IANNINI c. ITALIE

Comunicat la 19 noiembrie 2018 Prima secțiune Cerere nr. 55951/16 Fabrizio IANNINI împotriva Italiei, introdusă la 19 septembrie 2016 DE L ) însoțită de arest la domiciliu pentru o perioadă de nouă luni și alte limitări ale libertății de circulație. Această măsură a fost anulată ex tunc la aproximativ un an de la aplicarea sa de către judecătorul pentru pace de la Aguila. Întrebări cu privire la părți A existat o restricție a dreptului reclamantului la libertatea de circulație, în sensul art. 2 din Protocolul nr. 4 la Convenție Restricțiile cu privire la reclamant au fost prevăzute de lege și necesare într-o societate democratică, ținând cont și de decizia judecătorului de pace d a anula măsura ex tunc la aproximativ un an de la aplicare (De Tommaso c. Italia [GC], nr. 43395/09, 23 februarie 2017) Există o încălcare a articolului 13 din Convenție din cauza faptului că reclamantul solicită despăgubiri în fața instanțelor naționale

Communiquée le 19 novembre 2018

PREMIÈRE SECTION

Requête n o 55951/16 Fabrizio IANNINI contre l’Italie introduite le 19 septembre 2016

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête porte sur l’application au requérant, un ressortissant italien jugée socialement dangereux, de la mesure de surveillance spéciale par la police ( sorveglianza speciale di pubblica sicurezza ) assortie de l’assignation à résidence pour une durée de neuf mois et d’autres limitations à la liberté de circulation. Ladite mesure fut annulée ex tunc environ un an après son application par le juge de paix de l’Aquila.

QUESTIONS AUX PARTIES

1. Y a-t-il eu une restriction au droit du requérant à la liberté de circulation, au sens de l’article 2 du Protocole n o 4 à la Convention ? 2. Les restrictions à l’égard du requérant étaient-elles prévues par la loi et nécessaires dans une société démocratique, compte tenu également de la décision du juge de paix d’annuler la mesure ex tunc environ un an après son application ( De Tommaso c. Italie [GC], n o 43395/09, 23 février 2017) ? 3. Y a-t-il violation de l’article 13 de la Convention en raison de l’impossibilité pour le requérant de demander réparation devant les juridictions nationales ?