CtEDO 22.01.2019 Auto

GÜLLÜ c. TURQUIE

RESPONDENT
TUR
HOTĂRÂRE
22.01.2019
Pe scurt
Instanță
CtEDO
Concluzie
Irrecevable
RĂSFOIEȘTE: CtEDO · 2019
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
GÜLLÜ c. TURQUIE (CtEDO, 2019)
HUDOC · oficial

SECȚIUNEA A DOUA DECIZIE Cerere nr. 70769/11 Bar mai mare decât GÜLLÜ împotriva Turciei Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a doua), care are loc la 22 ianuarie 2019 într-un comitet compus din Julia Laffranque, președinte, Valeriu Grițco, Stephanie Morou-Vikström, judecători, și din Hasan Bak Având în vedere decizia din 8 aprilie 2014, având în vedere observațiile prezentate de guvernul pârât și cele prezentate ca răspuns de solicitant, După ce a deliberat, face următoarea decizie FACUTă de reclamant, dl Baraș Güllü, este un resortisant turc născut în 1980 și are reședința la Istanbul. El a fost reprezentat în fața Curții de către domnul Akmeșe, avocat care își desfășoară activitatea la Istanbul. a fost reprezentat de agentul său. Circumstanțele din speță Faptele cauzei, așa cum au fost expuse de către părți, pot fi rezumate după cum urmează. La momentul faptelor, reclamantul a fost proprietarul și la adresa unei periodice lunare. La 20 martie 2004, un judecător al Curții de Securitate a statului membru al statului membru al statului membru al statului membru în care a fost sesizat numărul 148 al acestei reviste, publicat la 15 martie 2004, pe motiv că existau dovezi care să demonstreze că anumite articole din acest număr făceau propagandă în favoarea unei organizații teroriste și că un articol raporta declarațiile unei astfel de organizații. La 31 martie 2004, procurorul Republicii aproape de curtea de securitate a statului din statul în care se află l-a acuzat pe reclamant de propagandă în favoarea unei organizații teroriste și de publicarea declarațiilor unei organizații teroriste, având în vedere publicarea articolelor în cauză în numărul 148 al revistei respective. La 28 iulie 2011, instanța de asediu a statului în care s-a desfășurat procesul de desfășurare a acțiunilor ( La 3 octombrie 2011, reclamantul a formulat un recurs în recurs împotriva arestării în instanță. La 6 septembrie 2012, procurorul general, în apropierea Curții de Casație, a trimis dosarul cauzei în fața instanței judecătorești în cauză în vederea unei examinări în lumina Legii nr. 6352, care a intrat în vigoare la 5 iulie 2012 (punctul 11 de mai jos). 6352, care a intrat în vigoare la 5 iulie 2012, se numește "lege de modificare a diverselor legi în vederea sporirii eficienței serviciilor judiciare și a suspendării proceselor și pedepselor în cazurile de infracțiuni comise prin intermediul presei și al mass-mediei." Articolul provizoriu 1 alineatul (1) litera (c) și alineatul (3) prevede că acesta va fi suspendat pentru o perioadă de trei ani pentru executarea oricărei pedepse care a devenit definitivă în cazul în care aceasta corespunde unei amenzi sau unei detenții sub cinci ani, cu condiția ca aceasta să fie săvârșită pentru o infracțiune comisă înainte de 31 decembrie 2011, prin intermediul presei, al mass-mediei sau al altor mijloace de comunicare a gândirii și a opiniei publice. 12. Ca urmare a intrării în vigoare, la 23 septembrie 2012, a unor modificări constituționale, acțiunea individuală în fața Curții Constituționale turce a fost introdusă în sistemul juridic turc. Textul dispozițiilor relevante în speță din legea nr. 6216 de introducere a acțiunii individuale în fața Curții Constituționale, precum și a părților relevante în materie de regulament al Curții Constituționale figurează în decizia Curții Hasan Uzun c. Turcia ((dec.), n 10755/13, §§ 25-27, 30 aprilie 2013). Invocând art. 10 din Convenție, reclamantul se plânge de confiscarea exemplarelor periodicei sale și denunță procedura penală diligentă împotriva sa. Reclamantul critică procedura penală începută împotriva sa în acest sens ar fi reprezentat o încălcare a dreptului său la libertatea de exprimare. 14. Guvernul ridică două excepții de la data la care, pe de o parte, absența de calitate a victimei reclamantului și, pe de altă parte, neobosirea căilor de atac interne. În ceea ce privește prima excepție, acesta arată că: nu s-a pronunțat nicio hotărâre de condamnare împotriva reclamantului în cadrul procedurii penale și, prin urmare, consideră că nu are calitatea de victimă. În ceea ce privește a doua excepție, acesta indică faptul că reclamantul nu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la o acțiune individuală pentru a-și prezenta cauza. Prin urmare, consideră că cererea trebuie declarată inadmisibilă pentru neobosirea căilor de atac interne. 15. Reclamantul nu se pronunță asupra acestor excepții. 16. Curtea consideră că nu este necesar să se pronunțe cu privire la prima excepție, cererea fiind în orice caz inadmisibilă pentru neechitarea căilor de atac interne din motivele expuse mai jos. 17. Curtea reamintește că statele nu trebuie să răspundă la acțiunile lor în fața unui organism internațional înainte de a avea posibilitatea de a remedia situația în ordinea lor juridică internă. Persoanele care doresc să se prevaleze de competența de control a Curții în ceea ce privește obiecțiunile îndreptate împotriva unui stat au, prin urmare, obligația de a utiliza anterior căile de atac pe care le oferă sistemul juridic al acestuia. În cazul în care un stat membru consideră că o măsură de ajutor de stat constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE, aceasta trebuie să fie considerată ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din tratat. Altele, §§ 221 și 222, CEDO 2014 (extracturi) și Gherghina c. România [GC] (dec.), n 42219/07, § 84 și 85, 9 iulie 2015). 18. În speță, Curtea ia act de faptul că procedura penală diligentă împotriva reclamantului a luat sfârșit prin decizia curții de judecată din 30 iulie 2015. octombrie 2012 (punctul 10 de mai sus), adică după inițierea acțiunii individuale în fața Curții Constituționale la 23 septembrie 2012. Curtea constată, prin urmare, că cauza reclamantului cu privire la această procedură penală intră în sfera de competență rațională [37]. Curtea Constituțională și că la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Cu privire la obiecția referitoare la confiscarea revistei 20. Reclamantul se plânge, de asemenea, de confiscarea exemplarelor periodicei sale. 21. Curtea amintește că termenul de șase luni prevăzut la art. 1 din Convenție are ca scop să asigure securitatea juridică prin garantarea faptului că cazurile care ridică întrebări în temeiul Convenției pot fi examinate într-un termen rezonabil și că deciziile în cauză nu sunt pe termen nelimitat susceptibile de a fi puse în discuție. Această regulă marchează limita temporală a controlului efectuat de organele Convenției și indică atât particularilor, cât și autorităților perioada dincolo de care acest control nu mai poate fi efectuat (a se vedea, printre altele, Walker c. Regatul Unit (dec.), n 34979/97, CEDO 2000-I). În speță, Curtea constată că reclamantul nu pare să fi formulat o opoziție împotriva deciziei de a sesiza exemplarele periodicei sale. Presupunând chiar că nu a avut loc nicio acțiune efectivă, Curtea amintește că termenul de șase luni, în acest caz, ia naștere la data actelor sau a măsurilor denunțate sau la data la care persoana în cauză ia cunoștință de acest lucru sau resimte efectele sau prejudiciul (Varnava și alte c. Turcia [GC], n 16064/90, 16065/90, 16066/90, 16068/90, 16069/90, 16070/90, 160071/90, 16072/90 și 16073/90, § 157, CEDH 2009. Or, în acest caz, faptele denunțate de reclamant au avut loc în 2004 (punctul 5 de mai sus), adică cu mai mult de șase luni înainte de introducerea cererii. 23. Pentru aceste motive, Curtea, în unanimitate, declară restul cererii inadmisibile. Făcut în franceză și comunicat în scris la 14 februarie 2019. Hasan Bak

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
Sursă