KAGANOVSKYY v. UKRAINE

Comunicat la 14 noiembrie 2018 CUARTA SECȚIUNE Cererea nr. 2809/18 Volodymyr Volodymyrovych KAGANOVSKYY împotriva Ucrainei depusă la 4 ianuarie 2018 DECLARAREA FACTELOR Reclamantul, Volodymyr Volodymyrovych Kaganovskyy, este un național ucrainean care s-a născut în 1958 și trăiește în Kyiv. El este reprezentat în fața Curții de către dna O.O. Protsenko, M.O. Tarakhkalo și dna V.P. Lebid, avocați care practică în Kyiv. Circumstanțele cauzei, astfel cum a prezentat reclamantul, pot fi rezumate după cum urmează. La 11 septembrie 2012, Curtea de District Podilskyy din Kiev („Curtea Podilskyy”) a declarat că reclamantul, care a fost diagnosticat cu schizofrenie paranoică, este incapabil din punct de vedere juridic și alocat fratelui său, dl K., ca tutore. Din 2014, reclamantul a rămas în Instituția de Rezidențial Psychoneurologic din Kyiv („Ainticulturologic Rezidențial de la Kiev” („Instituția de Rezidențialitate Psychoneurologică”) („Instituția de Rezidențial din Kyiv”) („Ainticultva de Rezidențial de Rezidențial de la Kiev („Instituția de Rezidențial de Rezidențial de la Kiev) („Instituția de Rezidenția de Rezidenția de Rezidențialitate de Rezidualitate de Rezizare de Reziune pentru Rezidualitate pentru Reziduare pentru Reziduare pentru Rezivilor Paranoa Paranoa”) („P. Începând cu 2016, reclamantul a solicitat conducerea KPRI, tutorele și autoritățile de tutore să organizeze un examen psihiatric proaspăt sau să depună o cerere la instanța de judecată pentru restabilirea capacității sale juridice. După ce nu a primit niciun răspuns sau reacție de la acestea, la 2 Februarie 2017 el a depus personal această cerere la Curtea Podilskyy. La 27 februarie 2017, instanța și-a remis cererea neexaminată pe baza faptului că dreptul intern nu a permis unei persoane incapabili să solicite o restabilire a capacității sale juridice. Reclamantul a apelat, declarând că restabilirea capacității sale juridice i-ar permite posibilitatea de a părăsi KPRI pentru totdeauna și de a trăi o viață de satisfacere. La 12 aprilie 2007, Curtea de Apel din Kyiv a anulat decizia menționată mai sus și a remis cazul de examinare proaspătă, după ce a ordonat Curtea Podilskyy să examineze cererea reclamantului pe fond. La o dată neespecificată, această instanță a trimis o scrisoare avocatului reclamantului care a convocat reclamantul la o audiție programată pentru 5 iulie 2017. La 19 iunie 2017, avocatul reclamantului a transmis convocarea KPRI, solicitând administrației să o informeze dacă ar fi posibil ca reclamantul să asista la audiere. La 23 iunie 2017, dl K. solicită în scris administrația KPRI să interzică reclamantului să părăsească teritoriul KPRI, presupunând că condiția sa s-a înrăutățit. La 28 iunie 2017, personalul KPRI a plasat reclamantul într-o secțiune de izolare. Reclamantul susține că nu există motive pentru acest lucru, deoarece condiția sa nu s-a înrăutat atunci, așa cum se dovedește prin faptul că nu a primit niciun tratament suplimentar în sala de izolare; el nu a arătat agresiune sau a prezentat nici un pericol pentru el însuși sau pentru alții. El susține că el a fost plasat în sala pentru a fi împiedicat de a asista la audiere din 5 iulie 2017. Reclamantul a rămas în sala de izolare până la 10 iulie 2017. Pentru primele trei zile el a stat în sala de izolare de la 7 a.m. până la 9 p.m.; el a fost permis să-l lase doar în seara pentru a dormi în camera lui. Pentru perioada rămasă el a stat în sala tot timpul, fără pauze sau mersuri. m, cu bare de metal pe ferestre și pe ușa de intrare. A existat, de asemenea, o sală de masă de 9 mp, un coridor și o toaletă în sala. Aproximativ 20 de pacienți au fost confinați în sala. Unii dintre ei fumat, cu rezultatul că nu a existat aer proaspăt. La 5 iulie 2017 Curtea Podilskyi a returnat cererea reclamantului neexaminată din cauza eșecului său de a participa la audiere. În aceeași zi avocatul reclamantului și un jurnalist au vizitat KPRI pentru a verifica dacă reclamantul a fost bine, în timp ce telefonul său mobil a fost oprit. La început, administrația KPRI a refuzat să-i lase să-l vadă, dar apoi le-a permis să facă acest lucru în prezența unui psihiatru, după chemarea poliției. La 31 iulie 2017, avocatul reclamantului a prezentat poliției locale un „report al unei infracțiuni” din cauza închiderii reclamantului în sala de izolare, declarând că nu au existat motive medicale sau juridice pentru închiderea sa. Poliția a transmis informațiile Departamentului de Politică Socială din orașul Kyiv („Departamentul”), la care KPRI a fost subordonată, pentru ca acesta să „asigure o evaluare profesională și juridică” a acțiunilor personalului KPRI în ceea ce privește acuzațiile făcute de avocatul solicitant. Nu au fost introduse date de poliție în Registrul Unificat de Investigații Pre-Trial (“Registrul”). La 3 noiembrie 2017, Departamentul a informat avocatul reclamantului că nu a fost funcția sa de a face o evaluare profesională și juridică a acțiunilor personalului KPRI. La 13 noiembrie 2017, avocatul reclamantului a prezentat din nou „reportul unei infracțiuni” poliției. Din moment ce nu a fost înregistrat din nou în Registru, avocatul s-a plângut instanței de inactivitate a poliției. Prin decizia din 29 noiembrie 2017 Curtea de district Obolonskyy din Kyiv a ordonat poliției să introducă informațiile raportate de avocat în Registru. La 3 ianuarie 2018, poliția a informat avocatul reclamantului că au primit decizia din 29 noiembrie 2017 la 30 noiembrie 2017 și că examinarea acestuia era în așteptare. La 24 martie 2016, Ministerul Sănătății Ucrainei a adoptat normele privind aplicarea restricției fizice și/sau izolației în timpul furnizării asistenței psihice la persoanele care suferă de tulburări mentale („Regulile 2016”). art. 3 din Regulamentul 2016 prevede că izolația constituie separarea de persoanele din jur de persoanele care, având în vedere condiția lor mintală, prezintă un pericol imediat pentru ei înșiși sau pentru alții, în scopul de a le împiedica să comite un act social periculos sau pentru a oferi asistență medicală. În conformitate cu articolele 5 și 7, faptul și justificarea izolației sunt înregistrate în documentația medicală. În conformitate cu art. 8, o singură perioadă de izolare nu poate depăși opt ore. Pentru a prelungi aceasta, este necesară o decizie proaspătă de cel puțin doi psihiatri. La fiecare două ore un psihiatru evaluează schimbările în starea mentală și fizică a pacientului și le înregistrează în documentația medicală. Izolația nu poate fi aplicată în timpul nopții. Izolația se termină după ce starea unei persoane îmbunătățește până la punctul în care el sau ea nu prezintă un pericol pentru el însuși sau pentru alții. art. 9 prevede că o secțiune de izolare ar trebui să măsoară cel puțin 7 mp și ar trebui să aibă ferestre suficient de mari pentru a permite lumina naturală și aerul proaspăt să intre. COMPLAINTĂ Reclamantul se plânge în temeiul articolului 3 din Convenție cu privire la condițiile fizice ale izolației sale în secțiune de izolare din 28 iunie până la 10 iulie 2017 și la lipsa unei anchete eficace privind izolația sa. În baza articolului 5 §§ 1, 4 și 5 din Convenție, el a afirmat, de asemenea, că nu a fost de acord să fie plasat în sala de izolare. El susține că închiderea sa nu a fost nici necesară, nici justificată, având în vedere că nu a avut niciun scop preventiv sau medical și că a fost încălcat normele 2016. El a afirmat, de asemenea, că nu are dreptul, în temeiul dreptului intern, de a contesta în instanță legalitatea închiderii sale și de a primi compensații pentru aceasta. În sfârșit, reclamantul se plânge în temeiul articolului 13 din Convenție că nu a avut niciun remediu eficace în ceea ce privește plângerile sale privind închiderea sa în sala de izolare și în temeiul articolului 2 din Protocolul nr. 4 din cauza închiderea sa în sala de izolare. Condițiile fizice ale închiderei reclamantului în sala de izolare erau compatibile cu art. 3 din Convenție? În special, reclamantul a fost deja deținut în mod legal în KPRI în sensul articolului 5 § 1 din Convenție și, prin urmare, a fost deținut ca fiind un aspect al unei detenții deja existente, care urmează să fie examinate în temeiul articolului 3 (a se vedea Bollan c. Regatul Unit) (dec.), nr. 42117/98, ECHR 2000-V)? Dacă reclamantul nu a fost reținut în IRP, nu ar constitui o privație de libertate, care se află la examinarea în temeiul art. 5 § 1 din Convenție? Dacă se va examina izolareatică în conformitate cu art. 3 din Convenție, ar fi fost compatibilă cu această dispoziție? În cazul în care se va examina în conformitate cu art. 5 § 1 din Convenție, ar fi compatibil cu această dispoziție? A avut reclamantul la dispoziția sa o procedură eficace prin care ar putea contesta licența conținutului, în conformitate cu art. 4 din Convenție? Are reclamantul un drept eficace și executor de compensare pentru închiderea sa în presupusă încălcare a art. 5 §§ 1 și 4, conform art. 5 § 5 din Convenție? Guvernul este solicitat să furnizeze informații despre regimul KPRI (inclusiv normele sale interne) și, în special, regimul care reglementează șederea reclamantului acolo. Acestea sunt solicitate în continuare să furnizeze toate documentele medicale referitoare la închiderea reclamantului în sectoare și informații privind condițiile fizice ale închiderei sale.

Communicated on 14 November 2018

FOURTH SECTION

Application no. 2809/18

Volodymyr Volodymyrovych KAGANOVSKYY

against Ukraine

lodged on 4 January 2018

STATEMENT OF FACTS

The applicant, Mr Volodymyr Volodymyrovych Kaganovskyy, is a Ukrainian national who was born in 1958 and lives in Kyiv. He is represented before the Court by Ms O.O. Protsenko, Mr M.O. Tarakhkalo and Ms V.P. Lebid, lawyers practising in Kyiv.

A.

The circumstances of the case

The facts of the case, as submitted by the applicant, may be summarised as follows.

On 11 September 2012 the Podilskyy District Court of Kyiv (“the Podilskyy Court”) declared the applicant, who had been diagnosed with paranoid schizophrenia, to be legally incapable and assigned his brother, Mr

K., to act as his guardian.

Since 2014 the applicant has remained in the Kyiv Psychoneurological Residential Institution (

Київський психоневрологічний інтернат

,

“the KPRI”), a State-run institution. He receives medical treatment there.

Starting in 2016, the applicant requested the KPRI management, his guardian and the guardianship authorities to arrange a fresh psychiatric examination or to lodge a request with the courts for the restoration of his legal capacity. Having received no reply or reaction from them, on 2

February 2017 he personally lodged that request with the Podilskyy Court.

On 27 February 2017 the court returned his request unexamined on the ground that the domestic law did not allow an incapacitated person to request a restoration of his or her legal capacity.

The applicant appealed, stating that restoration of his legal capacity would afford him the possibility of leaving the KPRI forever and of living a fulfilling life. On 12 April 2007 the Kyiv City Court of Appeal quashed the above-mentioned decision and remitted the case for fresh examination, after ordering the Podilskyy Court to examine the applicant’s request on the merits.

On an unspecified date the latter court sent a letter to the applicant’s lawyer summoning the applicant to a hearing scheduled for 5 July 2017. On 19 June 2017 the applicant’s lawyer forwarded the summons to the KPRI, requesting the management to inform her whether it would be possible for the applicant to attend the hearing. The KPRI informed Mr

K. accordingly.

On 23 June 2017 Mr K. requested the KPRI management in writing to prohibit the applicant from leaving the KPRI territory, allegedly because his condition had worsened.

On 28 June 2017 the KPRI personnel placed the applicant in an isolation ward. The applicant submits that there were no grounds for that, since his condition had not worsened at that time, as evidenced by the fact that he did not receive any additional treatment in the isolation ward; he did not show aggression or present any danger to himself or to others. He contends that he was placed in the ward in order to be prevented from attending the hearing of 5 July 2017.

The applicant remained in the isolation ward until 10 July 2017. For the first three days he stayed in the ward from 7 a.m. till 9 p.m.; he was allowed to leave it only in the evenings in order to sleep in his room. For the remaining period he stayed in the ward all the time, without breaks or walks. The ward consisted of four rooms, each measuring 9 sq. m, with metal bars on the windows and on the entrance door. There was also a dining room measuring 9 sq. m, a corridor and a toilet in the ward. Around 20 patients were confined in the ward. Some of them smoked, with the result that there was no fresh air.

On 5 July 2017 the Podilskyy Court returned the applicant’s request unexamined on account of his failure to attend the hearing.

On the same day the applicant’s lawyer and a journalist visited the KPRI in order to check whether the applicant was well, as his mobile phone was switched off. The KPRI management at first refused to let them see him, but then allowed them to do so in the presence of a psychiatrist, after calling the police.

On 31 July 2017 the applicant’s lawyer submitted a “report of a crime” to the local police on account of the applicant’s confinement in the isolation ward, stating that there had been no medical or legal grounds for his confinement. The police forwarded the information to the Kyiv City Department of Social Policy (“the Department”), to which the KPRI was subordinated, in order for it “to give a professional and legal assessment” of the KPRI personnel’s actions in respect of the allegations made by the applicant’s lawyer. No data were entered by the police in the Unified Register of Pre-Trial Investigations (“the Register”).

On 3 November 2017 the Department informed the applicant’s lawyer that it was not its function to give a professional and legal assessment of the KPRI personnel’s actions.

On 13 November 2017 the applicant’s lawyer again submitted the “report of a crime” to the police. Since it was again not entered in the Register, the lawyer complained to the court of the police’s inactivity.

By a decision of 29 November 2017 the Obolonskyy District Court of Kyiv ordered the police to enter the information reported by the lawyer in the Register.

On 3 January 2018 the police informed the applicant’s lawyer that they had received the decision of 29 November 2017 on 30 November 2017 and that its examination was pending.

B.

Relevant domestic law

On 24 March 2016 the Ministry of Health of Ukraine adopted the Rules on the Application of Physical Restraint and/or Isolation during the Provision of Psychiatric Assistance to Persons Suffering from Mental Disorders (“the 2016 Rules”).

Rule 3 of the 2016 Rules states that isolation constitutes the separation from surrounding persons of individuals who in view of their mental condition present an immediate danger to themselves or others, with the purpose of preventing them from committing a socially dangerous act or in order to provide medical assistance.

Under Rules 5 and 7, the fact of, and justification for, isolation are recorded in the medical documentation.

Under Rule 8, a single period of isolation cannot exceed eight hours. To prolong it, a fresh decision by at least two psychiatrists is required. Every two hours a psychiatrist evaluates changes in the mental and physical condition of the patient and records them in the medical documentation. Isolation cannot be applied during the night. Isolation is terminated once the condition of a person improves to the point where he or she does not pose a danger to himself or herself or to others.

Rule 9 states that an isolation ward should measure at least 7 sq. m and should have windows large enough to allow natural light and fresh air to enter.

COMPLAINTS

The applicant complains under Article 3 of the Convention about the physical conditions of his confinement in the isolation ward from 28 June to 10 July 2017 and about the lack of an effective investigation into his confinement.

Relying on Article 5 §§ 1, 4 and 5 of the Convention, he also states that he did not agree to be placed in the isolation ward. He submits that his confinement there was neither necessary nor justified, given that it did not have any preventive or medical aim, and that it was in breach of the 2016 Rules. He further states that he did not have the right under domestic law to challenge in court the lawfulness of his confinement and to receive compensation for it.

Lastly, the applicant complains under Article 13 of the Convention that he had no effective remedies in respect of his complaints concerning his confinement in the isolation ward and under Article 2 of Protocol No. 4 on account of his confinement in the ward.

QUESTIONS TO THE PARTIES

1.

Were the physical conditions of the applicant’s confinement in the isolation ward compatible with Article 3 of the Convention?

2.

What was the status of the above confinement? In particular, was the applicant already lawfully detained in the KPRI within the meaning of Article 5 § 1 of the Convention and was his confinement therefore an aspect of an already existing detention, which falls to be examined under Article 3 (see

Bollan v. the United Kingdom

(dec.), no. 42117/98, ECHR 2000-V)? If the applicant was not detained in the KPRI, did his confinement constitute a deprivation of liberty, which falls to be examined under Article 5 § 1 of the Convention?

3.

If the impugned confinement is to be examined under Article 3 of the Convention, was it compatible with that provision?

4.

If the impugned confinement is to be examined under Article 5 § 1 of the Convention, was it compatible with that provision? Did the applicant have at his disposal an effective procedure by which he could challenge the lawfulness of his confinement, as required by Article

5

§

4 of the Convention? Did the applicant have an effective and enforceable right to compensation for his confinement in alleged breach of Article 5 §§ 1 and 4, as required by Article 5 § 5 of the Convention?

The Government are requested to provide information about the regime in the KPRI (including its internal rules) and, in particular, the regime governing the applicant’s stay there. They are further requested to provide all medical documentation concerning the applicant’s confinement in the ward and information about the physical conditions of his confinement.