CENTRE FOR DEMOCRACY AND THE RULE OF LAW v. UKRAINE

Comunicat la 11 septembrie 2018 CUARTA SECȚIUNE Cerințele nr. 75865/11 și 10090/16 CENTRE PENTRU DEMOCRAȚIE ȘI REGUL DREPTULUI împotriva Ucrainei OBIECTULUI CAUZELOR Cerințele se referă la presupusul refuz al accesului la informații de interes public deținute de autoritățile publice. Reclamantul este o organizație neguvernamentală (ONG) care a fost fondată în 2005 la Kyiv cu scopul de a sprijini libertatea de exprimare, accesul la informații, dezvoltarea dreptului media și reformele media în Ucraina și de a oferi educație și formare conexe. În 2011 ONG-ul reclamant a co-fondat o mișcare civică „Chesno” a cărui sarcină declarată a fost de a avansa un proces echitabil în Ucraina.

(a) Cererea nr. 75865/11 În mai 2010, ONG-ul reclamant a încercat să obțină de la Curtea Constituțională a Ucrainei („Curtea Constituțională”) copii ale unor documente, și anume avizele juridice prezentate de mai multe instituții de educație ucrainene, care au fost prezentate de Curtea Constituțională în decizia sa privind posibilitatea participării individuale a parlamentarilor la formarea unei coaliții de facții parlamentare în Verkhovna Rada din Ucraina. După ce se face referire la Regulamentul Curții Constituționale și la art. 38 din Legea privind informațiile, Curtea Constituțională a refuzat să furnizeze informațiile solicitate cu privire la faptul că aceaceasta a fost accesibilă numai părților la procedura respectivă.

Acesta a susținut, de asemenea, că instituțiile de educație au fost proprietarii informațiilor solicitate și că aceste instituții au permis accesul la opiniile lor juridice. ONG-ul reclamant nu a reușit în acțiunea sa împotriva refuzului Curții Constituționale în fața instanțelor administrative, care și-a respins competența față de litigiu, după constatarea că, în circumstanțele cazului, Curtea Constituțională ar trebui considerată o autoritate judiciară și nu publică.

Decizia finală a fost adoptată de Curtea Administrativă Superioră a Ucrainei („HACU”) la 24 martie 2011 și trimisă ONG-ului reclamant la 29 martie 2011. (b) Cererea nr. 10090/16: În noiembrie 2014, în răspuns la cererea reclamantului, Comisia Alegerilor Centrale a Ucrainei („CEC”) a refuzat să furnizeze ONG-ului reclamant copii cu biografii complete ale șefilor partidelor politice care se desfășoară pentru alegerile parlamentare din 2014, după ce a declarat că informațiile solicitate erau confidențiale din natură confidențială și că puteau fi divulgate pe deplin numai după consimțământul persoanelor în cauză. ONG-ul reclamant a fost furnizat doar cu anumite date din biografiile solicitate, care au fost publicate pe site-ul web al CEC în conformitate cu Legea privind alegerile deputaților poporului.

Instanțele de trei niveluri de jurisdicție au respins apelul ONG-ului reclamant împotriva refuzului CEC și au susținut raționamentul avansat de aceștia. În acest sens, au menționat, printre altele, , la concluziile Curții în cazul lui Von Hannover v. Germania (nr. 59320/00, §§63-64, 24 iunie 2004). Decizia finală a fost luată de HACU la 8 septembrie 2015. 1 din Convenție? În cazul în care a fost astfel, această interferență prescrisă de lege și necesară în temeiul articolului 10 § 2? (a se vedea Magyar Helsinki Bizottság c. Ungaria [GC], nr. 18030/11, 8 noiembrie 2016)? Are ONG-ul reclamant la dispoziția sa un remediu intern eficace pentru plângerea sa în temeiul articolului 10, conform articolului 13 din Convenție?

Communicated on 11 September 2018

FOURTH SECTION

Applications nos. 75865/11 and 10090/16

CENTRE FOR DEMOCRACY AND THE RULE OF LAW

against Ukraine

SUBJECT MATTER OF THE CASES

The applications concern an alleged denial of access to information of public interest held by public authorities. The applicant is a non-governmental organisation (NGO) that was founded in 2005 in Kyiv with the aim of supporting freedom of speech, access to information, development of media law and media reforms in Ukraine and providing related education and training. In 2011 the applicant NGO co-founded a civic movement “Chesno” whose declared task was to advance a fair election process in Ukraine. (a) Application no. 75865/11 : In May 2010 the applicant NGO tried to obtain from the Constitutional Court of Ukraine (“the Constitutional Court”) copies of some documents, namely legal opinions submitted by several Ukrainian educational institutions, which had been referred to by the Constitutional Court in its decision concerning possibility of MPs’ individual participation in forming a coalition of parliamentary factions in the Verkhovna Rada of Ukraine.

Having referred to the Rules of the Constitutional Court and Article 38 of the Information Act, the Constitutional Court refused to provide the requested information on the ground that it was accessible only to the parties to the respective proceedings. It further submitted that the educational institutions were the owners of the requested information and it was for those institutions to allow access to their legal opinions. The applicant NGO was unsuccessful in its action against the Constitutional Court’s refusal before the administrative courts, which declined their jurisdiction over the dispute having found that, in the circumstances of the case, the Constitutional Court was to be considered a judicial and not public authority.

The final decision was taken by the Higher Administrative Court of Ukraine (“the HACU”) on 24 March 2011 and sent to the applicant NGO on 29 March 2011. (b) Application no. 10090/16: In November 2014, in reply to the applicant’s request, the Central Election Commission of Ukraine (“the CEC”) refused to provide the applicant NGO with copies of full biographies of the heads of political parties running for the 2014 parliamentary elections, having stated that the requested information was confidential in nature and could be fully disclosed only upon consent of the persons concerned. The applicant NGO was provided only with certain data from the requested biographies, which had been published on the CEC web-site in accordance with the Law on Elections of People’s Deputies.

The courts of three levels of jurisdiction rejected the applicant NGO’s appeal against the CEC refusal and supported the reasoning advanced by the latter. In doing so, they referred, inter alia , to the Court’s findings in the case of Von Hannover v. Germany (no. 59320/00, §§63-64, 24 June 2004). The final decision was taken by the HACU on 8 September 2015. QUESTION tO THE PARTIES As regards BOTH applications Has there been an interference with the applicant NGO’s freedom of expression, in particular its right to receive and impart information, within the meaning of Article 10 § 1 of the Convention?

If so, was that interference prescribed by law and necessary in terms of Article 10 § 2? (see Magyar Helsinki Bizottság v. Hungary [GC], no. 18030/11, 8 November 2016)? ADDITIONAL QUESTION tO THE PARTIES As regards application no. 75865/11 Did the applicant NGO have at its disposal an effective domestic remedy for its complaint under Article 10, as required by Article 13 of the Convention?