S.R. v. NORWAY

Comunicat la 19 martie 2019 SECȚIUNE Cerere nr. 43927/17 S.R. împotriva Norvegiei depusă la 3 iunie 2017 OBIECTUL CAUZEI Cererea se referă la retragerea dreptului reclamantului de a conduce autovehicule. În temeiul articolului 8 din Convenție, reclamantul se plânge că art. 34 § 5 din Legea privind traficul rutier (vegtrafikkloven ) nu a constituit o bază juridică adecvată pentru retragerea. A existat vreo ingerință în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private în temeiul articolului 8 din Convenție și, dacă da, a fost interferența „în conformitate cu legea” și „necesar într-o societate democratică”? Partidele sunt invitate în special să abordeze calitatea legii, inclusiv dacă legislația internă a invocat ca bază juridică pentru retragerea dreptului reclamantului de a conduce vehicule auto a fost în conformitate cu statul de drept și suficient de clar în termeni să ofere reclamantului o indicație adecvată în ceea ce privește circumstanțele și condițiile în care autoritățile au fost împuternicite să își retragă dreptul de conducere (a se vedea, de exemplu, mutatis mutandis Libert c. Franța , nr. 588/13, § 43, 22 februarie 2018; Fernández Martínez v. Spania [GC], nr. 56030/07, § 117, CEDH 2014 (extracte); și C.G. și alții c. Bulgaria , nr. 1365/07, § 39, 24 aprilie 2008) și dacă dreptul intern a oferit reclamantului o măsură de protecție juridică împotriva interferenței arbitrare de către autoritățile publice cu drepturile garantate de convenție (a se vedea, de exemplu, Al-Nashif v. Bulgaria) , nr. 50963/99, § 119, 20 iunie 2002, precum și referințele în acest sens).

Communicated on 19 March 2019

SECOND SECTION

Application no. 43927/17

S.R.

against Norway

lodged on 3 June 2017

SUBJECT MATTER OF THE CASE

The application concerns the withdrawal of the applicant’s right to drive motor vehicles.

Under Article 8 of the Convention, the applicant complains that section

34 §

5 of the Road Traffic Act (

vegtrafikkloven

) did not form an adequate legal basis for the withdrawal.

QUESTIONS tO THE PARTIES

1.

Has the applicant exhausted domestic remedies in accordance with Article 35 § 1 of the Convention?

2.

Has there been an interference with the applicant’s right to respect for his private life under Article 8 of the Convention and, if yes, was the interference “in accordance with the law” and “necessary in a democratic society”?

The parties are particularly invited to address the quality of the law,

including

whether the domestic legislation invoked as legal basis to withdraw the applicant’s right to drive motor vehicles was in accordance with the rule of law and sufficiently clear in its terms to give the applicant an adequate indication as to the circumstances in and conditions on which the authorities were empowered to withdraw his driving right (see, for example,

mutatis mutandis

,

Libert v. France

, no. 588/13, § 43, 22 February 2018;

Fernández Martínez

v. Spain

[GC], no. 56030/07, § 117, ECHR 2014 (extracts); and

C.G. and Others v. Bulgaria

, no. 1365/07, § 39, 24 April 2008) and whether domestic law afforded the applicant a measure of legal protection against arbitrary interference by public authorities with the rights guaranteed by the Convention (see, for example,

Al-Nashif v. Bulgaria

, no.

50963/99, § 119, 20 June 2002, and the references therein).