- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 3 iulie 2018
- Stat pârât
- HUN
- Concluzia
- Inadmisibil
Angyal și alții împotriva Ungariei
Traducere în română Auto
A doua secțiune DECIZIE nr. 44367/13 Judit ANGYAL împotriva Ungariei și alte 12 cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așeză la 3 iulie 2018 în calitate de comitet compus din: Paulo Pinto de Albuquerque, președinte, Egidijus Kūris, Iulia Motoc, judecători și Andrea Tamietti, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere cererile depuse mai sus la diferitele date indicate în apendice, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de solicitanți, după deliberare, hotărăsc după cum urmează: FACTELE O listă a reclamanților este prezentată în apendice. Guvernul maghiar („Guvernul”) a fost reprezentat de dl Z. Tallódi, Agent al Ministerului Justiției.
Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părțile, pot fi rezumate după cum urmează. La 11 septembrie 2012, Parlamentul a promulgat Legea nr. CXXXIV din 2012 privind Represia Fumatului Tineretului și Retailului Tobaccoului. Actul a fost publicat la 24 septembrie 2012. În conformitate cu legea, comerțul cu amănuntul cu tutun trebuia să devină un monopol de stat (exersat printr-o societate deținută de stat, ND Nemzeti Dohanykereskedelmi Nonprofit Zrt), iar comercianții cu tutun ar deveni autorizați printr-o ofertă de concesiune, publicată la 15 decembrie 2012. Entitățile sau persoanele angajate anterior cu amănuntul cu tutun nu au avut privilegii în licitație.Persoanele juridice nu au dreptul de a aplica.
Reclamanții sunt persoane sau entități care au fost active în afacerea cu amănuntul de tutun de mai mulți ani. Ca urmare a noului legislație, niciunul dintre ei nu a putut continua activitatea cu amănuntul de tutun după 15 iulie 2013. COMPLAINT Reclamanții s-au plâns în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție că îndepărtarea efectivă a licențelor lor de vânzare cu amănuntul de tutun fără a avea nici o perspectiva realistă de a-și continua activitatea constituie privații nejustificate de bunuri. Având în vedere asemănarea dintre cazurile în ceea ce privește faptele și aspectele de fond ridicate de către reclamanți, Curtea decide să își pronunțe obligația de aderare (art. 42 § 1 din Regulamentul de procedură).
Reclamanții se plângea că denunțarea legislativă de la continuarea activității lor de vânzare cu amănuntul de tutun a constituit o privare nejustificată a bunurilor, care se bazează pe art. 1 din Protocolul nr. 1, care prevede după cum urmează: „Fiecare persoană fizică sau juridică are dreptul la bucuria pașnică a bunurilor sale. Nimeni nu poate fi privat de posesiunile sale, cu excepția interesului public și sub rezerva condițiilor prevăzute de lege și prin principiile generale ale dreptului internațional. Observațiile părților Guvernul Guvernul a contestat plângerile reclamanților. Ei au susținut că în șase cereri ( Angyal c. Ungaria (nr. 44367/13), Kovács c. Ungaria (nr. 75660/13), Szivar Bt.
și alții c. Ungaria (nr. 65572/13), Elite Tabak Kft. și alții c. Ungaria (nr. 53417/13), Ba.Be.Ki. Kft. c. Ungaria (nr. 44369/13) și Keszi Pékseg Bt. c. Ungaria (nr. 44371/13) Nici unul dintre reclamanții sau, în cazul societăților solicitante, nici unul dintre proprietarii lor nu a solicitat o concesiune cu amănuntul de tutun în sau după 2013. În cele șapte cereri (Márki-Nagy Kft. v. Ungaria (nr. 69983/13), 67P Bt. v. Ungaria (nr. 70515/13), Szender es Társa Kft. v. Ungaria (nr. 615/14), Bi-To Kft. v. Ungaria (nr. 44662/13), Carmen Bt. v. Ungaria (nr. 63919/13), Hős 11 Kft. v. Ungaria (nr. 44663/13) și Fetjare Bt. v. Ungaria (nr. 3836/14)) proprietarii societăților solicitante care au solicitat o concesiune cu amănuntul de tutun nu au fost părți la prezenta procedură.
10. Guvernul a susținut că, în cazul reclamanților care – sau al căror proprietare – nu au solicitat concesiuni cu amănuntul de tutun, au fost deciziile proprii de afaceri de a renunța la activitățile cu amănuntul de tutun în noile condiții legale. Guvernul a remarcat că Curtea nu s-a îndoit de legitimitatea obiectivelor urmărite de Legea nr. CXXXIV din 2012. Reclamanții nu au fost dispuși să respecte noile norme și au hotărât să nu caute „renovații” ale licențelor lor de vânzare cu amănuntul de tutun în temeiul noului regim. Prin urmare, nu au fost victime ale interferenței care s-a dovedit a fi o încălcare a articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția în temeiul jurisprudenței bine stabilite a Curții.
Prin urmare, cererile trebuie respinse ca fiind incompatibile ratione personae cu dispozițiile Convenției. Reclamanții nu au contestat acuzațiile guvernului cu privire la fapte. Nici unul dintre ei nu a susținut că, sau în cazul societăților solicitante, proprietarii lor au solicitat o concesiune cu amănuntul de tutun în temeiul noului regulament. Cu toate acestea, ei au susținut că, întrucât au condus magazine cu amănuntul cu un profil comercial mixt, în temeiul legii nr. CXXXIV din 2012 ar fi fost obligați să-și elibereze stocurile lor netobaciene (pentru că numai o alegere limitată de mărfuri este autorizată în magazine cu amănuntul de tutun în cadrul noului regim), dacă ar fi fost acordată o nouă licență.
Din același motiv, acestea ar fi pierdut o parte considerabilă a cifrei lor de afaceri și, în plus, au considerat că este inutil și umilitor să solicite o concesiune. Procedura de licitație, deținută mai devreme de Curte, pare a fi lipsită de transparență elementară sau orice posibilitate de remedii legale (a se vedea Vékony c. Ungaria , nr. 65681/13, § 34, 13 În suma, au susținut că cererile lor nu pot fi respinse ca fiind incompatibile ratione personae cu dispozițiile Convenției.
Evaluarea Curții 12. Curtea reiterează că termenul de „victimă” utilizat la art. 34 din Convenție determină persoana afectată direct de actul sau omisiune care este în cauză (a se vedea, printre alte autorități, Vatan v. Rusia, nr. 47978/99, § 48, 7 octombrie 2004). În plus, pentru ca un reclamant să poată pretinde că este victimă de o încălcare a Convenției, trebuie să existe o legătură suficient de directă între reclamanții și prejudiciul pe care îl consideră că l-au susținut din cauza presupusei încălcări (a se vedea, printre altele, Gorraiz Lizarraga c. Spania, nr. 62543/00, § În acest caz, reclamanții nu au refutat depunerea guvernului în conformitate cu care, sau în cazul societăților solicitante proprietăților lor, nu au solicitat concesiuni cu amănuntul de tutun care era condiția legală pentru continuarea cu amănuntul după 15 iulie 2013. În cazul Vékony c. Ungaria Curtea a considerat că reclamantul, care nu a fost titularul licenței anterioare de accize, avea statutul de victimă din cauza neachiziției noii licențe solicitate de el, care a produs o legătură suficient de directă între el și prejudiciul perceput (a se vedea Vékony, citat mai sus, § 21). 14. poziția Guvernului că legislația impușită a servit la scopul de combatere a fumatului minor, un obiectiv care este în conformitate cu interesul general al comunității, nu a fost pusă la îndoială (a se vedea Vékony ,
citat mai sus § 34). În plus, în evaluarea sarcinii atribuite deținătorilor de licențe anterioare – inclusiv obligația de a reduce lista produselor și de a găsi sediile cu amănuntul adecvate în cazul în care câștigătorul licitației – împotriva interesului general al comunității, adică a considerațiilor de sănătate publică, Curtea a considerat că statele au beneficiat de o marjă largă de apreciere (a se vedea Vékony , citat mai sus, § 35). 15. Ea se referă la elementele menționate anterior că, în astfel de cazuri, nu este o simplă debarcare a retailului continuu al tutunului care constituie singur o încălcare a Convenției. Mai degrabă, această încălcare este agravată de debarcare și de nerenovarea licenței de retail a tutunului ale unui reclamant în cadrul noului regim.
Sunt aceste două elemente împreună care constituie o măsură de control al utilizării proprietăților (a se vedea Vékony , citat mai sus § 30). Curtea subliniază, de asemenea, faptul că reclamanții sau proprietarii societăților reclamante au decis înșiși să nu se desfășoare pentru concesionarea cu amănuntul, motivul principal pentru care acestea au fost reluarea lor de a respecta noile cerințe, în special limitarea listei produselor lor (a se vedea punctul 11 mai sus). 16. Curtea observă că reclamanții, care sau ale căror proprietăți nu au solicitat o nouă concesiune cu amănuntul de tutun, nu au fost afectați de niciun aspect al procedurii de ofertă de concesiune. Procesul care, în opinia Curții, părea să fie în apropiere de arbitrare (a se vedea Vékony, citat mai sus, § 36), a fost primul subiect al controlului în Vékony.
Cauza și, în esență, a dus la încălcarea constatată de Curte în acest caz. 17. În cazul în cauză, totuși, reclamanții nu au susținut nici o plângere din cauza unei încercări frustrate de a obține concesiuni. Acest element permite doar Curții să concluzioneze că nu pot pretinde că sunt victime ale încălcării presupuse. ratione personae cu dispozițiile Convenției în sensul articolului 35 3 litera (a) și trebuie respinsă în temeiul articolului 4. Din aceste motive, Curtea decide în unanimitate să se alăture cererilor; declara cererile inadmisibile. Adoptate în limba engleză și notificate în scris la 26 iulie 2018. Andrea Tamietti Paulo Pinto de Albuquerque Președintele Adjunct Registrar Apendice Nu.
Cerere nr. Locată la reclamant Data nașterii Locației de reședință reprezentată de 44367/13 05/07/2013 Judit ANGYAL 06/01/1972 Budapesta György MAGYAR 44369/13 05/07/2013 BA.BE.KI. KFT BA.BE.KI.
KFT Dunaujváros György MAGYAR 44371/13 05/07/2013 KESZI PÉKSÉG BT KESZI PÉKSÉG BT Tiszakeszi György MAGYAR 44662/13 04/07/2013 BI-TO KFT BI-TO KFT Fòt György MAGYAR 44663/13 05/07/2013 H 11 KFT Mende György MAGYAR 53417/13 12/08/2013 ELITE TABAK KFT ELITE TABAK KFT Budapest Ervin BALG 20/11/1969 Budapesta Dia HÓDI 02/01/1967 Budapesta Tibor BIHARY 63919/13 26/09/2013 CARMEN BT CARMEN BT Siófok György MAGYAR 65572/13 11/10/2013 SZIVAR BT SZIVAR BT Budapest Katalin SZABÓNÉ SZABADOS 14/06/1955 Budapesta Gábor SZABÓ 03/10/1954 Budapest Péter András SZABÓ 07/04/1987 Budapest Zsuzsanna KOVÁCS 18/11/1952 Budapesta Zsuzsanna VINCZE 15/03/1979 Budapesta Andrásné TOTH 05/02/1959 Szentendendre Adina Lilla TOTH 08/01/1991 Szentendendre Tibor BIHAR 69983/13 31/10/2013 MÁRKI-NAGY KFT MÁRKI-NAGY KFT Budapest György MAGYAR 70515/13 31/10/2013 67P BT 67P Dunaujáros György MAGYAR 75660/13 27/11/2013 Judit KOVÁCS 10/03/1964 Kaczinbarcika György MAGYAR 615/14 17/12/2013 SZENDER ÉS TÁRSA KFT SZENDER ÉS TÁRSA KFT Székesfehérvár György MAGYAR 3836/14 30/12/2013 FETJARE BT FETJARE BT Nagykanizsa György MAGYAR
FOURTH SECTION
DECISION Application no. 44367/13 Judit ANGYAL against Hungary and 12 other applications (see list appended) The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 3 July 2018 as a Committee composed of: Paulo Pinto de Albuquerque, President, Egidijus Kūris, Iulia Motoc, judges, and Andrea Tamietti, Deputy Section Registrar, Having regard to the above applications lodged on the various dates indicated in the appendix, Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicants, Having deliberated, decides as follows: THE FACTS
A list of the applicants is set out in the appendix.
The Hungarian Government (“the Government”) were represented by Mr Z. Tallódi, Agent at the Ministry of Justice.
The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows.
On 11 September 2012 the Parliament enacted Act no. CXXXIV of 2012 on the Repression of Smoking of the Youth and on Tobacco Retail. The Act was published on 24 September 2012. According to the Act, tobacco retail was to become a State monopoly (exercised through a State-owned company, ND Nemzeti Dohánykereskedelmi Nonprofit Zrt), and tobacco retailers would become authorised through a concession tender, advertised on 15 December 2012. Entities or persons previously engaged in tobacco retail had no privileges in the tender. Legal persons were not entitled to apply.
The applicants are persons or entities that had been active in the tobacco retail business for several years. As a consequence of the new legislation, none of them could continue business in tobacco retail after 15 July 2013. COMPLAINT
The applicants complained under Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention that the effective removal of their tobacco retail licences without any realistic prospect to continue their businesses amounted to unjustified deprivations of possessions. THE LAW
In view of the similarity between the cases in terms of the facts and the substantive issues raised by the applicants, the Court decides to order their joinder (Rule 42 § 1 of the Rules of Court).
The applicants complained that their legislative debarment from continuing their tobacco retail business amounted to unjustified deprivation of possessions. They relied on Article 1 of Protocol No. 1, which provides as follows: “Every natural or legal person is entitled to the peaceful enjoyment of his possessions. No one shall be deprived of his possessions except in the public interest and subject to the conditions provided for by law and by the general principles of international law. A. The parties’ submissions 1. The Government
The Government contested the applicants’ complaints. They argued that in six applications ( Angyal v. Hungary (no. 44367/13), Kovács v. Hungary (no. 75660/13), Szivar Bt. and Others v. Hungary (no. 65572/13), Elite Tabak Kft. and Others v. Hungary (no. 53417/13), Ba.Be.Ki. Kft. v. Hungary (no. 44369/13) and Keszi Pékség Bt. v. Hungary (no. 44371/13)) none of the applicants or, in the case of applicant companies, none of their owners had applied for a tobacco retail concession in or after 2013. In the remaining seven applications ( Márki-Nagy Kft. v. Hungary (no. 69983/13), 67P Bt. v. Hungary (no. 70515/13), Szender és Társa Kft. v. Hungary (no. 615/14), Bi-To Kft. v. Hungary (no. 44662/13), Carmen Bt. v. Hungary (no. 63919/13), Hős 11 Kft. v. Hungary (no. 44663/13) and Fetjare Bt. v. Hungary (no. 3836/14)) the owners of the applicant companies who had applied for a tobacco retail concession were not parties to the present proceedings.
The Government argued that in the case of the applicants who – or whose owners – had not applied for tobacco retail concessions, it had been their own business decisions to give up tobacco retail activities under the new statutory conditions. The Government noted that the Court had not doubted the legitimacy of the aims pursued by Act no. CXXXIV of 2012. The applicants were not willing to comply with the new rules and decided not to seek “renewals” of their tobacco retail licences under the new regime. Consequently, they were no victims of the interference which was found to be a violation of Article 1 of Protocol No. 1 to the Convention under the well-established case-law of the Court. Therefore, the applications are to be rejected as incompatible ratione personae with the provisions of the Convention. 2. The applicants 11 . The applicants did not contest the Government’s allegations on the facts. None of them submitted that they, or in case of applicant companies, their owners had applied for a tobacco retail concession under the new legislation. However, they argued that since they had run retail shops of a mixed commercial profile, under Act no. CXXXIV of 2012 they would have been required to write off their non-tobacco related stock (because only a limited choice of goods is authorised in tobacco retail shops under the new regime), had they been awarded a new licence. For the same reason, they would have lost a considerable part of their turnover. Moreover, they found it futile and humiliating to apply for a concession. The tender procedure, as held by the Court earlier, appeared to be devoid of elementary transparency or any possibility of legal remedies (see Vékony v. Hungary , no. 65681/13, § 34, 13 January 2015). In sum, they argued that their applications could not be rejected as incompatible ratione personae with the provisions of the Convention. B. The Court’s assessment
The Court reiterates that the term “victim” used in Article 34 of the Convention denotes the person directly affected by the act or omission which is in issue (see, among other authorities, Vatan v. Russia , no. 47978/99, § 48, 7 October 2004). In addition, in order for an applicant to be able to claim to be a victim of a violation of the Convention, there must be a sufficiently direct link between the applicants and the harm which they consider they have sustained on account of the alleged violation (see, among other authorities, Gorraiz Lizarraga and Others v. Spain , no. 62543/00, § 35, ECHR 2004‑III, with further references).
In the present case, the applicants have not refuted the Government’s submission according to which they, or in case of applicant companies their owners, had not applied for tobacco retail concessions which was the statutory prerequisite for continuing such retail after 15 July 2013. In the case of Vékony v. Hungary , the Court considered that the applicant, who was not the holder of the previous excise licence, had victim status on account of non-acquisition of the new license requested by him, which produced a sufficiently direct link between him and the harm perceived (see Vékony, cited above, § 21).
The Court notes that in Vékony the Government’s position that the impugned legislation served the purpose of combatting underage smoking, an aim being in accordance with the general interest of the community, was not called into question (see Vékony , cited above, § 34). Moreover, in the assessment as to the burden placed on the previous license holders – including the obligation to narrow down the list of products and to find appropriate retail premises if winning the tender – against the general interest of the community, that is, public health considerations, the Court held that States enjoyed a wide margin of appreciation (see Vékony , cited above, § 35).
It transpires from the aforementioned elements that in such cases it is not the applicants’ mere debarment from continuing tobacco retail business that alone constitutes a violation of the Convention. Rather, such a violation is compounded of the debarment and the non-renewal of an applicant’s tobacco retail license within the new regime. It is these two elements together that constitute a measure of control of use of property (see Vékony , cited above, § 30). The Court further emphasises that the applicants or the owners of the applicant companies themselves decided not to run for the retail concession. The primary reason for that was their reluctance to comply with the new requirements, in particular, narrowing down the list of their products (see paragraph 11 above).
The Court observes that the applicants, who or whose owners had not applied for a new tobacco retail concession, had not been affected by any aspects of the concession tender process. That process which, in the Court’s view, appeared to be on the verge of arbitrariness (see Vékony , cited above, § 36), was the primary subject of the scrutiny in the Vékony case and, in essence, led to the violation that was found by the Court in that case.
In the present case, however, the applicants did not sustain any grievance on account of a frustrated attempt to acquire concessions. This element alone enables the Court to conclude that they cannot claim to be victims of the violation alleged. It follows that the applications are incompatible ratione personae with the provisions of the Convention within the meaning of Article 35 § 3 (a) and must be rejected pursuant to Article 35 § 4 thereof. For these reasons, the Court, unanimously, Decides to join the applications; Declares the applications inadmissible. Done in English and notified in writing on 26 July 2018. Andrea Tamietti Paulo Pinto de Albuquerque Deputy Registrar President Appendix No. Application no. Lodged on Applicant Date of birth Place of residence Represented by 44367/13 05/07/2013 Judit ANGYAL 06/01/1972 Budapest György MAGYAR 44369/13 05/07/2013
BA.BE.KI. KFT
BA.BE.KI. KFT
Dunaújváros György MAGYAR 44371/13 05/07/2013
KESZI PÉKSÉG BT
KESZI PÉKSÉG BT
Tiszakeszi György MAGYAR 44662/13 04/07/2013 BI-TO KFT BI-TO KFT Fót György MAGYAR 44663/13 05/07/2013
HŐS 11 KFT
HŐS 11 KFT
Mende György MAGYAR 53417/13 12/08/2013
ELITE TABAK KFT
ELITE TABAK KFT
Budapest Ervin BALOG 20/11/1969 Budapest Dia HÓDI 02/01/1967 Budapest Tibor BIHARY 63919/13 26/09/2013 CARMEN BT CARMEN BT Siófok György MAGYAR 65572/13 11/10/2013 SZIVAR BT SZIVAR BT Budapest Katalin SZABÓNÉ SZABADOS 14/06/1955 Budapest Gábor SZABÓ 03/10/1954 Budapest Péter András SZABÓ 07/04/1987 Budapest Zsuzsanna KOVÁCS 18/11/1952 Budapest Zsuzsanna VINCZE 15/03/1979 Budapest Andrásné TOTH 05/02/1959 Szentendre Adina Lilla TOTH 08/01/1991 Szentendre Tibor BIHARY 69983/13 31/10/2013
MÁRKI-NAGY KFT
MÁRKI-NAGY KFT
Budapest György MAGYAR 70515/13 31/10/2013 67P BT 67P BT Dunaújváros György MAGYAR 75660/13 27/11/2013 Judit KOVÁCS 10/03/1964 Kazincbarcika György MAGYAR 615/14 17/12/2013
SZENDER ÉS TÁRSA KFT
SZENDER ÉS TÁRSA KFT
Székesfehérvár György MAGYAR 3836/14 30/12/2013
FETJARE BT
FETJARE BT
Nagykanizsa György MAGYAR