CtEDO 14.11.2018 Auto

FORTETSYA, MPP v. UKRAINE

RESPONDENT
UKR
HOTĂRÂRE
14.11.2018
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Communicated
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2018
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
FORTETSYA, MPP v. UKRAINE (CtEDO, 2018)
HUDOC · oficial

Comunicat la 14 noiembrie 2018 CIFTH SECȚIUNE Cererea nr. 68946/10 FORTETSYA, MPP împotriva Ucrainei depusă la 17 noiembrie 2010 DECLARAREA FACTELOR Societatei solicitante, MPP Fortetsya, este o societate privată înregistrată în Ucraina. Este reprezentată în fața Curții de către dl Filipyev care locuiește în Ostrog. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de societatea reclamantă, pot fi rezumate după cum urmează. La 23 noiembrie 2004, societatea reclamantă a cumpărat, pentru 55.455 Hryvnia ucraineană (în momentul respectiv aproximativ 7.800 euro), un camion de macara la o licitație publică organizată de Serviciul Bailiff ca parte a procedurilor de executare împotriva persoanelor terțe. Societatea reclamantă a transferat valoarea camionului la contul lui Bailiff la 3 decembrie 2004. Având în vedere că nu a putut obține camionul de la proprietarul precedent (societatea „N.Z”.), societatea reclamantă a inițiat proceduri comerciale împotriva acestuia din urmă care susține transferul camionului în posesia sa. Compania “N.Z.” a depus o contra-claimitate care caută invalidarea licitației publice. Această contrare a fost ulterior urmărită de cinci persoane, foști acționari ai societății “N.Z.”, care au susținut titlul pentru camion în cauză ca un echivalent cu valoarea acțiunilor lor. La 21 decembrie 2005, Curtea de Oraș Ostrog a declarat licitația publică nulă și nulă și a recunoscut titlul celor cinci persoane la camion. S-a stabilit că șeful Serviciului Bailiff a condus licitația în încălcarea unei hotărâri judiciare din 15 noiembrie 2004 menținând procedura de executare. La 16 aprilie 2009, societatea reclamantă a depus o cerere comercială împotriva Serviciului local de la Bailiff care solicită recuperarea sumei plătite pentru camion. Se bazează pe articolele 661 și 1212 din Codul Civil, precum și pe art. 11 din Lege „Procedurile de aplicare” (a se vedea mai jos „Legea internă relevantă”). La 16 iulie 2009, Curtea Regională Comercială Rivne a constatat împotriva societății reclamante, susținând că, la momentul plății, licitația publică nu a fost invalidată. În plus, Serviciul Bailiff nu a păstrat banii pentru sine, ci l-a transferat imediat creditorilor în cadrul procedurii de executare. Acesta a susținut că a respectat pe deplin obligațiile sale în temeiul contractului de vânzări din 23 noiembrie 2004 și că are dreptul de a recupera ceea ce a plătit la licitația publică după declararea nulă și nulă. În baza articolului 11 din Legea „Pentru procedurile de executare”, societatea reclamantă a susținut că daunele cauzate de un judecător de stat persoanelor fizice sau juridice în cursul procedurilor de executare au fost compensate de stat. La 19 ianuarie 2010, Curtea comercială de apel de la Lviv a susținut hotărârea din 16 iulie 2009. Prin urmare, instanța de apel a respins recursul societății reclamante și a observat, de asemenea, că art. 11 din Legea „Procedurile privind executarea” invocate de societatea reclamantă nu se referă la problema compensației pentru daunele cauzate de un judecător de stat. Societatea reclamantă a apelat asupra punctelor de drept, susținând în special că este în favoarea instanțelor să prezinte clasificarea juridică a faptelor neregulate și că, dacă omitea anumite dispoziții juridice, nu ar trebui să împiedice instanțelor să se pronunțe cu privire la fondul cererii sale. Mai 2010 Curtea comercială superioră a susținut hotărârile instanțelor inferioare și a remarcat că societatea reclamantă se baza în mod nedrept pe articolele 661 și 1212 din Codul civil care susțin că serviciul Bailiff nu respectă obligațiile sale contractuale, în timp ce daunele cauzate au fost cauzate de obligațiile sale necontractuale și au fost reglementate de art. 11 din Legea „Pentru Serviciul de Stat” și art. 1173 din Codul Civil. Curtea Supremă a subliniat că instanțele nu au putut depăși domeniul de aplicare al cererii formulate. Legea internă relevantă Dispozițiile relevante ale Codului Civil 2003 (în timp material) se citesc după cum urmează: art. 661. Responsabilitatea vânzătorului în caz de alienare a proprietății de către cumpărător „1. În caz de alienare, în temeiul unei ordine judiciare, a bunurilor vândute de la cumpărătorul în favoarea unei terțe persoane, din motive care au apărut înainte de vânzări, vânzătorul rambursează daunele cumpărătorului dacă acesta din urmă nu a sau nu a putut ști despre existența acestor motive. ...” art. 1173. „1. Daunele cauzate unei persoane private sau unei entități juridice ca urmare a unei decizii, a unei acțiuni sau a unei omisiuni ilegale a unei autorități de stat ... sunt indemnizate de stat, indiferent de vina autorității respective.” art. 1174. „1. Daunele cauzate unei persoane private sau unei entități juridice ca urmare a unei decizii ilegale, a unei acțiuni sau a unei omisiuni a unui oficial de stat ... sunt indemnizate de stat, indiferent de culpabilitatea acestuia.” art. 1212. Dispoziții generale privind obligațiile care decurg din achiziționarea și reținerea proprietăților fără motive juridice valabile „1. O persoană care a achiziționat sau reținut bunuri în detrimentul unei alte persoane (victima) fără motive legale valabile trebuie să dea proprietatea respectivă victimei. (2) Dispozițiile prezentului capitol se aplică indiferent dacă achiziționarea sau retenția proprietății nefondată rezultă din conduita dobânditorului, a victimei sau a altor persoane, sau au fost consecințe ale anumitor evenimente. (3) Dispozițiile prezentului capitol se aplică, de asemenea, cerințelor referitoare la: 1) recuperare a ceea ce a fost [încheiat sau plătit] în cadrul unei tranzacții [în cele din urmă] declarate nule și nule; 2) recuperare a bunurilor de către proprietar din posesia ilegală; 3) recuperare a ceea ce a fost făcută de una dintre părți în temeiul unei obligații; și 4) Rambursarea daunelor de către o persoană, care a achiziționat sau reținut proprietatea ilegală în detrimentul unei alte persoane.” art. 11 din Legea „Proceduri privind executarea” 1999 (cu precizie la momentul material) a enumerat părțile în cadrul procedurilor de executare. 86 a stabilit că daunele cauzate de un judecător de stat persoanelor fizice sau juridice ar trebui să fie compensate în conformitate cu procedura stabilită de lege. art. 11 din Legea „Pentru Serviciul de Stat” 1998 (cu textul în termenul material) se referă la răspunderea judecătorilor. Acesta a declarat că daunele cauzate de un judecător de stat persoanelor fizice sau juridice în timpul procedurii de executare ar trebui să fie compensate în modul stabilit de lege în detrimentul statului. COMPLAINT Societatea reclamantă se plânge în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. 1 că a fost privat de proprietatea sa din cauza vinei Serviciului de Stat a Bailiff și că nu a fost compensat pentru aceasta. Întrebări către părți au existat o interferență cu bucuria pașnică a bunurilor societății reclamante în temeiul articolului 1 din Protocolul nr. În cazul în care, în conformitate cu condițiile prevăzute de lege, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. 1, și a impus o sarcină individuală excesivă societății reclamante? Guvernul este invitat să prezinte exemple de practică internă cu privire la cererile în temeiul articolelor 1173 și 1174 din Codul Civil în timpul material, dacă este disponibil în situații similare cu cazul în cauză.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă