ALI c. ROUMANIE

Secțiunea a patra Cerere nr. 13197/17 Etem ALI împotriva României (a se vedea lista din anexă) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 7 iunie 2018 într-un comitet compus din Vincent A. De Gaetano, președinte, Georges Ravarani, Marko Bošnjak, judecători, și Liv Tigerstedt, grefiere adjunctă de secțiune f.f. Având în vedere cererea menționată anterior formulată la 10 martie 2017, Având în vedere declarația guvernului pârât care solicită Curții să șteargă cererea de rol, După ce a intenționat, face următoarea decizie FUGĂ ȘI PROCEDURA Informațiile detaliate privind reclamantul se găsesc în tabelul anexat.

8 din Convenția privind refuzul autorităților penitenciare de a-i acorda o autorizație de ieșire pentru a participa la funeraliile tatălui său a fost comunicată guvernului român ( În urma negocierilor în vederea unei soluționări pe cale amiabilă, care s-au dovedit ineficiente, guvernul a informat Curtea că propunea să se pronunțe o declarație unilaterală în vederea soluționării problemelor ridicate de acest aspect. În plus, acesta a invitat Curtea să șteargă cererea de a se pronunța în conformitate cu art. 37 din Convenție. Guvernul recunoaște încălcarea art. 8 din cauza refuzului autorităților naționale de a acorda reclamantului o autorizație de ieșire pentru a participa la funeraliile tatălui său.

El propune reclamantului să plătească suma reprodusă în tabelul anexat și invită Curtea să șteargă cererea de participare în conformitate cu art. 37 alin. (c) din Convenție. Această sumă va fi convertită în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data plății și va fi plătită în termen de trei luni de la data notificării deciziei Curții. În cazul în care nu ar fi plătit în acest termen, Ö Õ s Õ angajat să majoreze, de la expirarea termenului și până la decontare, un interes simplu la o rată egală cu cea a facilității de împrumut marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, majorată cu trei puncte procentuale. Plata va duce la decontarea definitivă a cauzei. Termenii declarației unilaterale au fost transmise reclamantului cu câteva săptămâni înainte de data acestei decizii.

Curtea nu a primit niciun răspuns din partea reclamantului care să indice că mai accepta termenii declarației. Curtea reamintește că articolul (c) din Convenție îi permite să elimine o cauză a rolului dacă pentru orice alt motiv pe care [ea] îl consideră existența, nu se mai justifică continuarea examinării cererii Astfel, în temeiul acestei dispoziții, Curtea poate să șteargă cereri de la rol pe baza unei declarații unilaterale a guvernului pârât, chiar dacă reclamanții doresc ca examinarea cauzei lor să continue (a se vedea în special Tahsin Acar c. (întrebare preliminară) [GC], nr. 26307/95, § 77, CEDO 2003 VI.

Jurisprudența Curții în ceea ce privește refuzul autorităților din statul membru în cauză de a acorda deținuților o autorizație de ieșire pentru a participa la funeraliile membrilor familiilor acestora este clară și abundentă (a se vedea, de exemplu, Kanalas c. România, 20323/14, § 53-67, 6 decembrie 2016). Având în vedere concesiunile cuprinse în declarația guvernului, precum și în suma propusă a despăgubirii pentru despăgubiri, care este conformă cu sumele alocate în cauze similare (a se vedea, de exemplu, Giszczak c. Polonia, nr. 40195/08, § 48, 29 noiembrie 2011 și Császy c. Ungaria , nr. 14447/11, § 28, 21 octombrie 2014) În sfârșit, Curtea subliniază că, în cazul în care guvernul nu ar respecta termenii declarației sale unilaterale, cererea ar putea fi reinclusă în rolul în temeiul articolului 2 din Convenție (Josipović c. Serbia (dec.), nr. 18369/07, 4 martie 2008). Având în vedere cele de mai sus, această cerere ar trebui eliminată din rol.

Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, Pred Acte. termenii declarației guvernului pârât și modalitățile prevăzute pentru a asigura respectarea angajamentelor astfel luate decid să elimine cererea de rol în temeiul articolului (c) din convenție. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 28 iunie 2018. Liv Tigerstedt Vincent A. De Gaetano Grefier adjunct f.f.

Președinte Anexă Cerere privind un spătar art. 8 din Convenție (refuzul autorităților din statul membru în care reclamantul a primit o autorizație de ieșire pentru a participa la funeraliile membrilor familiilor lor) Numărul și data la care a fost introdusă cererea Numele reclamantului și data nașterii Data primirii declarației guvernului Data primirii scrisorii reclamantului Suma alocată pentru daune materiale și morale și cheltuieli de judecată per reclamant (în euro) [i] 13197/17 10/03/2017 Etem Ali 01/01/170 04/04/2018 16/05/2018 2 700 [i] Plus orice sume care pot fi datorate cu titlu de impozit de către reclamant.

QUATRIÈME SECTION

DÉCISION Requête n o 13197/17 Etem ALI contre la Roumanie (voir liste en annexe) La Cour européenne des droits de l’homme (quatrième section), siégeant le 7 juin 2018 en un comité composé de : Vincent A. De Gaetano, président, Georges Ravarani, Marko Bošnjak, juges, et de Liv Tigerstedt, greffière adjointe de section f.f. , Vu la requête susmentionnée introduite le 10 mars 2017, Vu la déclaration du gouvernement défendeur invitant la Cour à rayer la requête du rôle, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

Les informations détaillées concernant le requérant se trouvent dans le tableau joint en annexe. Le grief que le requérant tirait de l’article 8 de la Convention concernant le refus des autorités pénitentiaires de lui octroyer une autorisation de sortie afin d’assister aux obsèques de son père a été communiqué au gouvernement roumain (« le Gouvernement »). EN DROIT À l’issue de négociations en vue d’un règlement amiable qui se sont révélées infructueuses, le Gouvernement a avisé la Cour qu’il proposait de prononcer une déclaration unilatérale en vue de régler les questions soulevées par ce grief. Il a en outre invité la Cour à rayer la requête du rôle conformément à l’article 37 de la Convention.

Le Gouvernement reconnaît la violation de l’article 8 en raison du refus des autorités pénitentiaires d’octroyer au requérant une autorisation de sortie afin d’assister aux obsèques de son père. Il offre de verser au requérant la somme reproduite dans le tableau joint en annexe et il invite la Cour à rayer la requête du rôle conformément à l’article 37 § 1 c) de la Convention. Cette somme sera convertie dans la monnaie de l’État défendeur au taux applicable à la date du paiement, et sera payable dans un délai de trois mois à compter de la date de la notification de la décision de la Cour. Si elle n’était pas versée dans ce délai, le Gouvernement s’engage à la majorer, à compter de l’expiration du délai et jusqu’au règlement, d’un intérêt simple à un taux égal à celui de la facilité de prêt marginal de la Banque centrale européenne applicable pendant cette période, augmenté de trois points de pourcentage.

Le paiement vaudra règlement définitif de l’affaire. Les termes de la déclaration unilatérale ont été transmis au requérant plusieurs semaines avant la date de cette décision. La Cour n’a pas reçu de réponse du requérant indiquant qu’il acceptait les termes de la déclaration. La Cour rappelle que l’article 37 § 1 c) de la Convention lui permet de rayer une affaire du rôle si : «(...) pour tout autre motif dont [elle] constate l’existence, il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête ». Ainsi, en vertu de cette disposition, la Cour peut rayer des requêtes du rôle sur le fondement d’une déclaration unilatérale du gouvernement défendeur, même si les requérants souhaitent que l’examen de leur affaire se poursuive (voir, en particulier, Tahsin Acar c. Turquie (question préliminaire) [GC], n o 26307/95, §§ 75 ‑ 77, CEDH 2003 ‑ VI).

La jurisprudence de la Cour en matière du refus des autorités pénitentiaires d’octroyer aux détenus une autorisation de sortie afin d’assister aux obsèques des membres de leurs familles est claire et abondante (voir, par exemple, Kanalas c. Roumanie, n o 20323/14, §§ 53-67, 6 décembre 2016). Eu égard aux concessions que renferment la déclaration du Gouvernement, ainsi qu’au montant de l’indemnisation proposée – qui est conforme aux montants alloués dans des affaires similaires (voir, par exemple, Giszczak c. Pologne , no 40195/08, § 48, 29 novembre 2011, et Császy c. Hongrie , no 14447/11, § 28, 21 octobre 2014) –, la Cour estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen de la requête (article 37 § 1 c). En outre, à la lumière des considérations qui précèdent, la Cour estime que le respect des droits de l’homme garantis par la Convention et ses Protocoles n’exige pas par ailleurs qu’elle poursuive l’examen de la requête (article 37 § 1 in fine ). Enfin, la Cour souligne que, dans le cas où le Gouvernement ne respecterait pas les termes de sa déclaration unilatérale, la requête pourrait être réinscrite au rôle en vertu de l’article 37 § 2 de la Convention ( Josipović c. Serbie (déc.), nº 18369/07, 4 mars 2008). Compte tenu de ce qui précède, il y a lieu de rayer cette requête du rôle.

Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Prend acte des termes de la déclaration du gouvernement défendeur et des modalités prévues pour assurer le respect des engagements ainsi pris ; Décide de rayer la requête du rôle en vertu de l’article 37 § 1 c) de la Convention. Fait en français puis communiqué par écrit le 28 juin 2018. Liv Tigerstedt Vincent A. De Gaetano Greffière adjointe f.f.

Président ANNEXE Requête concernant un grief tiré de l’article 8 de la Convention (refus des autorités pénitentiaires d’octroyer aux requérants une autorisation de sortie afin d’assister aux obsèques des membres de leurs familles) N o . Numéro et date d’introduction de la requête Nom du requérant et date de naissance Date de réception de la déclaration du Gouvernement Date de réception de la lettre du requérant Montant alloué pour dommage matériel et moral et frais et dépens par requérant (en euros) [i] 13197/17 10/03/2017 Etem Ali 01/01/1970 04/04/2018 16/05/2018 2 700 [i] . Plus tout montant pouvant être dû à titre d’impôt par la partie requérante.