CUARTA DECIZIE DECIZIE Nr. 30440/15 Victoria Carmen STAICU împotriva României și alte două cereri (a se vedea lista anexată) Curtea Europeană a Drepturilor Omului (a patra secțiune), care așezează la 25 septembrie 2018 în calitate de comitet compus din: Georges Ravarani, președinte, Marko Bošnjak, Péter Paczolay, judecători și Andrea Tamietti, secretar adjunct al secțiunii, Având în vedere cererile depuse la 15 iunie 2015, având în vedere observațiile prezentate de Guvernul contestat și observațiile prezentate în răspuns de către solicitanți, după deliberare, hotărăște după cum urmează: FACTELE O listă a reclamanților este prezentată în anexa la prezentul regulament. Ele au fost reprezentate de dl I. Matei, avocat practicant la București. Guvernul român („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dna C. Brumar, de la Ministerul Afacerilor Externe. Situațiile cazului Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, sunt similare cu cele descrise în Asociația “21 decembrie 1989” și altele c. România (nus. 33810/07 și 18817/08, §§ 12-41, 24 mai 2011). Ei se referă la evenimentele din decembrie 1989 la București – Otopeni, care au dus la răsturnarea regimului comunist, în timpul căruia mama reclamanților și alți manifestanți au fost uciși prin focuri de armă. O anchetă penală a acestor evenimente a fost deschisă de către autoritățile interne în cazul nr. 59/P/1993. Cazul a fost înaintat instanțelor penale și prin decizia din 3 aprilie 2000, care a devenit finală la 19 februarie 2001, Curtea Supremă de Justiție a condamnat un ofițer militar superior pentru ucidere involuntară, condamnându-l la opt ani de închisoare și ordonând-l să plătească compensația tatălui reclamanților pentru prejudiciile materiale și morale cauzate de moartea victimei. Ceilalți doi ofițeri militari acuzați au fost achitați. Circumstanțele în care mama reclamanților a fost împușcată nu au fost investigate în dosarul nr. 11/P/2014 (fostul 97/P/1990), care este încă în curs de desfășurare la nivel intern (a se vedea Asociația “21 decembrie 1989” și alții, citată mai sus, § 143, și Sidea și alții c. România [Comitetul], nr. 889/15, § 11, 5 iunie 2018). Legea internă relevantă Dispozițiile juridice relevante sunt descrise în Asociația “21 decembrie 1989” și alții (citată mai sus, §§§ 95-100). În plus, acestea se bazau pe art. 6 § 1 din Convenție pentru a se plânge de durata anchetelor penale în legătură cu evenimentele din decembrie 1989 și cu art. 13 pentru a se plânge de lipsa unui remediu eficace în ceea ce privește determinarea creanțelor lor. Având în vedere subiectul similar al cererilor, Curtea consideră oportună ordonarea de aderare (art. 42 § 1 din Regulamentul de procedură). Plângerile reclamanților se referă la faptul că autoritățile interne nu au efectuat o investigație eficace și aprofundată într-un timp rezonabil în evenimentele din decembrie 1989 la București – Otopeni, în timpul căreia mama lor a fost ucisă de focuri de armă. Guvernul nu este de acord cu această plângere și, printre altele, susține că reclamanții nu au respectat termenul de șase luni, calculat de la data deciziei interne finale. 10. Curtea constată că, în conformitate cu art. 35 alineatul (1) din Convenție, aceasta poate examina numai plângerile care au fost depuse în termen de șase luni de la data la care a fost luată decizia finală. În cazul de față, investigația a culminat cu condamnarea unui ofițer militar de rang înalt pentru acțiunile luate în cursul evenimentelor din decembrie 1989 la București – Otopeni, prin decizia din 3 aprilie 2000, care a devenit finală la 19 februarie 2001 (a se vedea punctul 3 de mai sus). 2015, sunt inadmisibile datorită nerespectării normei de șase luni prevăzute la art. 35 § 1 din Convenție și că acestea trebuie respinse în temeiul articolului 35 § 4 din Convenție. Din aceste motive, Curtea, în unanimitate, decide să se alăture cererilor; declara cererile inadmisibile. Adoptate în engleză și notificate în scris la 18 octombrie 2018. Andrea Tamietti Georges Ravarani Președintele adjunct al Registrului APENDIX Nr. de cerere și data introducerii Numele reclamantului Data nașterii Locul de reședință 30440/15 15/06/2015 Victoria Carmen STAITU 18/06/1979 Primavara, TX, SUA 30445/15 15/06/2015 Teodor-Haralambie BICHI 10/02/1977 București 30453/15 15/06/2015 Liviu-Florian BICHI 16/05/1975 București
Application no. 30440/15
Victoria Carmen STAICU against Romania
and 2 other applications
(see list appended)
The European Court of Human Rights (Fourth Section), sitting on 25
September 2018 as a Committee composed of:
Georges Ravarani,
President,
Marko Bošnjak,
Péter Paczolay,
judges,
and Andrea Tamietti,
Deputy Section Registrar,
Having regard to the above applications lodged on 15 June 2015,
Having regard to the observations submitted by the respondent Government and the observations in reply submitted by the applicants,
Having deliberated, decides as follows:
1.
A list of the applicants is set out in the appendix hereto. They were represented by Mr I. Matei, a lawyer practising in Bucharest.
2.
The Romanian Government (“the Government”) were represented by their Agent, Ms C. Brumar, from the Ministry of Foreign Affairs.
A.
The circumstances of the case
3
.
The facts of the case, as submitted by the parties, are similar to those described in
Association
“21
December 1989” and Others v. Romania
(nos.
33810/07 and 18817/08, §§ 12-41, 24 May 2011). They concern the events of December 1989 in Bucharest – Otopeni, leading to the overthrow of the communist regime, during which the applicants’ mother and other demonstrators were killed by gunfire. A criminal investigation into these events was opened by the domestic authorities under case file no.
59/P/1993. The case was referred to the criminal courts and by a decision of 3 April 2000, which became final on 19 February 2001, the Supreme Court of Justice convicted a senior military officer for unintentional manslaughter, sentencing him to eight years’ imprisonment and ordering him to pay compensation to the applicants’ father for the pecuniary and non-pecuniary damage caused by the victim’s death. The other two accused senior military officers were acquitted.
4.
The circumstances in which the applicants’ mother was shot have not been investigated under case file no. 11/P/2014 (former 97/P/1990), which is still ongoing at domestic level (see
Association
“21
December 1989” and Others
, cited above, § 143, and
Sidea and Others v. Romania
[Committee], no. 889/15, § 11, 5 June 2018).
B.
Relevant domestic law
5.
The relevant legal provisions are described in
Association
“21
December 1989” and Others
(cited above, §§
95-100).
6.
The applicants complained under Article 2 of the Convention that the respondent State had failed to conduct an effective, impartial and thorough investigation into the 1989 events. They further relied on Article 6 § 1 of the Convention to complain about the length of the criminal investigations into the events of December 1989, and on Article 13 to complain of the lack of an effective remedy in respect of the determination of their claims.
A.
Joinder of the cases
7.
Having regard to the similar subject matter of the applications, the Court finds it appropriate to order their joinder (Rule 42 § 1 of the Rules of Court).
B.
Complaints under Article 2, Article 6 § 1 and Article 13 of the Convention
8.
The applicants’ complaints relate to the domestic authorities’ failure to carry out an effective and thorough investigation within a reasonable time into the events of December 1989 in Bucharest – Otopeni, during which their mother was killed by gunfire.
9.
The Government disagreed with this complaint and, amongst other submissions, argued that the applicants had not complied with the six-month time-limit, calculated from the date of the final domestic decision.
10.
The Court notes that, pursuant to Article 35 § 1 of the Convention, it may only examine complaints which have been submitted within six months from the date on which the final decision was taken. In the case at hand the investigation culminated in the conviction of a senior military officer for actions taken during the events of December 1989 in Bucharest – Otopeni, by a decision of 3 April 2000, which became final on 19 February 2001 (see paragraph 3 above). It follows that the applications, lodged on 15
June
2015, are inadmissible owing to non-compliance with the six-month rule set out in Article 35 § 1 of the Convention and that they must be rejected pursuant to Article 35 § 4 of the Convention.
For these reasons, the Court, unanimously,
Decides
to join the applications;
Declares
the applications inadmissible.
Done in English and notified in writing on 18 October 2018.
Andrea Tamietti
Georges Ravarani
Deputy Registrar
President
No.
Application no.
and
date of introduction
Applicant’s name
Date of birth
Place of residence
1.
30440/15
15/06/2015
Victoria Carmen STAICU
18/06/1979
Spring, TX, USA
2.
30445/15
15/06/2015
Teodor-Haralambie BICHI
10/02/1977
Bucharest
3.
30453/15
15/06/2015
Liviu-Florian BICHI
16/05/1975
Bucharest