RADYO BOYLAM YAYIN TANITIM SANAYİİ VE TİCARET ANONİM ȘİRKETİ ET RADYO BOYLAM YAYINCILIK TANITIM SAN. VE TİC. A.Ș. c. TURQUIE

SECȚIUNEA A DOUA DECIZII: 47273/10 și 48380/10 RADYO BOYLAM DAYIN TANITIM SANAY și a dlui Hasan Bakćrc., grefier adjunct al secțiunii, având în vedere cererile menționate mai sus depuse la 20 iunie 2010 și la 16 iulie 2010, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de recurentă, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTĂ ȘI PROCEDURA Recurenta, Radyo Boylam Yayn Tan În cadrul primei cereri, recurenta, invocând art. 10 din Convenție, se plângea de sancțiunea de avertizare pe care i-a adresat-o Consiliul Superior al L'aviation în 2006. În cadrul celei de-a doua cereri, aceasta se plângea, pe teren, la art. 10 din Convenție și la art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenție, din sancțiunea care constă în anularea autorizației de declarare aplicată împotriva sa de către Consiliul superior al landurilor în 2007. Prin deciziile parțiale din 20 și 31 octombrie 2017, Curtea a decis să comunice guvernului obiecțiile recurentei, astfel cum sunt menționate mai sus.

Întrucât cererile sunt similare în fapt și în drept, Curtea decide să le alăture, astfel cum îi permite art. 42 alineatul (1) din Regulamentul său de procedură. Guvernul ridică o excepție preliminară din lipsa de calitate a victimei recurentei și, în acest sens, expune faptul că societatea reclamantă a fost radiată din registrul comerțului printr-o decizie a Direcției Registrului Comerțului d La 31 iulie 2013, pe motiv că nu a efectuat o notificare în termenul stabilit, în pofida avertismentului care i-ar fi fost adresat de către Hotărârea Registrului Comerțului în conformitate cu art. 7 provizoriu al Codului comercial. Expusă că societatea reclamantă nu mai este în activitate, consideră că a pierdut personalitatea juridică ca urmare a radierii sale din registrul comerțului și solicită Curții să elimine cererea de participare.

Societatea reclamantă retorcă faptul că, deși înregistrarea sa în Registrul comerțului nu este mai activă, această înscriere nu a fost anulată. Aceasta susține că, în ipoteza în care Curtea ar ajunge la concluzia unei încălcări în aceste cauze, aceaceasta ar putea relua activitățile sale comerciale, pe care a trebuit să le înceteze din cauza întreruperii emisiunilor sale radiofonice. Având în vedere observațiile părților și ale documentelor de care dispune, Curtea constată că societatea reclamantă a fost radiată din registrul comerțului printr-o decizie a Direcției Registrului Comerțului din 31 iulie 2013 pentru că nu a efectuat o notificare în pofida avertismentului care i-a fost dat în această privință de către conducerea registrului comerțului și în pofida anunțului publicat în Jurnalul Registrului Comerțului în conformitate cu art. 7 din Codul comercial.

Prin urmare, începând cu această dată, societatea reclamantă a fost decăzută de personalitatea sa juridică și a încetat să existe. În plus, înainte de radierea societății reclamante, nicio persoană abilitată să o reprezinte, cum ar fi un lichidator, nu a fost numită. Curtea constată, de asemenea, că societatea reclamantă nu alătură în mod corespunzător procedurii de eliminare a acesteia din registrul comerțului, pronunțată pentru nerespectarea dispozițiilor Codului comercial. Având în vedere cele de mai sus, Curtea, recunoscând în același timp că societatea reclamantă ar fi putut pretinde că a fost victima unei încălcări a Convenției în momentul introducerii hotărârilor judecătorești, consideră că aceasta nu mai putea face acest lucru după 31 iulie 2013, dată de la care a fost eliminată din registrul comerțului (a se vedea mutatis mutandis Investar International Holding S.A.

și alte c. România (dec.), 6248/04, 23 noiembrie 2017 și Gardian și S.C. Group 95 SA c. România (revizuire), nr 25787/04, § 16, 30 aprilie 2013. În lipsa unor circumstanțe speciale care țin de respectarea drepturilor garantate prin convenție sau a protocoalelor sale, Curtea, pe baza articolului c) din convenție, consideră că nu se mai justifică continuarea examinării cererilor. Prin urmare, este necesar să se elimine cauzele rolului. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, hotărăște să se alăture cererilor decise să șteargă cererile de rol. Făcut în franceză și apoi comunicat în scris la 29 noiembrie 2018.

DEUXIÈME SECTION

DÉCISION Requêtes n os 47273/10 et 48380/10 RADYO BOYLAM YAYIN TANITIM SANAYİİ VE TİCARET ANONİM ȘİRKETİ contre la Turquie et RADYO BOYLAM YAYINCILIK TANITIM SAN. VE TİC. A.Ș. contre la Turquie La Cour européenne des droits de l’homme (deuxième section), siégeant le 6 novembre 2018 en un comité composé de : Paul Lemmens, président, Valeriu Grițco, Stéphanie Mourou-Vikström, juges, et de Hasan Bakırcı, greffier adjoint de section, Vu les requêtes susmentionnées introduites le 20 juin 2010 et le 16 juillet 2010, Vu les observations soumises par le gouvernement défendeur et celles présentées en réponse par la requérante, Après en avoir délibéré, rend la décision suivante :

FAITS ET PROCÉDURE

La requérante, Radyo Boylam Yayın Tanıtım Sanayii ve Ticaret Anonim Șirketi, est une société de radiodiffusion dont le siège social se trouvait à Istanbul à la date de l’introduction des requêtes. Elle a été représentée devant la Cour par M es A. Demirkale (requête n o 47273/10) et F. İlkiz (requête n o 48380/10), avocats exerçant à Istanbul. Le gouvernement turc (« le Gouvernement ») a été représenté par son agent.

Dans le cadre de la première requête, la requérante, invoquant l’article 10 de la Convention, se plaignait de la sanction d’avertissement qui lui avait été infligée par le Conseil supérieur de l’audiovisuel en 2006. Dans le cadre de la deuxième requête, elle se plaignait, sur le terrain de l’article 10 de la Convention et de l’article 1 du Protocole n o 1 à la Convention, de la sanction consistant en l’annulation de l’autorisation d’émettre appliquée à son encontre par le Conseil supérieur de l’audiovisuel en 2007. Par des décisions partielles du 20 et du 31 octobre 2017, la Cour a décidé de communiquer au Gouvernement les griefs de la requérante tels qu’exposés ci-dessus. EN DROIT Les requêtes étant similaires en fait et en droit, la Cour décide de les joindre, comme le lui permet l’article 42 § 1 de son règlement.

Le Gouvernement soulève une exception préliminaire tirée de l’absence de qualité de victime de la requérante. Il expose à cet égard que la société requérante a été radiée du registre du commerce par une décision de la direction du registre du commerce d’Istanbul (« la direction du registre du commerce ») du 31 juillet 2013, au motif qu’elle n’avait pas procédé à une notification dans le délai imparti, et ce malgré l’avertissement qui lui aurait été adressé par la direction du registre du commerce conformément à l’article 7 provisoire du code de commerce. Exposant que la société requérante n’est plus en activité, il estime qu’elle a perdu la personnalité juridique à la suite de sa radiation du registre du commerce et il demande à la Cour de rayer la requête du rôle.

La société requérante rétorque que, même si son inscription au registre du commerce n’est plus active, cette inscription n’a pas été annulée. Elle soutient que, dans l’hypothèse où la Cour conclurait à une violation dans ces affaires, elle pourrait reprendre ses activités commerciales, qu’elle allègue avoir dû arrêter en raison de l’interruption de ses émissions radiophoniques. Au vu des observations des parties et des pièces dont elle dispose, la Cour constate que la société requérante a été radiée du registre du commerce par une décision de la direction du registre du commerce du 31 juillet 2013 parce qu’elle n’avait pas effectué une notification malgré l’avertissement qui lui avait été donné à cet égard par la direction du registre du commerce et malgré l’annonce publiée à ce sujet au journal du registre du commerce conformément à l’article 7 du code de commerce.

En conséquence, à partir de cette date, la société requérante a été déchue de sa personnalité juridique et elle a cessé d’exister. En outre, avant la radiation de la société requérante, aucune personne habilitée à la représenter, tel un liquidateur, n’a été nommée. La Cour note par ailleurs que la société requérante n’allègue nullement l’irrégularité de la procédure de sa radiation du registre du commerce, prononcée pour non-respect des dispositions du code de commerce. Eu égard à ce qui précède, la Cour, tout en admettant que la société requérante ait pu se prétendre victime d’une violation de la Convention au moment de l’introduction des requêtes, estime qu’elle ne pouvait plus le faire après le 31 juillet 2013, date de sa radiation du registre du commerce (voir, mutatis mutandis , Investar International Holding S.A.

et autres c. Roumanie (déc.), n o 6248/04, 23 novembre 2017, et Gardean et S.C. Grup 95 SA c. Roumanie (révision), n o 25787/04, § 16, 30 avril 2013). En l’absence de circonstances particulières touchant au respect des droits garantis par la Convention ou ses Protocoles, la Cour, se fondant sur l’article 37 § 1 c) de la Convention, estime qu’il ne se justifie plus de poursuivre l’examen des requêtes. Il y a donc lieu de rayer les affaires du rôle. Par ces motifs, la Cour, à l’unanimité, Décide de joindre les requêtes ; Décide de rayer les requêtes du rôle. Fait en français puis communiqué par écrit le 29 novembre 2018. Hasan Bakırcı Paul Lemmens Greffier adjoint Président