Comunicat la 16 octombrie 2018 SECȚIUNEA a patra Cerere nr. 68028/14 Barna CSIBI împotriva României introdusă la 6 octombrie 2014 CEAIFFARE Prezenta cauză se referă la acuzațiile reclamantului, aparținând minorității maghiare și declarându-se de origine szekely, de a fi fost împiedicat de autoritățile locale ale orașului Cluj-Nagh de a organiza 1 Decembrie 2010, Ziua Sărbătorii Naționale a României, între orele 17:00 și 18:00, o adunare publică pașnică pentru a comemora batalionul Szekely În conformitate cu hotărârile instanțelor interne, acest batalion a avut o ideologie fascistă și sacială care a fost proclamată continuatorul Partidului Crucii Săgetate care a avut o ideologie antisemit și a declarat ilegală în Ungaria. După spusele reclamantului, un număr de opt până la zece persoane ar fi trebuit să participe la această adunare comemorativă. În conformitate cu art. 3 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice (adică Legea nr. 60/1991, nr. 60/1991, nr. 60/1991, nu trebuia să fie declarate în prealabil la autoritățile locale. Printr-un proces-verbal din 1 decembrie 2010, bazat pe art. 26 alineatul (1) litera (a) și §2 din Legea nr. 60/1991 jandarmeria de la Cluj-Napoca l-a amendat pe reclamant cu o amendă administrativă de 5 000 lei românească (aproximativ 1 100 de euro), pe motiv că a comis amenda de a organiza o adunare neautorizată. Această amendă a fost aplicată reclamantului la data de 1 În decembrie 2010, când pleca de la un restaurant, cu 40 de minute înainte de ora prevăzută pentru începerea acestei adunări, alte șapte persoane care trebuiau să participe împreună cu reclamantul la întrunirea comemorativă și care se aflau în diferite locuri ale orașului fuseseră sancționate și de același șef. În urma unei contestații a reclamantului, printr-o hotărâre din 5 decembrie 2012, confirmată printr-o hotărâre definitivă din 16 aprilie 2014 a Tribunalului de departament din Cluj, Tribunalul de Primă Instanță din Cluj-Napoca a confirmat legalitatea procesului-verbal de amendă din 1 aprilie 2014. În decembrie 2010, Tribunalul de Primă Instanță a menționat printre altele că reclamantul era cunoscut ca fiind o persoană care sfida manifestările organizate pentru Ziua Națională a României și că sancțiunile care i-au fost impuse anterior, în alte ocazii, nu au avut un efect educativ asupra sa. RĂSPUNSURI LA PĂRȚI A fost încălcată libertatea de întrunire pașnică a reclamantului în sensul articolului 11 alineatul (1) din convenție, din cauza refuzului autorităților locale de a organiza o adunare publică la 1 decembrie 2010 pentru a comemora batalionul Szekely Părțile sunt invitate să prezinte dreptul intern care reglementează organizarea unei adunări cu scop comemorativ și să precizeze dacă este necesară o autorizație prealabilă din partea autorităților locale pentru organizarea acestei categorii de adunare. În acest sens, a fost necesar acest lucru într-o societate democratică, în sensul articolului 11 alineatul (2) din Convenție (a se vedea, de exemplu, Stankov și Organizația macedoneană unită Ilinden c. Bulgaria, nr. 2921/95 și 2922 21613/07, § 84 și 91, 3 octombrie 2013)? Au examinat instanțele interne, în special tribunalul departamental, argumentele reclamantului privind temeiul juridic al adunării respective, existența faptelor reproșate și necesitatea sancțiunii Reclamantul a fost discriminat pe baza apartenenței sale la o minoritate națională contrară articolului 14 din Convenția combinată cu art. 11 din Convenție
Communiquée le 16 octobre 2018
Requête n
o
68028/14
Barna CSIBI
contre la Roumanie
introduite le 6 octobre 2014
La présente affaire porte sur les allégations du requérant, appartenant à la minorité hongroise et se déclarant d’origine székely, d’avoir été empêché par les autorités locales de la ville de Cluj-Napoca d’organiser le 1
er
décembre 2010, jour de la fête nationale de la Roumanie, de 17
h à 18
h, un rassemblement public pacifique afin de commémorer le «
bataillon Székely
». Ce bataillon avait eu, selon les décisions des juridictions internes, une idéologie fasciste et s’était proclamé le continuateur du Parti des Croix fléchées ayant eu une idéologie antisémite et déclaré illégale en Hongrie. Aux dires du requérant, un nombre de huit à dix personnes auraient dû participer à ce rassemblement commémoratif.
Selon l’article 3 de la loi n
o
60/1991 concernant l’organisation et le déroulement des rassemblements publics («
la loi n
o
60/1991
»), les rassemblements commémoratifs ne devaient pas être déclarés au préalable auprès des autorités locales. Par un procès-verbal du 1
er
décembre 2010, se fondant sur l’article 26 alinéa 1 lettre a) et alinéa 2 de la loi n
o
60/1991, la gendarmerie de Cluj-Napoca infligea au requérant une amende administrative de 5
000 lei roumain, (soit environ 1
100 euros), au motif qu’il avait commis la contravention d’avoir organisé un rassemblement non
‑
autorisé. Cette amende fut infligée au requérant le 1
er
décembre 2010, alors qu’il quittait un restaurant, quarante minutes avant l’heure prévue pour le début dudit rassemblement. Sept autres personnes qui étaient censées participer avec le requérant au rassemblement commémoratif et qui se trouvaient dans différents endroits de la ville avaient également été sanctionnées du même chef.
Sur contestation du requérant, par un jugement du 5 décembre 2012, confirmé par un arrêt définitif du 16 avril 2014 du tribunal départemental de Cluj, le tribunal de première instance de Cluj-Napoca confirma la légalité du procès-verbal de contravention du 1
er
décembre 2010 et le bien-fondé de la sanction infligée à l’intéressé. Le tribunal de première instance nota parmi d’autres que le requérant était connu comme une personne qui «
défiait
» les manifestations organisées pour la fête nationale de la Roumanie et que les sanctions qui lui avait été antérieurement infligées, lors d’autres occasions, n’avaient pas eu un effet éducatif sur sa personne.
1.
Y a-t-il eu atteinte à la liberté de réunion pacifique du requérant au sens de l’article
11 §
1 de la Convention, en raison du refus qui lui avait été opposé par les autorités locales d’organiser le 1
er
décembre 2010 un rassemblement public afin de commémorer le «
bataillon Székely
» et de la sanction administrative qui lui avait été infligée avant même l’heure prévue pour ledit rassemblement
?
Les parties sont invitées à présenter le droit interne régissant l’organisation d’un rassemblement à but commémoratif, et à préciser si une autorisation préalable de la part des autorités locales était nécessaire pour l’organisation de cette catégorie de rassemblement.
Dans l’affirmative, ces atteintes étaient-elles nécessaires dans une société démocratique, au sens de l’article 11 § 2 de la Convention (voir, par exemple,
Stankov et Organisation macédonienne unie Ilinden c. Bulgarie
, n
os
29221/95 et 29225/95, §§ 77 et 85 à 90, CEDH 2001
‑
IX,
Bukta et autres c. Hongrie
, n
o
‑
III, et
Kasparov et autres c.
Russie
, n
o
21613/07, §§ 84 et 91, 3 octobre 2013)
? Est-ce que les juridictions internes, et notamment le tribunal départemental, ont examiné les arguments du requérant visant la base légale dudit rassemblement, l’existence des faits reprochés et la nécessité de la sanction
?
2.
Le requérant a-t-il subi une discrimination fondée sur son appartenance à une minorité nationale contraire à l’article
14 de la Convention combiné avec l’article 11 de la Convention
?