității de îngrijire din districtul greşit în aplicare, refuzul unei cereri de către ea de a filma aplicarea, refuzul de a examina o obiecția de către ea privind un psiholog care participă la aplicare, întârziere în notificarea executării, stabilirea în cursul executării preferințelor fiului reclamantului și a viitoarelor aranjamente de viață, precum și inacțiunea judecătorilor care au dus la neîndeplinirea hotărârii din 25 iunie 2014. 22. La 11 iunie 2015, Curtea de District Magasskiy a Republicii Ingushetiya a constatat că acțiunile judecătorilor în timpul încercării de a returna copiii la reclamant la 16 aprilie 2015 au fost ilegale. 23. La 17 iunie 2015, un judecător al Serviciului Sunzhenskiy District Bailiffs a restricţionat călătoria R.M. în Federaţia Rusă timp de şase luni. 24. Între timp, potrivit Guvernului, la 16 iunie, 5 iulie, o dată neespecificată în iulie, 15 iulie și 17 august 2015, un judecător de la Serviciul Sunzhenskiy District Bailiffs a informat reclamantul că executarea a fost programată pentru 22 iunie, 6 iulie, 13 iulie, 27 iulie și, respectiv, 19 august 2015. În fiecare dintre cele cinci ocazii R.M. S-au dus copiii la sediul Sunzhenskiy District Bailiffs’ Service. Cu toate acestea, întrucât nici reclamantul nici reprezentantul ei nu au fost prezente, executarea nu a putut avea loc. 25. Potrivit reclamantului, nu a fost niciodată informată cu privire la datele de executare programate pentru 22 iunie, 6 iulie, 13 iulie, 27 iulie și 19 august 2015. 26. În cazul în care a fost notificată în 16 iunie 2015, se constată că adresa R.M. a fost trimisă. Notificațiile din 15 iulie și 17 august 2015 au fost trimise la adresa reclamantului, deși nu există dovezi care să sugereze că le-a primit. Dosarul de caz nu conține nici o dovadă că a fost notificată de celelalte două date programate pentru punerea în aplicare a măsurilor de punere în aplicare. 27. La 17 septembrie 2015, dosarul de executare a fost reîntors la Serviciul de Bailiffs din districtul Izmaylovskiy de la Moscova, în conformitate cu hotărârea Curții de district din 8 aprilie 2015 (a se vedea punctul 19 de mai sus). 28. La 6 octombrie și 20 octombrie 2015 un judecător de la Serviciul Bailiff din districtul Izmaylovski din Moscova a ordonat R.M. în conformitate cu hotărârea din 25 iunie 2014 până la 13 octombrie și, respectiv, 23 octombrie 2015. El a vizitat în continuare R.M. la reședința lui la Moscova. S-a stabilit că copiii locuiau cu părinţii lui R.M. în Republica Inguşetiya. 29. La 23 octombrie 2015, judecătorul-şef adjunct al Serviciului din districtul Izmaylovskiy Bailiffs a impus o amendă administrativă R.M. din 2 500 de ruble ruse (RUB) pentru nerespectarea hotărârii din 25 iunie 2014. 30. La 3 noiembrie 2015 un judecător de la Serviciul de Bailiffs din districtul Izmaylovski a invitat R.M. la biroul judecătorilor la 10 noiembrie 2015 pentru a furniza explicații pentru nerespectarea hotărârii din 25 iunie 2014. 31. La 10 noiembrie 2015, judecătorul a impus R.M. o taxă de execuție. RUB 5.000 pentru nerespectarea hotărârii din 25 iunie 2014. El a fost ordonat să respecte până la 13 noiembrie 2015. 32. La 20 noiembrie 2015, judecătorul-şef adjunct al Serviciului Bailiffs din districtul Izmaylovski a impus o amendă administrativă suplimentară R.M. RUB 2.500 pentru nerespectarea hotărârii din 25 iunie 2014. 33. În aceeași zi, judecătorul șef al Serviciului de Bailiffs din districtul Izmaylovski a impus o amendă administrativă R.M. RUB 1000 pentru nerespectarea cererilor legale ale judecătorilor. 34. La 14 ianuarie 2016 Comisia pentru Afaceri Minoare și Protecția Drepturilor lor în districtul Severnoye Izmaylovo din Moscova a impus o amendă administrativă R.M. din RUB 2.000. 35. În aceeași zi, judecătorul a restricționat temporar călătoria R.M. având în vedere nerespectarea hotărârii din 25 iunie 2014, și l-a ordonat să plătească amenzile administrative impuse. R.M. a fost invitată la biroul judecătorilor la 19 ianuarie 2016 să furnizeze explicații pentru reluarea sa de a se conforma hotărârii din 25 iunie 2014, și a fost ordonată să se conformeze până la 20 ianuarie 2016. 36. La cererea reclamantului, la 3 februarie 2016 judecătorul a lansat o căutare pentru copii și a restricționat dreptul R.M. de a conduce. 37. La 5 februarie 2016, judecătorul şef al Serviciului de amendă din districtul Izmaylovskiy Bayiffs a impus o amendă administrativă R.M. RUB 1000 pentru nerespectarea cererilor legale ale judecătorilor. 38. La 13 aprilie 2016, judecătorul a sunat la R.M. și i-a cerut să participe la biroul judecătorilor să furnizeze explicații pentru nerespectarea hotărârii din 25 iunie 2014. El a refuzat să facă acest lucru. 39. La 14 aprilie 2016, judecătorul a suspendat procedura de executare. 40. Potrivit Guvernului, la 5 mai 2016 judecătorul a informat reclamantul că executarea era programată pentru ora 10:00. la 19 mai 2016, la domiciliul copiilor din Republica Ingușetiya. Cu toate acestea, din moment ce ea nu a participat, executarea nu a putut fi efectuată. 41. Potrivit reclamantului, ea nu a fost informată cu privire la executarea programată pentru 19 mai 2016. 42. În cazul în care a fost transmisă o notificare de la 5 mai 2016 la adresa R.M., se constată din dosarul. 43. Hotărârea din 25 iunie 2014 rămâne neexecută până în prezent. Copiii continuă să locuiască cu bunicii lor paternali în Republica Inguşehia.