AFFAIRE TOPAL c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA

RESPONDENT

MDA

HOTĂRÂRE

03.07.2018

Pe scurt

Instanță: CtEDO
Concluzie: Violation de l'article 6 - Droit à un procès équitable (Article 6 - Procédure civile;Article 6-1 - Procès équitable)

RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX

Citează această cauză

AFFAIRE TOPAL c. RÉPUBLIQUE DE MOLDOVA (CtEDO, 2018)

HUDOC · oficial

A DOUA SECȚIUNE CAUZA TOPAL c. REPUBLICA MOLDOVA (solicitarea nr. 12257/06) HOTĂRÂREA STRASBURG 3 iulie 2018 DEFINITIVF 03/10/2018 Această hotărâre a devenit definitivă în temeiul articolului 44 alineatul (2) din Convenție. El poate suferi modificări de formă. În cauza Topal c. Republica Moldova, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a doua secțiune), care se află într-o cameră compusă din Robert Spano, președinte, Paul Lémpres, Ledi Bianku, Ișil Karakaș, Valeriu Grițeco, Jon Fridrik Kjølbro, Stephanie Morou-Vikström, judecători, și Hasan Bakurc 12257/06) îndreptată împotriva Republicii Moldova și al cărei resortisant al acestui stat, Stepan Topal, a sesizat Curtea la 14 martie 2006 în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( A fost reprezentat de agenții săi, în primul rând de dl V. Grosu, apoi de dl L. Apostol. Reclamantul se plânge în special de o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție, din cauza unei intervenții legislative în curs de procedură. La 15 noiembrie 2010, cererea a fost comunicată guvernului. ÎN FAVOAREA CIRCONSTANȚELOR DE LA A fost primul președinte al Republicii Gagauze, regiune situată la sud de Republica Moldova. El a ocupat acest post între 1991 și 1995. Până în prezent, acest teritoriu constituie unitatea teritorială autonomă a Gagauziei. La 12 iunie 2001, Adunarea populară a Gagauziei a adoptat legea locală n 36-XIX/II privind pensia personală. În temeiul acestei legi, reclamantul trebuia să beneficieze personal de o pensie de pensie egală cu 75% din salariul lunar al guvernatorului Gagauziei. La 10 iulie 2001, Legea nr. 36-XIX/II a fost publicată în Jurnalul Oficial al Gagaoziei și a intrat în vigoare. La 25 aprilie 2003, reclamantul a inițiat împotriva Comitetului executiv și a Adunării populare a Gagauziei o acțiune de recuperare a pensiei personale pe care a considerat că ar trebui să o atingă în temeiul Legii locale nr. 36-XIX/II. În cadrul procedurii, Comitetul executiv al Gagauziei a ridicat o excepție de la o lege locală nr. 36-XIX/II. El considera, printre altele, că acest act normativ era incompatibil cu legea Republicii Moldova din 14 octombrie 1998 privind pensiile sociale de stat. Prin hotărârea din 26 decembrie 2003, tribunalul din Comrat a trimis cauza cu titlu preliminar în fața Tribunalului din Comrat în vederea controlului legalității legii locale nr. 36-XIX/II. 12. La 6 februarie 2004, Adunarea Populară a Gagauziei a anulat Legea nr. 36-XIX/II pe motiv că era contrară legii Republicii Moldova privind pensiile de asigurări sociale de stat. 13. Prin decizia din 16 februarie 2004, Curtea din Comrat, după ce a constatat anularea legii în cauză, a clasat procedura privind trimiterea preliminară. 14. La 14 decembrie 2004, Tribunalul din Comrat a respins ca pe o acțiune greșită a reclamantului și a indicat că Legea nr. 36-XIX/II, pe baza căreia reclamantul își fundamentase acțiunea, fusese anulată. 15. La apelul ulterior al reclamantului, această hotărâre a fost confirmată de Curtea Supremă de Justiție la 5 aprilie 2005, iar apoi de Curtea Supremă de Justiție la 14 septembrie 2005. DREPTUL INTERN PERTINENT 16. Dispozițiile relevante în speță din legea organică a Republicii Moldova nr 344 din 23 decembrie 1994 privind statutul special al Gagauz-Yeri (Gagauz-Yeri) sunt formulate după cum urmează: L mai multe autorități reprezentative ale Gagauziei sunt Adunarea populară, [care] are dreptul de a adopta acte normative în limitele competențelor sale. (...) Art. 12 (...) Adunarea Populară adoptă legi locale în următoarele domenii (...) activitatea fiscală și fiscală locală (...) relațiile de muncă și asistența socială. (...) Actele normative ale Gagauziei contrare Constituției Republicii Moldova și prezentei legi sunt declarate nule. 17. Dispozițiile relevante în speță ale Codului de procedură civilă, în vigoare la data faptelor, erau astfel formulate art. 33. Competența cursurilor de recurs (...) (...) Controlul legalității actelor administrative emise de autoritățile publice de la unitatea teritorială autonomă Gagaouzie este de competența instanței judecătorești a lui Comrat. (...) 18. Dispozițiile relevante în speță ale legii Republicii Moldova n 156 din 14 octombrie 1998 privind pensiile sociale de stat, în vigoare la data faptelor, se citeau după cum urmează art. 9. Categoriile de pensii În cadrul sistemului public, următoarele categorii de pensii sunt [instituite] pensia pentru limită de vârstă pensia de invaliditate pensia de corecție (succesorul 19. Astfel, dispozițiile relevante în speță ale Legii locale nr. 36-XIX/II privind pensia personală, adoptată de Adunarea Populară a Gagauziei la 12 iunie 2001, au fost formulate în conformitate cu art. 1. Prezenta lege instituie garanții de protecție socială în ceea ce privește primul președinte al Republicii Gagauze, Stepan Topal, (...) începând cu [ziua în care va atinge] vârsta de 60 de ani. art. 2. Garanții sociale Președintele Republicii Gagauze, Stepan Topal, și (...) au dreptul la o pensie personală.art. 3. Prestații de pensionare (1) Pensia personală a președintelui Republicii Gagauze, Stepan Topal, (...) este stabilită la 75% din salariul lunar al guvernatorului (Bașkan) în funcție de Gagauzie. (2) Pensia personală este plătită din ziua în care [el] va atinge vârsta de 60 de ani. (...) 20. Dispozițiile relevante în acest caz ale Legii locale n 3-III/III, adoptată de Adunarea Populară a Gagauziei la 6 februarie 2004, se citesc după cum urmează art. 1 [Este necesar] să se anuleze legea Adunării populare a Gagauziei nr 36-XIX/II din 12 iunie 2001 privind pensia personală [ca atare] contrară legii Republicii Moldova din 14 octombrie 1998 privind pensiile sociale de stat. Invocând în esență art. 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, reclamantul și-a exprimat plângerea cu privire la neplata pensiei de pensie în perioada de valabilitate a Legii locale nr. 36-XIX/II, precum și cu privire la abrogarea ulterioară a Legii nr. 22. Curtea ia notă de faptul că părțile au fost invitate să se exprime cu privire la întrebarea dacă circumstanțele cauzei au dus la încălcarea articolului 1 din Protocolul nr. 1 la convenție, că guvernul și-a prezentat observațiile cu privire la această chestiune, dar că reclamantul nu este pe deplin pronunțat cu privire la această chestiune 23. În aceste condiții, Curtea consideră că reclamantul nu intenționează să mențină acest aspect. În absența unor circumstanțe speciale care ar justifica continuarea examinării acestui aspect, Curtea decide să îl elimine din rol, în conformitate cu art. 37 alin. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul se plânge de anularea Legii locale nr. 36-XIX/II din 12 iunie 2001 în cursul examinării acțiunii sale în justiție pe baza acestei legi. Orice persoană are dreptul la o audiere echitabilă a cauzei sale (...) de către o instanță (...), care va decide (...) contestațiile privind drepturile și obligațiile sale cu caracter civil (...) cu privire la admisibilitate 25. Invitat să se pronunțe asupra cererilor de satisfacție echitabilă formulate de solicitant, guvernul a solicitat nerespectarea termenului de șase luni și neobosirea căilor de atac interne. 26. Curtea amintește că, în conformitate cu art. 55 din Regulamentul său de procedură, în cazul în care partea contractantă pârâtă intenționează să ridice o excepție de la această excepție, aceasta trebuie să facă acest lucru, cu condiția ca natura excepției și circumstanțele să permită acest lucru, în observațiile sale scrise sau orale privind admisibilitatea cererii (Buzădji c. Republica Moldova [GC], 23755/07, § 64, CEDO 2016 (extracturi) 27. În ceea ce privește excepia de la epuizarea căilor de atac interne, Curtea constată că guvernul nu a fost informat în observaiile sale cu privire la admisibilitate și la fondul cererii. Aceasta arată că nu a furnizat nicio explicație pentru această întârziere și că nu există nici o circumstanță excepțională de natură la data la care aceasta a fost obligată să ridice această excepție de la data la care a fost acordată în timp util. În consecință, guvernul este forțat să excize de la epuizarea căilor de atac interne în această etapă a procedurii ( Khlaifiea și alte c. Italia [GC], n 16483/12, §§ 52-53, CEDO 2016 și M. c. Bulgaria , n 75832/13, §§ 46-47, 8 iunie 2017). 28. În ceea ce privește a doua excepție a guvernului, Curtea amintește că nu îi aparține din afara aplicării regulii de șase luni numai pentru motivul că un guvern nu a formulat o excepție preliminară în acest sens (Blečić c. Croația [GC], n 59532/00, § 68, CEDH 2006 III. Ea a considerat deja că nu este necesar să se verifice dacă guvernul pârât a fost forțat să șteargă excepția . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . martie 2006, adică în termen de șase luni de la 14 septembrie 2005, data la care Curtea Supremă de Justiție și-a pronunțat hotărârea definitivă în cauza 29. Prin urmare, excepțiile guvernului, obținute din neobosirea căilor de atac interne și din întârzierea cererii, nu pot fi reținute. 30. Constatând că nu este în mod clar întemeiat greșit în sensul articolului 35 alineatul (3) litera (a) din convenție și că nu se confruntă cu niciun alt motiv d Guvernul susține că nu este vorba despre o intervenție legislativă pe motiv că Adunarea populară a Gagauziei este o autoritate locală. De asemenea, consideră că anularea legii locale nr. 36-XIX/II a fost justificată în ceea ce privește competența pe care ar fi prezentat-o cu dreptul moldovean. 33. Curtea reafirmă că, deși, în principiu, puterea legislativă nu este împiedicată să reglementeze în materie civilă, prin noi dispoziții cu caracter retroactiv, drepturile care decurg din legile în vigoare, principiul preeminenței dreptului și noțiunea de proces echitabil consacrat de articolul Cu excepția cazului în care există motive întemeiate de interes general, cu excepția cazului în care există motive întemeiate de interes general, în ceea ce privește ingerința puterii legislative în cadrul administrației judiciare, în scopul de a: (d) cu privire la soluționarea judiciară a litigiului (Zielinski și Pradal și Gonzalez și altele, (c) Franța [GC], (n) 24846/94 și (3416] la 34173/96, (f) 57, (f) CEDH 1999-VII și (g) Guadagno și alții (c. Italia, (n) 61820/08, (f) 28, 1 iulie 2014). 34. Curtea consideră că aceeași abordare trebuie adoptată atunci când o adunare locală sau regională cu drept de reglementare în anumite domenii, ceea ce este cazul, în speță, al Adunării populare a Gagauziei. 35. În prezenta cauză, Curtea constată că aceasta din urmă a anulat legea locală n 36-XIX/II ca fiind contrară legislației naționale privind pensiile sociale de stat și, prin urmare, legea locală de anulare a avut un efect retroactiv. Instanțele sesizate cu cauza au respins pretențiile reclamantului pe motiv că acestea nu mai găseau nici un temei în dreptul intern. 36. În aceste circumstanțe, Curtea apreciază că anularea de către Adunarea Populară a Gagauziei a Legii locale n 36-XIX/II soluționa definitiv, retroactiv, fondul disputei în curs împotriva reclamantului față de autoritățile din Gagauzia și făcea ca orice continuare a procedurilor să fie zadarnică și constată, de asemenea, că anularea în cauză a aprobat pur și simplu poziția adoptată de Comitetul Executiv al Gagauziei în cadrul procedurilor pendinte. 37. În conformitate cu jurisprudența menționată anterior, este de competența Curții să verifice dacă această anulare se bazează pe motive imperative de interes general. Ea observă că, potrivit guvernului, intervenția Adunării Populare Gagauzia era justificată de necesitatea de a anula Legea locală nr. 36-XIX/II din cauza incompatibilității acesteia cu dreptul intern. Cu toate acestea, Comisia constată că o întrebare preliminară referitoare la legalitatea acestei legi fusese adresată Tribunalului de apel al Comrat, competent să soluționeze eventualele conflicte dintre actele adoptate de autoritățile Gagauziei și legislația națională. Având în vedere existența unui mecanism de control al legalității legilor locale ale Gagauziei, pus în mișcare în speță, Curtea nu este, prin urmare, convinsă de argumentul guvernului menționat mai sus. În plus, aceasta constată că acesta din urmă nu a indicat nici un alt motiv impetuos de interes general care să fi întemeiat, în opinia sa, anularea legii locale în cauză. Prin urmare, Comisia nu poate concluziona că intervenția Adunării populare a Gagaouziei a fost justificată în sensul articolului 6 alineatul (1) din Convenție. 38. Prin urmare, Curtea apreciază că a existat o încălcare a acestei dispoziții. III. PRIVIND ALTE VIOLAȚII ALEGATE 39. Invocând art. 6 alineatul (1) din Convenție, reclamantul reproșează instanțelor interne, de asemenea, că nu au fost independente și imparțiale, că nu au luat în considerare toate elementele cauzei și că au interpretat într-un mod contradictoriu legile aplicabile cazului în speță. 40. În cele din urmă, se plânge de absența unei acțiuni interne efective, în sensul articolului 13 din Convenție, care i-ar fi permis să-și exercite drepturile garantate prin Convenție. 41. Având în vedere toate elementele de care dispune și în măsura în care aceasta este competentă pentru a cunoaște afirmațiile formulate, Curtea nu constată nicio aparență de încălcare a drepturilor și libertăților garantate prin aceste dispoziții. 42. Prin urmare, este evident că aceste obiecțiuni sunt justificate în mod greșit și că trebuie respinse, în temeiul articolului 35 alineatul (3) și al articolului 4 din Convenție. IV. În conformitate cu art. 41 din convenție, în cazul în care Curtea declară că a avut loc o încălcare a Convenției sau a Protocoalelor acesteia și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante nu permite să se șteargă că sunt imprecise consecințele acestei încălcări, Curtea acordă părții care a încălcat, dacă este cazul, o satisfacție echitabilă. Reclamantul solicită 153 130,01 lei moldovaves (aproximativ 9 250 EUR) în funcție de cursul de schimb în vigoare în momentul în care această pretenție a fost formulată în fața Curții) pentru prejudicii materiale. Această sumă corespunde declarațiilor sale la cuantumul total al pensiei personale pe care ar fi trebuit să o primească în temeiul Legii locale nr. 36-XIX/II. De asemenea, solicită 50 000 EUR pentru prejudicii morale. 45. Guvernul contestă aceste sume. 46. Curtea amintește că, în speță, a concluzionat încălcarea articolului 1 din Convenție ca urmare a anulării legii locale nr. XIX/II în cursul procedurii inițiate de reclamant. Cu toate acestea, aceasta nu ar putea specula pe marginea acestei proceduri în cazul în care legea locală în cauză nu ar fi fost anulată. În special, aceasta nu poate specula asupra abordării pe care ar fi reținut-o instanța de apel a lui Comrat în ceea ce privește legalitatea acestei legi locale. Prin urmare, respinge cererea privind prejudiciul material. În schimb, aceasta consideră că este necesar să se acorde reclamantului 3 000 EUR pentru daune morale. Interese moratorii 47. Curtea consideră adecvată stabilirea ratei dobânzii moratorii pe rata dobânzii dobânzii la facilitatea de creditare marginală a Băncii Centrale Europene plus trei puncte procentuale. PE CES MOTIVE, CURȚIA, LA L cererea admisibilă cu privire la interdicția de la art. 6 alin. (1) din Convenție și cu privire la intervenția adunării populare a Gagaouziei și inadmisibilă pentru surplusul menționat că a existat o încălcare a art. 6 alin. (1) din Convenție A declarat că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma de 3 000 EUR (trei mii EUR), care urmează să fie convertită în moneda statului pârât la rata aplicabilă la data regulamentului, pentru daune morale de la data expirării termenului menționat și până la data de plată, această sumă va crește de la o dobândă simplă la o rată egală cu cea a facilității de creditare marginală a Băncii Centrale Europene aplicabilă în această perioadă, plus trei puncte procentuale respinge cererea de satisfacție echitabilă pentru surplus. 3 iulie 2018, în conformitate cu art. 77 alineatul (2) și cu art. 3 din Regulamentul de procedură al Curții. Hasan Bak