- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 14 noiembrie 2018
- Stat pârât
- UKR
- Concluzia
- Comunicată guvernului
Tokarev împotriva Ucrainei și încă o cerere
Traducere în română Auto
Comunicat la 14 noiembrie 2018 CIFTH SECȚIUNE Cereri nr. 7983/10 și 35627/10 Aleksandr Viktorovich TOKAREV împotriva Ucrainei și Andrey Aleksandrovich TYURYUKOV împotriva Ucrainei depuse la 6 mai 2010 și, respectiv, 11 iunie 2010 DECLARAREA FACTELOR Reclamanții sunt resortisanți ucraineni care își desfășoară viața pedeapsa în închisoarea Vinnytsya nr. 1. Reclamantul în primul caz, dl Aleksandr Viktorovich Tomarev, s-a născut în 1976. Reclamantul în al doilea caz, dl Andrey Aleksandrovich Tyuriukov, s-a născut în 1975. Ambele reclamante sunt reprezentate în fața Curții de către dna N.I. Tyuryukova, mama dlui Tyuryukov, care locuiește în regiunea Vinnytsya. În plus, începând cu 28 martie 2014, dl Tyuryukov a fost reprezentat de dl Y.O.
Lukashenko, avocat care practică în Vinnytsya. Circumstanțele cauzei Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de reclamanți și, într-o anumită măsură de Guvern (în răspuns la cererea de fapt a Curții), pot fi rezumate după cum urmează. Tokarev a fost reținut în închisoarea Vinnytsya de la 9 Februarie 2002. Dl Tyuryukov a fost reținut acolo din 14 septembrie 2004. Condiții materiale de detenție Potrivit reclamanților, acestea sunt ținute în celule mici, neîncălzite și umede, fără ventilație, fără iluminare proastă și în condiții igienice îngrozitoare. Adesea toaleta este o gaură simplă, fără slăbiciune, în apropiere de zona de viață, și miros permanent de excrement. Lumina artificială permanentă în celula previne somn, dar este prea sărac pentru a citi.
Nu există duș sau spălătorie în toate celulele. Reclamanții sunt adesea obligați să spăle vasele și mâinile peste gaura toaletă. Nu sunt furnizate săpun, paste de dinti sau accesorii de rasare. Reclamanții nu se bucură de alte activități sau distracții decât o oră de mers pe jos într-o curte extrem de mică și murdară. Reclamanții au trimis la Curte declarații de doi colegi deținuți: P. din 12 mai și 20 noiembrie 2010 și N. din 8 iunie 2011 susținând în general descrierea condițiilor materiale de detenție în închisoarea Vinnytsya. Dl Tyuryukov a trimis, de asemenea, Curtea un video filmat în decembrie 2012 și ianuarie 2013, pe care s-a putut vedea instalații sălbatice extrem de sărace în celulă.
Videoclipul prezintă o curte mică și delapidată pentru plimbări în aer liber. Dl Tyuryukov a filmat, de asemenea, rutina distribuției alimentelor, inclusiv pe 31 Decembrie 2012 și 1 ianuarie 2013. După cum s-a văzut în video, el se plângea păzătorului că nu există carne și nu există fructe sau legume. Gardianul a răspuns că există cantități extrem de rare de ceapa și morcovi și nici alte legume sau fructe. În fiecare ocazie dl Tyuryukov a primit niște pâine, o linguriță plină de zahăr și unele porridge. Uneori, o supă a fost servită de asemenea. Mama dlui Tyuryukov a adus filmul de mai sus la cunoașterea Biroului Procurorului Vinnitsya. La 26 iulie 2013, procurorul a emis un raport în acest sens, care a declarat în special că, la 27 septembrie 2010, administrația închisorii a declarat că piețele de mers, care au fost prezentate dlui Video-ul lui Tyuryukov, nu era potrivit pentru activitățile în aer liber de către deținuți.
În consecință, nu mai erau în utilizare. De asemenea, în raportul procurorului s-a observat că în perioada 2012-2013 au fost renovate nouăzeci și șapte de celule. La 18 iulie 2013, un oficial al Oficiului Procurorului din Vinnytsya a colectat declarații scrise de la patru deținuți ai închisoarei cu privire la acuzațiile formulate de dl Tyuryukov în videoclipul său cu privire, în special la alimente. Toate cele patru declarații au fost practic identice și au afirmat că la 30 și 31 decembrie 2012 și la 1 ianuarie 2013 au existat „un meniu festiv” în închisoare, inclusiv carne și salată. Deținuții au susținut că acestea au fost servite în mod regulat carne și pește și că nu au avut plângeri împotriva administrației închisorii.
În toate cele patru declarații a fost remarcat că dl Tyuryukov a fost un necaz al cărui acuzații nu au avut nicio bază. Potrivit informațiilor furnizate de Guvern la Curte la 16 februarie 2012, ca răspuns la o cerere de fapt, prizonierii de viață sunt reținuți în celule de securitate maxime desemnate pentru doi până la trei deținuți. Celulele sunt echipate cu paturi metalice, una sau două băncile sau scaune, o dulap sau dulap, un hangar de haine, un altavoastră. Echipamentul și mobila sunt fixate la podea și peretele. Există o toaletă separată de zona de viață și un stand de spălare în fiecare celulă. Celulele sunt dotate cu un sistem de aprovizionare cu apă, un duș, apei, încălzire centrală, ventilație, iluminare electrică și naturală.
Fiecare prizonier este dotat cu pat individual și paturi de culoare și săpun. Pantofii de masă și lenjerie de culoare sunt schimbate de patru ori pe lună. Prizonierii primesc în mod regulat carne și pește de bună calitate. Calitatea alimentelor este verificată zilnic de personalul medical. În sfârșit, prizonierii de viață au dreptul la o oră de plimbare în aer liber pe zi. Restricții privind vizitele de familie pe termen lung La începutul anului 2011, dl Tyuryukov s-a plâns la autoritățile judiciare că nu a fost autorizat să aibă vizite pe termen lung de la mama sa. Februarie 2011 Biroul Procurorului Regional Vinnytsya i-a răspuns că a avut cinci întâlniri pe termen scurt cu mama sa în 2010, toate permise de lege.
Deținuții au devenit deținuți la vizitele familiale pe termen lung începând cu 6 mai 2014 (pentru detalii suplimentare, vezi „Legea internă relevantă” de mai jos). Presupunând că dl Tyuryukov a fost tratat rău la 25 septembrie 2007 și ancheta incidentului. Potrivit dlui Tyuryukov, la 25 septembrie 2007, el a fost bătut de către ofițerii convoiului care ulterior a elaborat un raport fals că a încercat să scape. Dl Tyuryukov a susținut că el a fost întotdeauna împachetat și a avut încheieturi și picioarele încheiat în timpul transportului către și de la curte. Dl Tyuryukov s-a plâns în legătură cu incidentul la diverse autorități, inclusiv la Curtea Zamostyanskyy. Judecătorul care se ocupă de cazul său a întrebat cu poliția ce s-a întâmplat.
Șeful unității de poliție a scris judecătorului că la 25 În septembrie 2007, la orele 14.30, când dl Tyuryukov mergea de la vehiculul de convoi până la sediul curtei, el a făcut o mișcare ascuțită încercând să rupe linia de convoi. Trei ofițeri de poliție “au luat măsuri eficace pentru a preveni o urgență și pentru a prinde un criminal care a demonstrat rezistența fizică activă încercând să scape”. Ca urmare, i s-a aplicat o truncheon de cauciuc și cătușe. La 26 noiembrie 2007, șeful Departamentului de Poliție Regională Vinnytsya, responsabil cu convoiul deținutului, a scris domnului Tyuryukov că „utilizarea închiderii ochilor ( омеува ) [a fost] confirmat, dar că nu a fost contrar dispozițiilor juridice aplicabile care reglementează problemele de securitate și convoiul deținuților și deținuților”.
La 12 februarie 2009, Procuratura de district Leninskyy a refuzat să invoce proceduri penale împotriva ofițerilor de poliție care desfășoară operațiunile dlui Convoiul lui Tyuryukov din 25 septembrie 2007, pentru lipsa elementelor constitutive ale unei infracțiuni penale în acțiunile lor. Hotărârea s-a referit, în special, la declarația dlui Tyuryukov din 27 decembrie 2007, potrivit căreia el a simțit un pericol pentru viața sa și a încercat să scape. Ofițerii convoiului l-au bătut, l-au bătut în mașină și l-au dus înapoi la închisoare. După aceea, au continuat să-l bată. Procurorul a observat că, mai târziu, dl Tyuryukov a refuzat să facă declarații. Ofițerii de poliție în cauză au susținut că au aplicat doar „o pârghie și băgați” domnului Tyuryukov ca o reacție la încercarea lui de evadare.
Examinarea medicală, care a fost efectuată în aceeași dată, nu a documentat nici o leziune și a considerat starea de sănătate sa satisfăcător. Se pare că, la un moment dat, hotărârea menționată anterior a fost anulată și a fost ordonată ancheta suplimentară. La 12 februarie 2010, Biroul Procurorului Leninskyy a refuzat din nou să înceapă proceduri penale în ceea ce privește acuzațiile dlui Tyuryukov. Potrivit reclamanților, la 18 iunie 2009, un grup de ofițeri mascați care purtau uniforme negre fără insignie a efectuat o căutare în celula lor (au împărtășit celulă nr. 241 atunci). Reclamanții, care au așteptat cătușați în coridor, au fost supuși la numeroase lovituri și lovituri cu un târcoa din cauciuc.
La 19 iunie 2009 a fost menționată în știri la unul dintre canalele naționale de televiziune că a existat o demonstrație în apropierea închisorii în protest asupra intrării unei unități de forță speciale acolo. De asemenea, la 19 iunie 2009, Grupul Vinnytsya pentru Drepturile Omului (o ONG) a informat publicul despre presupusul bătăi deținuților din închisoarea Vinnytsya de către oficialii din unitatea de forță specială mascată. Reclamanții s-au plâns la diverse autorități în legătură cu presupusele lor tratamente bolnave, dar plângerile lor au fost respinse ca fiind nefondate. Tyuryukov a susținut că acest film a fost filmat la 10 decembrie 2012. El a demonstrat ceea ce el pretinde a fi leziunile infligite pe el de administrația de închisoare la 29 noiembrie 2012: o vânătură pe umărul drept lângă axila, și o vânătură pe partea dreaptă a pieptului.
Dl Tyuryukov a indicat numele personalului de închisoare care se presupune că l-a tratat rău. Tyuryukov a filmat videoclipul menționat mai sus ca adresă publică către diverse autorități, organizații de drepturi omului și mass-media. De asemenea, a fost adus la cunoștința Curții Regionale de Apel Vinnytsya, care a emis o hotărâre la 2 septembrie 2013 îndreptând autoritățile de urmărire penală să investigheze acuzațiile dlui Tyuryukov. La 20 septembrie 2013 a fost înscrisă în registrul unificat al anchetelor preliminare care a marcat începutul anchetei privind suspectarea abuzului de către oficialii de stat. La 3 octombrie 2013, Biroul Procurorului Vinnitsya a interogat domnului Tyuryukov în această privință.
El a limitat prezentarea la o declarație generală că a fost tratat rău. Personalul de închisoare a fost, de asemenea, interogat și negat orice coargență față de dl Tyuryukov. La 8 octombrie 2013, ancheta a fost închisă pentru lipsa de dovezi ale infracțiunii. Dl Tyuryukov a încercat să pună în judecată această decizie în fața instanțelor, dar în lipsa dreptului intern relevant. În conformitate cu art. 110 din Codul de execuție a sentințelor penale („Codul”, 2003), o vizită pe termen scurt într-o închisoare durează până la patru ore și o vizită pe termen lung – până la trei zile. În conformitate cu art. 151 din Codul, astfel cum s-a formulat înainte de 16 februarie 2010, prizonierii condamnați la închisoare pe viață au fost condamnați la o vizită pe termen scurt la fiecare șase luni.
După intrarea în vigoare a acestor amendamente la 16 februarie 2010, deținuții din această categorie au primit dreptul la o vizită pe termen scurt la fiecare trei luni. 151 din Codul a fost modificat în continuare, cu aceste modificări care intră în vigoare la 6 mai 2014, după care deținuții care îndeplinesc o condamnare pe viață au devenit dreptul la o vizită pe termen scurt pe lună și la o vizită pe termen lung la fiecare trei luni. După o altă rundă de amendamente, care au fost adoptate la 7 septembrie 2016, prizonierii de viață au dreptul acum la o vizită pe termen lung la fiecare două luni. 151 din Codul specifică că aceste vizite sunt pentru întâlnirea rudelor apropiate (soți, părinți, copii, părinți vitregi, copii vitregi, frați, bunici și nepoți).
COMPLAINTE Reclamanții se plâng în temeiul articolului 3 din Convenție că au fost reținuți în condiții teribile în închisoarea Vinnytsya. De asemenea, acestea se plâng, în conformitate cu aceeași dispoziție, că au fost tratate nepotrivit de ofițeri de forță specială mascată la 18 iunie 2009 și că autoritățile nu au reușit să examineze în mod eficient plângerile lor în acest sens și să dețină responsabilul respectiv. Dl Tyuryukov se plânge, în plus, în temeiul articolului 3 din Convenție, că a fost tratat rău de ofițerii convoiului la 25 septembrie 2007 și de administrația închisorii la 29 noiembrie 2012, și că nu a existat nicio investigație internă eficientă în această chestiune. Condițiile materiale ale detenției reclamanților în închisoarea Vinnytsya constituie tratamente inumane sau degradante?
S-au supus reclamanților la tortură, tratamente sau pedepsele inumane sau degradante în încălcarea art. 3 din Convenție la 18 iunie 2009 în închisoarea Vinnytsya? A fost supus dl Tyuryukov la tratamente rele în încălcarea art. 3 din Convenție la 25 Septembrie 2007 și 29 noiembrie 2012? Având în vedere protecția procedurală împotriva tratamentelor inumane sau degradante (a se vedea punctul 131 din Labita v. Italia [GC], nr. 26772/95, CEDH 2000-IV), a fost ancheta efectuată de autoritățile interne în ceea ce privește acuzațiile de rău tratament menționate mai sus în conformitate cu art. 3 din Convenție? Interzicerea vizitelor pe termen lung de către membrii familiei la prizonieri care îndeplinesc condamnarea pe viață constituie o ingerință în dreptul reclamanților la respectarea vieții lor private și/sau familiale în sensul articolului 8 din Convenție?
În cazul în care: (a) această interferență a fost legală? (b) A urmărit un obiectiv legitim? (c) A fost proporțională cu obiectivul urmărit? Guvernul este, de asemenea, invitat să formuleze observații cu privire la situația actuală, în urma amendamentelor la Codul de execuție a sentințelor penale, adoptate la 6 mai 2014 și la 7 septembrie 2016.
Communicated on 14 November 2018
FIFTH SECTION
Applications nos. 7983/10 and 35627/10 Aleksandr Viktorovich TOKAREV against Ukraine and Andrey Aleksandrovich TYURYUKOV against Ukraine lodged on 6 May 2010 and 11 June 2010 respectively
STATEMENT OF FACTS
The applicants are Ukrainian nationals who are serving their life ‑ imprisonment sentence in Vinnytsya prison no.
The applicant in the first case, Mr Aleksandr Viktorovich Tokarev, was born in 1976. The applicant in the second case, Mr Andrey Aleksandrovich Tyuryukov, was born in 1975. Both applicants are represented before the Court by Ms N.I. Tyuryukova, Mr Tyuryukov’s mother, residing in the Vinnytsya region. In addition, starting from 28 March 2014, Mr Tyuryukov has been represented by Mr Y.O. Lukashenko, a lawyer practising in Vinnytsya. A. The circumstances of the case The facts of the case, as submitted by the applicants and, to a certain extent by the Government (in reply to the Court’s factual request), may be summarised as follows. Mr Tokarev has been detained in the Vinnytsya prison since 9 February 2002. Mr Tyuryukov has been detained there since 14 September 2004. 1. Material conditions of detention According to the applicants, they are held in small, unheated and damp cells, with no ventilation, poor lighting and in appalling sanitary conditions. There are concrete floors in the cells. Often the toilet is a mere hole, with no flush, in close vicinity of the living area, and permanently smelling of excrement. The permanent artificial light in the cell prevents sleep, but is too poor for reading. There is no shower or washstand in all the cells. The applicants are often obliged to wash dishes and hands over the toilet hole. No soap, toothpaste or shaving accessories are provided. The applicants enjoy no activities or leisure other than one-hour walk in an extremely small and dirty yard. The applicants sent to the Court statements by their two fellow prisoners: P. of 12 May and 20 November 2010 and N. of 8 June 2011 generally supporting their description of the material conditions of detention in the Vinnytsya prison. Mr Tyuryukov also sent to the Court a video filmed in December 2012 and January 2013, on which one could see extremely poor sanitary facilities in his cell. The video shows a small and dilapidated yard for outdoor walks. Mr Tyuryukov also filmed the food distribution routine, including on 31 December 2012 and 1 January 2013. As seen on the video, he complained to the guard that there was no meat and no fruit or vegetables. The guard replied that there were extremely scarce quantities of onions and carrots and no other vegetables or fruit. On each occasion Mr Tyuryukov was given some bread, a spoonful of sugar and some porridge. Sometimes a soup was also served. The mother of Mr Tyuryukov brought the above-mentioned video to the knowledge of the Vinnytsya City Prosecutor’s Office. On 26 July 2013 the prosecutor issued a report in that regard, which stated in particular that on 27 September 2010 the prison administration had declared that the walking yards, which were shown on Mr Tyuryukov’s video, were not suitable for outdoor activities by detainees. Accordingly, they were no longer in use. It was also noted in the prosecutor’s report that during the period of 2012 ‑ 2013 ninety-seven cells had been renovated. On 18 July 2013 an official of the Vinnytsya City Prosecutor’s Office collected written statements from four detainees of the prison in respect of the allegations made by Mr Tyuryukov in his video regarding, in particular the food. All the four statements were virtually identical and asserted that on 30 and 31 December 2012 and on 1 January 2013 there had been “a festive menu” in the prison including meat and salad. The detainees submitted that they were regularly served meat and fish and that they had no complaints against the prison administration. It was noted in all the four statements that Mr Tyuryukov was a troublemaker whose allegations had no basis. According to the information provided by the Government to the Court on 16 February 2012, in reply to a factual request, life prisoners are detained in maximum security cells designated for two to three inmates. The cells are equipped with metal beds, one or two benches or chairs, one wardrobe or cabinet, one clothes hanger, one loudspeaker. The equipment and furniture are fixed to the floor and the wall. There is a toilet separated from the living area and a washstand in each cell. The cells are equipped with a water supply system, a shower, sewage, central heating, ventilation, electric and natural lighting. Each prisoner is provided with individual bed and bedding and soap. Table cloths and bedding are changed four times a month. Prisoners regularly receive meat and fish of good quality. The quality of food is verified daily by the medical staff. Lastly, life prisoners are entitled to one-hour outdoor walk per day.
Restrictions on long-term family visits In early 2011 Mr Tyuryukov complained to the prosecution authorities that he had not been allowed to have long-term visits from his mother. On 9 February 2011 the Vinnytsya Regional Prosecutor’s Office replied to him that he had had five short-term meetings with his mother in 2010, which was all permitted by law. Life prisoners became entitled to long-term family visits starting from 6 May 2014 (for further details see “Relevant domestic law” below).
Alleged ill-treatment of Mr Tyuryukov on 25 September 2007 and the investigation of the incident According to Mr Tyuryukov, on 25 September 2007 he was beaten up by the convoy officers who subsequently drew up an untruthful report that he had attempted escaping. Mr Tyuryukov submitted that he was always blindfolded and had his wrists and legs shackled during his transportation to and from the court. Mr Tyuryukov complained about the incident to various authorities, including to the Zamostyanskyy Court. The judge dealing with his case enquired with the police what had happened. The chief of the police unit in charge wrote to the judge that on 25 September 2007, at about 2.30 p.m., when Mr Tyuryukov was walking from the convoy vehicle to the premises of the court, he had made a sharp movement trying to break the convoy line. Three police officers “had taken effective measures to prevent an emergency and to apprehend a criminal who demonstrated active physical resistance trying to escape”. As a result, a rubber truncheon and handcuffs had been applied to him. On 26 November 2007 the chief of the Vinnytsya Regional Police Department in charge of detainees’ convoy wrote to Mr Tyuryukov that “the use of blindfolding ( обмежувачі зору ) and wrist-and-leg shackles ( кайдани металеві «КМ-4» ) [had been] confirmed, but that it did not run counter to the applicable legal provisions regulating the issues of security and convoy of detainees and prisoners”. On 12 February 2009 the Leninskyy District Prosecutor’s Office refused to institute criminal proceedings against the police officers carrying out Mr Tyuryukov’s convoy on 25 September 2007, for the lack of constituent elements of a criminal offence in their actions. The ruling referred, in particular, to Mr Tyuryukov’s statement of 27 December 2007, according to which he had felt a danger for his life and had tried to escape. The convoy officers had beaten him up, had put him in the vehicle and had taken him back to the prison. Thereafter they had allegedly continued beating him. The prosecutor observed that later on Mr Tyuryukov had refused to make any statements. The police officers concerned had submitted that they had only applied “a handgrip and handcuffing” to Mr Tyuryukov as a reaction to his escape attempt. His medical examination, which had been carried out on the same date, did not document any injuries and found his health condition to be satisfactory. It appears that at some point the above-mentioned ruling was quashed, and further investigation was ordered. On 12 February 2010 the Leninskyy Prosecutor’s Office once again refused to institute criminal proceedings in respect of Mr Tyuryukov’s allegations.
Alleged ill-treatment of the applicants on 18 June 2009 and domestic investigation into the matter According to the applicants, on 18 June 2009 a group of masked officers wearing black uniforms with no insignia carried out a search in their cell (they shared cell no. 241 then). The applicants, who waited handcuffed in the corridor, were allegedly subjected to numerous kicks and hits with a rubber truncheon. On 19 June 2009 it was mentioned in the news at one of the national TV channels that there had been a demonstration near the prison in protest of the entry of a special force unit there. Also on 19 June 2009 the Vinnytsya Human Rights Group (an NGO) informed the public of the alleged beating of prisoners of the Vinnytsya prison by masked special force unit officials. The applicants complained to various authorities about their alleged ill ‑ treatment, but their complaints were dismissed as unsubstantiated.
Alleged ill-treatment of Mr Tyuryukov by the prison administration on 29 November 2012 and domestic investigation into the matter In one of the video recordings sent to the Court on 30 April 2013, Mr Tyuryukov submitted that that video had been filmed on 10 December 2012. He demonstrated what he alleged to be the injuries inflicted on him by the prison administration on 29 November 2012: a bruise on his right shoulder near the armpit, and a bruise on right side of the chest. Mr Tyuryukov indicated the names of the prison staff who had allegedly ill-treated him. Mr Tyuryukov filmed the above-mentioned video as a public address to various authorities, human rights organisations and mass media. It was also brought to the knowledge of the Vinnytsya Regional Court of Appeal, which issued a ruling on 2 September 2013 directing the prosecution authorities to investigate Mr Tyuryukov’s allegations. On 20 September 2013 an entry was made to the Unified register of pre-trial investigations marking the beginning of the investigation into suspected abuse of power by State officials. On 3 October 2013 the Vinnytsya City Prosecutor’s Office questioned Mr Tyuryukov in that regard. He confined his submission to a general statement that he had been ill-treated. The prison staff members were also questioned and denied any coercion towards Mr Tyuryukov. On 8 October 2013 the investigation was closed for lack of evidence of a criminal offence. Mr Tyuryukov tried to challenge that decision before the courts, but to no avail. B. Relevant domestic law Pursuant to Article 110 of the Code of Execution of Criminal Sentences (“the Code”, 2003), a short-term visit in a prison lasts up to four hours and a long-term visit – up to three days. Under Article 151 of the Code, as worded before 16 February 2010, convicted prisoners sentenced to life imprisonment were entitled to one short-term visit every six months. Following the entry into force of those amendments on 16 February 2010, prisoners of that category became entitled to one short-term visit every three months. Subsequently, Article 151 of the Code was further amended, with those changes coming into effect on 6 May 2014, after which prisoners serving a life sentence became entitled to one short-term visit per month and to one long-term visit every three months. Following another round of amendments, which were enacted on 7 September 2016, life-prisoners are now entitled to one long-term visit every two months. Article 151 of the Code specifies that these visits are for meeting close relatives (a spouse, parents, children, step-parents, stepchildren, siblings, grandparents and grandchildren). COMPLAINTS The applicants complain under Article 3 of the Convention that they have been detained in appalling conditions in the Vinnytsya prison. They also complain under the same provision that they were ill-treated by masked special-force officers on 18 June 2009 and that the authorities failed to effectively investigate their complaints in that regard and to hold those responsible liable. The applicants next complain under Article 8 about the absolute ban, until 2014, on long-term family visits for life prisoners. Mr Tyuryukov additionally complains under Article 3 of the Convention that he was ill-treated by the convoy officers on 25 September 2007 and by the prison administration on 29 November 2012, and that there has been no effective domestic investigation into the matter.
QUESTIONS TO THE PARTIES
1. Did/do the material conditions of the applicants’ detention in the Vinnytsya prison amount to inhuman or degrading treatment? 2. Were the applicants subjected to torture, inhuman or degrading treatment or punishment in breach of Article 3 of the Convention on 18 June 2009 in the Vinnytsya prison? 3. Was Mr Tyuryukov subjected to ill-treatment in breach of Article 3 of the Convention on 25 September 2007 and 29 November 2012? 4. Having regard to the procedural protection from inhuman or degrading treatment (see paragraph 131 of Labita v. Italy [GC], no. 26772/95, ECHR 2000-IV), was the investigation undertaken by the domestic authorities into the applicants’ above-mentioned allegations of ill ‑ treatment in compliance with Article 3 of the Convention?
5. Did the ban on long-term visits by family members to prisoners serving a life sentence constitute an interference with the applicants’ right to respect for their private and/or family life within the meaning of Article 8 of the Convention? If so: (a) Was that interference lawful? (b) Did it pursue a legitimate aim? (c) Was it proportionate to the aim pursued? The Government are also invited to comment on the present situation, following the amendments to the Code of Execution of Criminal Sentences enacted on 6 May 2014 and 7 September 2016.