MAMIDOIL - JETOIL ANONYMOS ELLINIKI ETAIRIA PETRELAIOIDON c. GRÈCE

Comunicat la 1 aprilie 2019 Prima secțiune Cerere n 42552/13 și 48707/13 MAMIDOIL - JETOIL ANONYMOS ELLINIKI ETAIRIA PETRELAIOIDON împotriva Greciei introduse la 27 iunie 2013 și, respectiv, la 24 iulie 2013 CU PRIVIRE LA LUXEMBURG, societatea reclamantă este o societate petrolieră cu sediul în Atena, cumpăra petrol de la rafinării, petrolul în cauză avea o detasie vamală, iar societatea reclamantă preplătea taxele și vindea mai târziu petrol societății C.O. Aceasta din urmă vindea petrolul la rândul ei pentru alimentarea navelor. Un agent vamal, care trebuia să fie prezent în timpul acestor vânzări, a confirmat proviziile în cauză. În cele din urmă, societatea reclamantă a înaintat cereri autorității vamale pentru a beneficia de detaxa vamală.

În anul 2000, societatea reclamantă a fost văzută impunerea a două amenzi de 1 428 690 și respectiv 611 697 EUR pentru contrabandă. S-a considerat că vânzările de petrol între compania C.O. Recurenta a introdus două acțiuni în fața instanțelor administrative. Tribunalul Administrativ de Primă Instanță din Pireu a acceptat acțiunile (hotărârile nr. 1346/2000 și 1160/2000), în special că reclamanta nu a participat la procedura de vânzare și că reprezentantul său legal nu a luat cunoștință de actele ilegale. Tribunalul de apel din Pireu a acceptat apelurile și a considerat că reclamanta, prin intermediul reprezentantului său, ar fi trebuit să controleze și să verifice dacă cantitățile de combustibil livrate au fost puse la dispoziție pentru alimentarea navelor (hotărâri n 1373/2008 și 797/2008).

Consiliul de Stat a confirmat hotărârile Tribunalului de apel (hotărârile nr. 5198/2012 și 5199/2012). RĂSPUNSURI LA a fost respectată, având în vedere, în special, acuzațiile recurentei că instanțele interne au introdus o declarație de vinovăție care acoperă sarcina probei și care nu este prevăzută în dreptul intern la art. 7 se aplică în speță? În acest sens, a existat o încălcare a articolului 7 din Convenție, în special având în vedere afirmațiile recurentei că aceaceasta a fost "refuzată" de contrabandă și că este văzută impunerea unei amenzi pe baza unei obligații care nu era prevăzută de lege? A fost încălcată dreptul reclamantei de a-și respecta bunurile, în sensul articolului 1 din Protocolul nr. Durata procedurilor în fața instanței administrative de primă instanță din Pireu și a instanței administrative din Pireu a fost compatibilă cu condiția de judecată într-un termen rezonabil, în sensul art. 6 alin. (1) din Convenție?

Communiquée le 1 er avril 2019

PREMIÈRE SECTION

Requêtes n os 42552/13 et 48707/13 MAMIDOIL - JETOIL ANONYMOS ELLINIKI ETAIRIA PETRELAIOIDON contre la Grèce introduites respectivement le 27 juin 2013 et le 24 juillet 2013

OBJET DE L’AFFAIRE

La société requérante est une compagnie pétrolière ayant son siège à Athènes. Elle achetait du pétrole des raffineries. Le pétrole en question bénéficiait d’une détaxe douanière et la société requérante prépayait les taxes. Elle vendait par la suite le pétrole à la société « C.O. ». Cette dernière vendait le pétrole à son tour pour le ravitaillement des navires. Un agent des douanes, qui était censé être présent pendant ces ventes, confirma les ravitaillements en cause. Par la suite, la société requérante soumit des demandes à l’autorité douanière afin que bénéficier de la détaxe douanière. En 2000, la société requérante s’est vue imposer deux amendes de 1 428 690 et de 611 697 euros respectivement pour contrebande.

Il fut considéré que des ventes du pétrole entre la compagnie « C.O. » et des tiers étaient « fictives », ce qui aurait eu comme résultat la mise à la consommation de quantités de carburant pour lesquelles des taxes n’avaient pas été payés. La requérante introduisit deux recours devant les juridictions administratives. Le tribunal administratif de première instance du Pirée accepta les recours (arrêts n os 1346/2000 et 1160/2000). Il considéra notamment que la requérante n’avait pas participé à la procédure de vente et que son représentant légal n’avait pas pris connaissance des actes illégales. L’État introduisit appel contre ces arrêts. La cour d’appel de Pirée accepta les appels. Elle considéra que la requérante, par l’intermédiaire de son représentant, aurait dû contrôler et vérifier si les quantités de carburant livrées avaient été mises en disposition pour le ravitaillement des navires (arrêtes n os 1373/2008 et 797/2008).

Le Conseil d’État confirma les arrêts de la cour d’appel (arrêtes n os 5198/2012 et 5199/2012).

QUESTIONS AUX PARTIES

1. L’article 6 § 2 de la Convention est-il applicable en l’espèce ? Dans l’affirmative, la garantie de la présomption d’innocence prévue par l’article 6 § 2 a ‑ t-elle été respectée, eu égard notamment aux allégations de la requérante que les juridictions internes ont introduit une « présomption de culpabilité » qui renverse la charge de la preuve et qui n’est pas prévu en droit interne ? 2. L’article 7 est-il applicable en l’espèce ? Dans l’affirmative, y a-t-il eu violation de l’article 7 de la Convention, notamment étant donné les allégations de la requérante qu’elle a été « jugée coupable » de contrebande et qu’elle s’est vue imposer une amende sur la base d’une obligation qui n’était pas prévue par la loi ? 3. Y a-t-il eu atteinte au droit de la requérante au respect de ses biens, au sens de l’article 1 du Protocole n o 1 ? 4. La durée des procédures devant le tribunal administratif de première instance du Pirée et de la cour administrative d’appel du Pirée était-elle compatible avec la condition de jugement dans un « délai raisonnable », au sens de l’article 6 § 1 de la Convention ?