EYE v. TURKEY - [Turkish Translation] by the Turkish Ministry of Justice

AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ İKİNCİ BÖLÜM KABUL EDİLEBİLİRİK HAKKINDA HUKUMAR BÜLÜM No. 52310/12 Çetin EYE / Türkiye Bașkanı Valeriu Grițco, Hâkimler Ivana Jelić, Darian Pavli HP, și Asistentul Directorului Departamentului Afacerilor Publice Hasan Bakırcı, în prezența Comitetului convenit la 2 aprilie 2019 în forma Tribunalului European pentru Drepturile Omului (İkinci Bölümü), la 23 mai 2012 în legătură cu cauza litigiului, a fost emisă de Guvern, în același timp, o declarație publică de interdicție a publicării de către organizația în cauză a următoarelor declarații publicate pe internet: 1.LARVARȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI ȘI

"Exemplul avioanelor Savaș a fost învins cu vitejie și cu hotărâre de către gerilașii noștri. Avioanele care nu s-au apropiat de țintele militare, au atacat apoi satele fără apărare. (...) salutăm gerilașii noștri responsabili de bateriile de apărare aeriană și îi felicităm pentru curajul și eroismul pe care l-au arătat". Pe paginile 30 și 34 ale revistei a fost publicat un interviu al așa-numitei comune a PKK; unele fragmente ale interviului au fost publicate în următoarele forme: "Să spunem: gerilașii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai simt că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai simt că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai simt că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai simt că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai simt că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai simt că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai simt că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai știu că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme (...) Nu mai știu că gerilanii din Kurdistan au trăit o viață fără probleme.

"Când am încercat să ne îndepărtăm de sud, (...) gerilanii noștri avansează mai întâi în Turcia, în Karadeniz sau în regiunile Akdeniz spre Kırıkkale. Acum gerilanii noștri trag în statul turc din Turcia". "Chiar dacă am avea o viață grea, ar trebui să ne gândim că viața de gherilă este o viață [tamamen kurak] ca și o viață de soldat obișnuită. Mulți spun "bir gerilla hayatı fevri ve ve șiirseldir". Asta este într-adevăr așa. Pe lângă problemele lor, emoțiile, gândurile, natura, viața umană și alte probleme importante ale lui Arkemin se referă la istoria lui Arkemin. "

B. In legatura cu Curtele de drept 9. Intrata in vigoare la 12 aprilie 1991, art. 7 din Legea Terörle Mücadele nr. 3713 din Legea Basın este de asemenea astfel: "(...) Pe cei care ajuta membrii unei organizatii formate [in conformitate cu legea de mai sus] si care formeaza propagandă legata de organizatie si pe altii care au comis o infractiune, se impune si pedeapsa cu inchisoarea de la un an la cinci ani si o multa grea de la cincizeci de milioane de lire pana la o suta de milioane de lire. (...) (...) Pe cei care au fost condamnati in formularele de mai sus se impune pedeapsa de la 5680 de legi de mai sus, prin legea de la 3 mai 2007 de numar 3713 din Legea de mai sus. (...) Pe cei care au fost responsabili de incalcarea limitelor de peste jumatate a numarului de persoane care au intrat in mediul de comunicare, de asemenea, de cinci persoane care au avut loc in mediul de comunicare; pe cei care au avut loc in urma unei luni de comunicare, in urma unei luni de comunicare, in urma unei luni de comunicare sau in urma unei luni de comunicare (...) daca nu au participat in urma unei luni de comunicare, in urma unei luni de comunicare (...) se impuneaza suma de peste 37 de mii de dolari. (...) Pe cei care au facut o astfel de operatiune, se impuneaza o taxa de peste suma de peste sase luni. " (art. 7.13 din Legea de mai 2006 de mai jos).

Curtea observă că interesul reclamanților nu este un subiect de disputa între părți, deoarece interesul judecătorului este o intervenție în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare, iar această intervenție este prevăzută de legea, și anume de art. 7 alineatul (2) din Legea nr. 3713 și că, în conformitate cu art. 10 alineatul (2) din Convenție, scopurile legitime, cum ar fi asigurarea securității naționale, protecția integrității teritoriale și ordinii civile și prevenirea infracționalității, sunt urmărite de părțile.17 În ceea ce privește necesitatea intervenției, Curtea observă că, dacă o astfel de intervenție este susținută în general de persoane din cadrul organizațiilor de drepturi de exprimare și de organizațiile germane, precum Gerhassa Bédat/İsviçubatre ([BD], nr. 56925/08, 48.A, 29 martie 2016) și de organizațiile armate, precum și de organizațiile germane, cum ar fi Faruködel/Türk (No. 1685/05, 53/05, 34.A, 34.A, 34.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, 5.A, etc.), Curtea reamintește, în special, că această intervenție nu conține niciun element de susținere a afirmațiilor judecătorului, deoarece nu a fost în cauză de existența sau de fapt, în general, sau de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de fapt, de

În temeiul celor de mai sus, Curtea a decis că litigiul privind intervenția este conform cu art. 10 alineatul (2) din Convenție și, luând în considerare perioada de patru luni petrecută de reclamant în închisoare din cauza arestării, că intervenția în cauză este orientată spre scopurile legale menționate mai sus. (20) Prin urmare, Curtea a decis că reclamantul, în conformitate cu art. 35 alineatul (3) litera (a) și alineatul (4) din Convenție, nu este admis pe motive de lipsa de suport. (20) Pe aceste temei, Curtea a decis că decizia asociației, a lui Bașvurun nu este admisibilă.

AVRUPA İNSAN HAKLARI MAHKEMESİ

İKİNCİ BÖLÜM

KABUL EDİLEBİLİRLİK HAKKINDA KARAR

Bașvuru No. 52310/12

Çetin EYE / Türkiye

Bașkan

Valeriu Grițco,

Hâkimler

Ivana Jelić,

Darian Pavli,

ve

Bölüm Yazı İșleri Müdür Yardımcısı

Hasan Bakırcı’nın katılımıyla 2 Nisan 2019 tarihinde Komite halinde toplanan Avrupa İnsan Hakları Mahkemesi (İkinci Bölümü), 23 Mayıs 2012 tarihli bașvuru ile davalı Hükümet tarafından sunulan görüșler ve bașvuran tarafın bu görüșlere verdiği cevaplar dikkate alınarak yapılan müzakereler neticesinde așağıdaki kararı vermiștir:

OLAYLAR

1.

Bașvuran Çetin Eye 1984 doğumlu Türk vatandașı olup, Adana’da ikamet etmektedir. Bașvuran, Mahkeme önünde Adana Barosuna bağlı Avukat C. Tabak tarafından temsil edilmiștir.

2.

Türk Hükümeti (“Hükümet”) ise kendi görevlisi tarafından temsil edilmiștir.

A. Davanın Koșulları

3.

Davanın kendine özgü koșulları, taraflarca ifade edildiği șekliyle, așağıdaki gibi özetlenebilir.

4.

Bașvuran ve bașka bir kiși, 3 Ocak 2008 tarihinde, yasa dıșı bir örgüt lehine propaganda yaptığı kanısına varılan bir derginin yirmi nüshasını ellerinde bulundurmaları sebebiyle polis tarafında yakalanmıșlardır. Bașvuran, ertesi gün tutuklanmıștır.

5.

Yurtsever Gençlik

bașlıklı söz konusu dergi, PKK’nın (Kürdistan İșçi Partisi, yasa dıșı silahlı örgüt) faaliyet ve stratejisiyle ve aynı zamanda üyelerinin hayatlarıyla ilgili makaleler içermektedir. Bazı PKK üyelerinin fotoğrafları da bu dergide yer almaktadır.

Derginin 8. sayfasında HPG’nin (PKK’nın bir kolu) bir açıklaması yayınlanmıștır; söz konusu açıklama așağıdaki șekildedir:

" Türk Hava Kuvvetleri (...) tarafından 16 Aralık 2007 tarihinde yapılan hava harekâtı (...) hava savunma bataryalarımızın etkin direnișiyle engellendi. Savaș uçakları kahramanlıkla ve gerillalarımız tarafından kararlılıkla püskürtüldü. Askeri hedeflere yaklașamayan uçaklar, daha sonra savunmasız köylere saldırdı. (...) hava savunma bataryalardan sorumlu olan gerillalarımızı selamlıyoruz ve gösterdikleri cesaret ve kahramanlıktan dolayı onları tebrik ediyoruz.

"

Derginin 30 ve 34. sayfalarında PKK’nın sözde komutanının bir röportajı yayınlanmıștır; söz konusu röportajın bazı kısımları așağıdaki șekildedir:

" Șunu söylemek gerekir: kürdistan’ın gerillaları dünyadaki en sadık gerillalardır (...) Düșünülemez zorluklar yașadılar, etkileyici fedakarlıklarda bulundular (...) Bu anlamda, kürdistan toprakları gerillalara üstün gelmedi, kürdistan’ın zorlukları gerillalara üstün gelmedi, gerillalar kürdistan’ın zorluklarını yendi. "

"On yıldır, hatta birkaç yıllık birkaç yıldır devam eden savaș, bana hayatım boyunca ulașamayacağım bir gelișme yașattığını söyleyebilirim. Savaș bana, sıradan bir sivil hayatta, hatta bir yüzyılda bile ulașılamayacak bir olgunluk, bilinç ve bir deneyim verdi. Savaș daha büyük bir özgüven verir (...) Örneğin, her yerde her șeyi yapabilirsin, her șeyi yașayabilirsin (...) Bireyde büyük bir özgüven geliștirir. En azından ben öyle hissediyorum. Yani, geçmișin gençliği ve deneyimsizliğinden sonra, kendimi daha olgun bir savașçı gibi hissediyorum (...)

"

"Bizi güneye boğmaya çalıștıklarında, (...) gerillalarımız Türkiye’nin içine, Karadeniz veya Akdeniz bölgelerinden Kırıkkale’ye doğru ilerliyorlar. Șimdi gerillalarımız Türkiye’deki Türk devletini vurmaktadırlar. "

"Zor bir yașam olsa bile, gerilla yașamının sıradan bir askeri yașam gibi [tamamen kurak] bir yașam olduğunu düșünmemeliyiz. Birçok kiși "bir gerilla yașamı fevri ve șiirseldir" der. Bu gerçekten de böyle. Güçlükleriyle birlikte, duyguları, düșünceleri, doğayı, insanoğlunu ve büyük sorunları ilgilendiren coșkun bir hayat. "

6.

Adana Cumhuriyet Bașsavcılığı, 18 Ocak 2008 tarihli bir iddianameyle, bașvuranı bir terör örgütü lehine propaganda yapmakla suçlamaktadır. Savcılık bu bağlamda, bașvuranın PKK ve aynı zamanda bu örgütün üyeleri ve lideri lehine propaganda yapan fotoğraflar ve makaleler içeren bir dergi dağıttığını ileri sürmektedir.

7.

Adana Ağır Ceza Mahkemesi, 12 Mayıs 2008 tarihinde, bașvuranı, atılı suçtan suçlu bulmuștur ve 3713 sayılı Kanun’un 7. maddesinin 2. fıkrası uyarınca on ay hapis cezasına mahkûm edilmesine karar vermiștir. Adana Ağır Ceza Mahkemesi, bu bağlamda, ilgilinin PKK’yı ve üyelerini öven ve bunların silahlı faaliyetlerini yücelten fotoğraf ve makaleler yayınlayan bir derginin nüshalarını satıp dağıttığını ve bu derginin açıkça bu örgüt lehine propaganda yaptığını tespit etmiștir. Adana Ağır Ceza Mahkemesi ayrıca, bașvuranın daha önce geçirdiği tutukluluk süresini dikkate alarak ilgilinin serbest bırakılmasına karar vermiștir.

8.

Yargıtay, 21 Aralık 2011 tarihinde, Ağır Ceza Mahkemesinin kararını onamıștır.

B. İlgili İç Hukuk Kuralları

9.

12 Nisan 1991 tarihinde yürürlüğe giren, 3713 sayılı Terörle Mücadele Kanunu’nun 7. maddesi așağıdaki șekildedir:

"(...)

[Yukarıdaki fıkra uyarınca] meydana getirilen örgüt mensuplarına yardım edenlere ve örgütle ilgili propaganda yapanlara fiilleri bașka bir suç oluștursa bile ayrıca bir yıldan beș yıla kadar hapis ve elli milyon liradan yüz milyon liraya kadar ağır para cezası hükmolunur. (...)

(...)

Yukarıdaki fıkralarda belirtilen fiillerin 5680 sayılı Basın Kanununun 3 üncü maddesindeki mevkuteler vasıtasıyla ișlenmesi halinde, ayrıca sahiplerine de; mevkute bir aydan az süreli ise, bir önceki ay ortalama fiili satıș miktarının, aylık veya bir aydan fazla süreli ise bir önceki fiili satıș miktarının (...) , yüzde doksanı kadar adli para cezası verilir. (...) Ancak bu para cezaları yüzmilyon Türk lirasından az olamaz. Bu mevkutelerin sorumlu müdürlerine, sahiplerine verilecek cezanın yarısı uygulanır ve altı aydan iki yıla kadar hapis cezası hükmolunur. "

10.

18 Temmuz 2006 tarihinde yürürlüğe giren 5532 Sayılı Kanun ile değiștirilen 3713 Sayılı Kanun’un 7. maddesi așağıdaki șekildedir:

" (...)

Terör örgütünün propagandasını yapan kiși, bir yıldan beș yıla kadar hapis cezası ile cezalandırılır. Bu suçun basın ve yayın yolu ile ișlenmesi hâlinde, verilecek ceza yarı oranında artırılır. Ayrıca basın ve yayın organlarının suçun ișlenișine iștirak etmemiș olan sahipleri ve yayın sorumluları hakkında da bin günden on bin güne kadar adli para cezasına hükmolunur. Ancak, yayın sorumluları hakkında, bu cezanın üst sınırı beș bin gündür. (...) "

11.

30 Nisan 2013 tarihinde yürürlüğe giren 6459 sayılı Kanun tarafından yapılan değișiklikten itibaren, söz konusu hüküm șunu öngörmektedir:

" (...)

Terör örgütünün; cebir, șiddet veya tehdit içeren yöntemlerini meșru gösterecek veya övecek ya da bu yöntemlere bașvurmayı teșvik edecek șekilde propagandasını yapan kiși, bir yıldan beș yıla kadar hapis cezası ile cezalandırılır. (...)"

ȘİKÂYETLER

12.

Bașvuran, Sözleșme’nin 10. maddesini ileri sürerek, hakkında verilen mahkûmiyet kararının ifade özgürlüğü hakkını ihlal ettiğini iddia etmektedir.

HUKUKİ DEĞERLENDİRME

13.

Bașvuran, Sözleșme’nin 10. maddesini ileri sürerek, hakkında bașlatılan ceza yargılamasının ifade özgürlüğü hakkını ihlal ettiğini iddia etmektedir.

14.

Hükümet, somut olayda, ihtilaf konusu müdahalenin, 3713 sayılı Kanun’un 7. maddesinin 2. fıkrasıyla öngörüldüğünü ve ulusal güvenliğin sağlanması, toprak bütünlüğünün korunması, kamu düzeninin korunması ve suçun önlenmesi gibi meșru amaçlarını tașıdığını ileri sürmektedir. Hükümet, ayrıca, șiddet faaliyetlerini onaylayıcı ve teșvik edici nitelikte olan derginin içeriği bakımından, söz konusu müdahalenin demokratik bir toplumda gerekli ve izlenen meșru amaçlarla orantılı olduğu kanısındadır.

15.

Bașvuran, söz konusu derginin olayların meydana geldiği tarihte yasak olmadığını ve yakalandığı tarihte bu derginin içeriğinden haberdar olmadığını iddia ederek, hakkında verilen mahkûmiyet kararına karșı çıkmaktadır. Bașvuran, derginin, kendisine eșlik eden kișinin çantasında bulunan sayılarına atıfta bulunarak, bunları satmaya çalıșmadığını eklemektedir.

16.

Mahkeme, bașvuranın mahkûmiyetinin ilgilinin ifade özgürlüğü hakkını kullanmasına ilișkin bir müdahale olduğu, bu müdahalenin kanunla, yani 3713 sayılı Kanun’un 7. maddesinin 2. fıkrasıyla öngörüldüğü ve Sözleșme’nin 10. maddesinin 2. fıkrası bakımından ulusal güvenliğin sağlanması, toprak bütünlüğünün ve kamu düzeninin korunması ve suçun önlenmesi gibi meșru amaçlar izlediği hususlarının taraflar arasında tartıșma konusu olmadığını gözlemlemektedir.

17.

Mahkeme, müdahalenin gerekliliğiyle ilgili olarak, ifade özgürlüğü konusundaki içtihatlarından doğan ve bilhassa

Bédat/İsviçre

([BD], No. 56925/08, 48. paragraf, 29 Mart 2016) ve

Faruk Temel/Türkiye

(No. 16853/05, 53 ila 57. paragraflar, 1 Șubat 2011) kararlarında özetlenen ilkeleri hatırlatmaktadır.

18.

Mahkeme, somut olayda, bașvuranın bir derginin sayılarını dağıtması ve satması nedeniyle mahkûm edildiğini kaydetmektedir. Mahkeme, ilgilinin, isnat edilen olayların dayanaksız olduğu iddiasını desteklemek için hiçbir unsur sunmadığını gözlemlemektedir. Mahkeme daha sonra söz konusu derginin genel olarak bir terör örgütü, bu örgütün üyeleri ve eylemi hakkında yazılar içerdiğini gözlemlemektedir. Mahkeme, özellikle, derginin 8 ve 30 ila 34. sayfalarında, yasa dıșı silahlı bir örgütün eylemini ve bu örgüte üye kișilerin savașçı yașamını ve mücadelelerini onaylayıcı ve övücü ifadelerle sunduğunu tespit etmektedir (yukarıdaki

Sürek/Türkiye

(No.1) [BD], No. 26682/95, 62. paragraf, AİHM 1999-IV, ve

Gerger/Türkiye

[BD], No. 24919/94, 50. paragraf, 8 Temmuz 1999).

19.

Yukarıda belirtilenler bakımından, Mahkeme, ihtilaf konusu müdahalenin Sözleșme’nin 10. maddesinin 2. fıkrasına uygun olduğu ve bașvuranın, tutuklanması nedeniyle cezaevinde geçirdiği dört aylık süreyi dikkate alarak, söz konusu müdahalenin yukarıda sözü edilen meșru amaçlarla orantılı olduğu kanaatindedir.

20.

Dolayısıyla Mahkeme, bașvurunun, Sözleșme’nin 35. maddesinin 3. fıkrasının (a) bendi ve 4. fıkrası uyarınca açıkça dayanaktan yoksun olduğu gerekçesiyle kabul edilemez olduğuna karar vermiștir.

Bu gerekçelerle, Mahkeme, Oy birliğiyle,

Bașvurunun kabul edilemez olduğuna

karar vermiștir.

İșbu karar, Fransızca dilinde tanzim edilerek, 9 Mayıs 2019 tarihinde yazılı olarak bildirilmiștir.

Hasan Bakırcı

Valeriu Grițco

Yazı İșleri Müdür Yardımcısı

Bașkan