PANAHOV AND OTHERS v. AZERBAIJAN
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Communicated
PANAHOV AND OTHERS v. AZERBAIJAN (CtEDO, 2019)
Comunicat la 26 februarie 2019 CIFTH SECȚIUNE Cerere nr. 17374/16 Nijat Adil oglu PANAHOV și alții împotriva Azerbaidjanului depusă la 29 martie 2016 DECLARAREA FACTElor Reclamanților sunt un grup de Martori ai lui Iehova, al căror listă este prezentată în apendice. Circumstanțele cazului Faptele cazului, astfel cum sunt prezentate de solicitanți, pot fi rezumate după cum urmează. La 26 mai 2013, reclamanții au fost arestați în timpul unei raiduri de poliție în cadrul unei reuniuni religioase a Martorilor lui Iehova, care s-a desfășurat la Shamkir în casa privată a celui de-al doilea reclamant. Ei au fost duși la Departamentul de Poliție din districtul Shamkir și au fost eliberați ulterior după ce au fost interogați timp de aproximativ 2 ore și jumătate până la 3 ore. Ei au fost avertizați să nu mai țină întâlniri fără permisiunea oficială anterioară. La 25 iunie 2013, reclamanții au depus o plângere la Curtea Administrativă-Economică din Ganja împotriva Departamentului de Poliție din districtul Shamkir, șeful adjunct și Ministerul Afacerilor Interne, cere instanței să impună inculpaților obligația de a-și cere scuze oficiale pentru perturbarea ilegală a ședinței religioase, să se abțină de la aceste acte în viitor, să ordone eliberarea reclamanților, să suspende executarea ordinului de deportare și să plătească în comun 500 de manaturi (aproximativ 500 de euro la momentul respectiv) sau orice altă sumă care urmează să fie definită de instanță. La 26 iulie 2013, reclamanții și-au modificat declarația de cerere, numind numai Departamentul de Poliție din districtul Shamkir ca acuzat. La 27 februarie 2014, Curtea Administrativă-Economică Ganja, pe propunerea sa, a modificat procedura prin aderarea la Ministerul Afacerilor Interne ca terță parte. La 9 decembrie 2014, Curtea Administrativă-Economică Ganja a respins cererea reclamantului. La 4 februarie 2015, reclamanții au depus un recurs împotriva hotărârii instanței de primă instanță. La 8 mai 2015, Curtea de Apel a respins apelul reclamanților. La 25 iunie 2015, reclamanții au depus un recurs de cassare împotriva hotărârii instanței de recurs. La 6 mai 2016, Curtea Supremă a respins recursul de cassare și a susținut decizia Curții de Apel din Ganja. COMPLAINTS Reclamanții se plâng în temeiul articolului 5 din Convenție că detenția lor a fost arbitrară și, prin urmare, contrară drepturilor lor la libertate și securitate. Al doilea reclamant se plâng în temeiul articolului 8 din Convenție că interferența ilegală a poliției în apartamentul său privat a încălcat dreptul de a respecta viața ei privată și de familie și casa ei. Reclamanții se plâng în conformitate cu art. 9 citit coroborat cu art. 11 din Convenție că întreruperea și terminarea serviciului lor religios de către poliție au constituit o ingerință în drepturile lor la libertatea religiei și libertatea de adunare. Reclamanții se plâng în temeiul articolului 14 din Convenție citit în conjuncție cu articolele 3, 5, 8, 9 și 11 din Convenție pe care le-au fost discriminate pe baza convingerii lor religioase. Reclamanții au fost privați de libertate în încălcarea articolului 5 § 1 din Convenție? În special, a fost ordonată detenția reclamanților „în conformitate cu o procedură prevăzută de lege”? A existat vreo ingerință în dreptul celui de-al doilea reclamant la respectarea vieții sale private și familiale și la domiciliu, în sensul articolului 8 § 1 din Convenție? În cazul în care aceaceasta a fost interferența în conformitate cu legea și necesară în temeiul articolului 8 § 2? A existat vreo interferență cu libertatea religiei reclamanților în sensul art. 9 § 1 din Convenție? Dacă este așa, a fost această interferență prevăzută de lege și necesară în sensul art. 9 § 2? Reclamanții au suferit discriminări în ceea ce privește exercitarea drepturilor Convenției lor pe motiv de a fi o minoritate religioasă, în contradicție cu art. 14 din Convenție? În special, reclamanții au fost supuși la o diferență de tratament prin suspendarea întâlnirii lor religioase și a fost reținută pentru organizarea unei astfel de reuniuni? Dacă da, această diferență de tratament a urmărit un obiectiv legitim, și a avut o justificare rezonabilă? Nijat PANAHOV, născut la 21/09/1990, este un național azerian care locuiește în Ganja și este reprezentat de dl J. Wise și A. Carbonneau, avocați care practică respectiv în Tbilisi și Paris. Shalala ATAMOVA, născut la 07/07/1962, este un național azerian care locuiește în Shamkir și este reprezentat dl J. Wise și A. Carbonneau, avocați care practică respectiv în Tbilisi și Paris. Mehpara JAFAROVA, născut la 11/12/1981, este un național azerian care locuiește în Ganja și este reprezentat dl J. Wise și dl A. Carbonneau, avocați care practică respectiv la Tbilisi și Paris. Lala YUSIFOVA, născut la 08/06/1978, este un național azerian care locuiește în Gazakh și este reprezentat de dl J. Wise și A. Carbonneau, avocați care practică respectiv la Tbilisi și Paris.